2.067 de modificări
Modificări
m
Adăugare legătură
{{Sfinti|nume= Sf. Voievod Neagoe Basarab|Imagine= [[ImagineFișier:Neagoe_Basarab_01Sf neagoe basarab.jpg|rightthumb|framecenter|Neagoe Basarab300 px]]|nastere= c.<br/>Frescă de la 1459|adormire= [[Mănăstirea 15 septembrie]] 1521, Curtea de Argeș|localizare= {{flag|Romania}} România|recunoastere= [[Biserica Ortodoxă Română]]|etnie= română|tip= [[Voievod]]|canonizare= [[8 iulie]].2008|calendar= [[26 septembrie]]|biserici= |site=|}}[[Sfânt]]ul Voievod '''Neagoe Basarab''' a fost Domn al Țării Românești între anii 1512 - 1521. În timpul domniei sale, viața spirituală și duhovnicească ortodoxă a cunoscut o perioadă de strălucită înflorire. CtitorAutor al uneia dintre cele mai vechi capodopere ale literaturii vechi, „[[Învățăturile lui Neagoe Basarab|Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie]]” și ctitor, printre altele, al sfintei [[Mănăstirea Curtea de Argeș|Mănăstiri Curtea de Argeș]], a rămas în istorie ca „''Domn al culturii, spiritualității și Prinț al Păcii''”.<br>
Pentru faptele sale sfinte [[Biserica Ortodoxă Română]] l-a [[Proslăvire|proslăvit]] ca sfânt (canonizat) la [[8 iulie]] 2008. [[Prăznuire]]a lui se face pe data de [[26 septembrie]].
==Viața==
[[Imagine:Neagoe_Basarab_01.jpg|left|thumb|Neagoe Basarab.<br/>Frescă de la [[Mănăstirea Curtea de Argeș]].]]
[[Imagine:Curtea de Arges 2.jpg|thumb|right|300px|Biserica [[Mănăstirea Curtea de Argeș|Mănăstirii Curtea de Argeș]], principala [[ctitor]]ie a lui Neagoe Basarab]]
După unii istorici, Neagoe Basarab era fiul marelui vornic Pârvu Craiovescu și al soției acestuia, Neaga, după alții, era fiul voievodului Basarab al IV-lea „cel Tânăr” (sau „Țepeluș”).
El însuși s-a autodeclarat fiu natural al lui Basarab al IV-lea și al Neagăi din Hotărani, soția marelui vornic Pârvu Craiovescu<ref name="Xenopol">Alexandru D. Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', Ed. Cartea Românească, București, 1925</ref>.
Fapt cert este că a crescut în casa lui Pârvu Craiovescu, unde a primit, după moda vremii, inițierea în cele șapte arte liberale. Cunoștea limbile greacă, latină și slavonă.
În 1504 s-a căsătorit cu fiica despotului sârb Iovan Brancovici, Despina Doamna (sau Milița, [[Monahism|călugărită]] sub numele Platonida), cu care a avut șase copii: Ion, Petre și Anghelina (morți înainte de vreme), Teodosie, Ruxandra și Stana.
A ajuns la ranguri înalte în structurile statale ale Țării Românești. Astfel, este numit succesiv în funcțiile de postelnic la 28 ianuarie 1501, mare postelnic (decembrie 1501 - 19 iunie 1509) și mare comis (24 aprilie 1510 - 28 noiembrie 1511).
==Proslăvirea ca sfânt==
La [[8 iulie]] 2008 [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române]] a hotărât [[Proslăvire|proslăvirea]] [[Sfânt]]ului Voievod Neagoe Basarab, pentru faptele sale sfinte și înflorirea vieții spirituale și duhovnicești ortodoxe din Țara Românească. [[Prăznuire]]a lui se face pe data de [[26 septembrie]].<ref>[https://basilica.ro/hotarari-ale-sfantului-sinod-al-bisericii-ortodoxe-romane-din-8-9-iulie-2008/ ''Hotărâri ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 8-9 iulie 2008''], 9 iulie 2008, ''Basilica.ro'', accesat la 26 septembrie 2021</ref>
==Scrieri==
Neagoe Basarab este autorul uneia dintre cele mai vechi capodopere ale literaturii vechi: „''[[Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul sau său Teodosie]]''”. Se pare că lucrarea a fost scrisă mai întâi în slavonă, apoi tradusă în românește, iar mai târziu și în grecește. Cea mai veche copie în [[limba română]], atestată, datează din 1654.
==Note bibliografice==
