Modificări

Salt la: navigare, căutare

Mănăstirea Vodița (județul Mehedinți)

188 de octeți adăugați, 28 noiembrie 2018 12:51
m
fără descrierea modificării
|hramuri=Sf. [[Antonie cel Mare]]<br>[[Nașterea Maicii Domnului]]
|site=
|}}'''Vodița''' este o [[mănăstire]] situată pe valea râului Vodița (la aproximativ 1 km în amonte de gura de vărsare în Dunăre), la circa 15 km vest de Drobeta-Turnu Severin, județul Mehedinți.<ref name="DJC">[http://www.mehedinti.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=987 Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National Mehedinti: ''Ruinele Mănăstirii Vodița''], accesat 29 octombrie 2015.</ref> Este inclusă în ''Lista monumentelor istorice din România'', având codul de clasificare MH-II-a-A-10437. ==Istoric==Mănăstirea Vodița este printre primele mănăstiri atestate documentar din Țara Românească, fiind ridicată pe cheltuiala voievodului Vladislav I (''Vlaicu Vodă''), la sugestia și prin efortul Sf. [[Nicodim de la Tismana]]. Cel mai probabil a fost ridicată în perioada 1369 (când Sf. Nicodim a ajuns în Țara Românească) și 1374<ref>''Documenta Romaniae Historica, Țara Românească'', vol. 1, 1247-1500, doc. 6, pag. 18</ref>, când este menționat pentru prima dată acest locaș de cult într-un document emis de Vladislav I, în care se spune:
:''Pentru că eu, cel întru Hristos Dumnezeu, binecredinciosul voievod Vladislav, din mila lui Dumnezeu, domn a toată Ungrovlahia, am binevoit, după îndemnul lui Dumnezeu, să ridic o mănăstire la Vodița în numele marelui și purtătorului de Dumnezeu Andonie, ascultând pe cinstitul între călugări Nicodim, de asemenea și cu cheltuiala și cu daruri de la domnia mea, iar cu munca lui kir Nicodim, și a fraților lui, am zidit și am zugrăvit.''
==Arhitectura==
[[Biserica]] iniţială a mănăstirii este probabil primul monument al arhitecturii sacrale româneşti ridicat pe plan triconc. Acest aşa-numit tip Vodița I s-a păstrat doar prin fundamente. Vlaicu-Vodă a ctitorit în 1370-1375 o nouă biserică a (monument istoric, cod LMI: MH-II-m-A-10437.01), al cărei sistem de boltire este susţinut de pilaștri aflați de o parte şi de alta a absidelor laterale. Acest tip, Vodiţa II, este tot de plan triconc, dar bolta este aici îngustată de sistemul de susţinere. Tipul Vodiţa II este întâlnit frecvent în arhitectura Țării Româneşti până în secolul al XVIII-lea.
==Mănăstirea Vodița în prezent==
==Bibliografie==
*Vasile Drăguţ: ''Dicţionar enciclopedic de artă medievală românească'', Bucureşti, [[2000]], p. 448.
==Surse==
4.112 modificări

Meniu de navigare