Birocrați, renameuser, Administratori
14.991 de modificări
Modificări
→Legături externe: -link nefuncțional
{{În cursarticol de calitate}}{{Mănăstire
|nume=Mănăstirea Humor
|Imagine=[[Fișier:Manastirea_Humor.jpg|330 px|Mănăstirea Humor]]
===Biserica mănăstirii===
Arhitectura bisericii Mănăstirii Humor, cu [[hram]]ul ''[[Adormirea Maicii Domnului]]'' și ''[[Gheorghe purtătorul de biruință|Sfântul Mare Mucenic Gheorghe]]'', ridicată la 1530 (monument istoric de arhitectură având codul de clasificare SV-II-m-A-05570.01) prezintă o serie de trăsături distinctive care o deosebesc de alte edificii religioase construite în aceeași perioadă în Moldova. Ea este construită în plan triconc (treflat), cu abside laterale, dar fără turlă deasupra [[naos]]ului. Un alt element particular este prezența, pentru prima dată în arhitectura moldovenească, a unui [[pridvor]] deschis (în locul obișnuitului pridvor închis). O altă noutate care apare aici este „tainița”, încăpere suprapusă peste „gropniță” (încăperea destinată mormintelor).<refname="PSP169">Pr. Scarlat Porcescu, ''Biserica Humor'', 1974, p. 169.</ref>
Soclul bisericii este făcut din bucăți mari de piatră cioplită. Cele trei abside au decorate cu firide alungite, iar sub cornișă se află un rând de ocnițe mici. Acoperișul înalt, cu rupere în pantă, se prelungește deasupra absidelor și formează o streașină largă, specifică zonelor montane și este învelit cu șiță de brad.<ref name="Iacobescu"/>
Ancadramentele ușilor și ferestrelor sunt de factură gotică. În partea estică, biserica se termină prin absida de formă semicirculară a altarului, despărțit de naos printr-un [[iconostas]] foarte vechi, o excepțională sculptură în lemn.<ref>[http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/mitropolia-moldovei-bucovinei/manastirea-humor-68097.html Mitropolia Moldovei și Bucovinei: Mănăstirea Humor]</ref> În părțile laterale ale altarului sunt încadrate în grosimea zidului cele două nișe tradiționale: [[proscomidiar]]ul și [[diaconicon]]ul.
====Necropola====
[[Fișier:Manastirea_Humor18.jpg|thumb|270 px|<center>Mormântul marelui logofăt Toader Bubuiog</center>]]
În încăperea mormintelor din biserica Mănăstirii Humor sunt înmormântați ctitorii sfântului lăcaș. Mormintele acestora sunt amplasate în două nișe boltite. Mormântul marelui logofăt Toader Bubuiog se află în nișa din peretele sudic, iar pe piatra sa funerară, sculptată în marmură, se află următoarea inscripție în limba slavonă: „''Această piatră de mormânt și-a împodobit-o pentru dânsul și în timpul vieții sale Jupân Toader mare logofăt ca să fie pe mormântul său, în zilele Domnului Petru Voievod, unde singur și-a pregătit mormântul și a trecut în lăcașul de veci în anul 7047 luna ianuarie''”. Mormântul soției ctitorului, Anastasia, se află într-o nișă din peretele nordic al aceleiași încăperi, iar pe piatra sa de mormânt este săpată inscripția: „''Acest mormânt l-a împodobit domnul Toader, mare logofăt, cneaghinei sale Nastasia care a trecut în veșnicul locaș în anul 7035 luna septembrie 29 zile''”. Pe pereții de deasupra nișelor sunt zugrăviți cei doi soți, îngenuncheați în fața [[Iisus Hristos|Mântuitorului Iisus Hristos]] și a [[Maica Domnului|Maicii Domnului]].<ref name="PSP172">Pr. Scarlat Porcescu, ''Biserica Humor'', 1974, p. 172.</ref>
În [[pronaos]]ul bisericii se află mormântul [[episcop]]ului Eftimie al Rădăuților (1558-1561), decedat în anul 1561. Pe piatra sa funerară se află următoarea inscripție: „''Aici este mormântul Prea Sfințitului nostru Părinte Eutimie - fost episcop de Rădăuți și care s-a înmormântat aici unde s-a călugărit - să-i fie lui pomenirea veșnică''”.
Tot în pronaos, pe partea stângă, se află mormântul logofătului Solomon. Piatra sa de mormânt, împodobită de ginerele său, Dumitru, este foarte ștearsă, inscripția de pe ea fiind aproape ilizibilă.<ref name="PSP172"/>
===Turnul lui Vasile Lupu===
:„''Acest turn l-a zidit și împodobit evlaviosul și de Hristos iubitorul domn Io Vasile Voievod, din mila lui Dumnezeu stăpân și domn al întregii țări în anul 7149''”.
Turnul se află la nord-est de clădirea bisericii și inițial făcea parte zidul de incintă (în prezent ruinat) al mănăstirii, fiind sprijinit pe laturile de nord și de vest de două contraforturi înalte. El are un plan pătrat, cu latura de 8 m, un parter și trei etaje. Încăperile sale au bolți semicilindrice așezate alternativ pe direcții opuse (nord-sud, vest-est, nord-sud și vest-est). În încăperea de la parter se intră pe o ușă dispusă pe latura de sud. La primul etaj se ajunge de pe o scară exterioară cu trepte de lemn, susținute de console încadrate în zidărie, scară ce se află pe latura de est și duce către o intrare aflată tot pe latura sudică. De la primul etaj se urcă la etajele superioare pe scări cu trepte de piatră înguste, cuprinse în grosimea zidăriei. Încăperile de la etaj sunt luminate prin ferestre mici cu cadre de piatră. La ultimul etaj se află un balcon de lemn așezat pe grinzi puternice care se sprijină pe console de lemn. Acoperișul turnului este înalt și în patru ape, cu o rupere în pantă foarte pronunțată. Este învelit cu șiță din brad și se prelungește peste galeriile balconului.<ref name="PSP173"/>
Turnul lui Vasile Lupu avea un rol defensiv, în încăperile de la etaj putându-se refugia apărătorii mănăstirii, împreună cu odoarele de preț. Scara care ducea la etaj putea fi distrusă pentru a-i împiedica pe invadatori să pătrundă în încăperile respective.
În mod tradițional, pe bolta [[naos]]ului este reprezentat Iisus Pantocrator înconjurat de îngeri, prooroci și patriarhi, iar pe pereții naosului sunt pictate momente din viața Mântuitorului, în special Patimile. Pe bolta [[altar]]ului estezugrăvită [[Maica Domnului]] cu Pruncul sfânt, înconjurată de [[heruvim]]i și [[serafim]]i.
Biserica Mănăstirii Humor se remarcă și prin faptul că are mai multe tablouri votive. Astfel, în încăperea mormintelor, deasupra nișei unde a fost înmormântat logofătul Toader Bubuiog, [[ctitor]]ul bisericii, acesta este reprezentat oferind biserica Mântuitorului, prin mijlocirea Maicii Domnului. Pe peretele nordic al aceleiași încăperi este pictată Anastasia, soția ctitorului, îmbrăcată în haine boierești de epocă, îngenuncheată în fața Maicii Domnului. În colțul de sud-est al [[pronaos]]ului se află un alt tablou votiv în care sunt reprezentați pârcălabul Daniil al Sucevei și soția sa Teodosia în fața tronului domnesc pe care stă Maica Domnului cu pruncul. Boierul Daniil, care a fost și hatman, a făcut Mănăstirii Humor mai multe danii importante. De asemenea, pe peretele vestic al [[naos]]ului este pictat voievodul [[Petru Rareș]] și familia sa. Domnul Moldovei este reprezentat cu fața rotundă, barba scurtă, părul lung și purtând pe cap o coroană de aur cu mici ramuri. Lângă el este zugrăvită Doamna Elena Rareș, îmbrăcată în haine de brocart de aur pe fond verde și având pe cap același tip de coroană, iar între voievod și soția sa se află unul dintre fiii lor.<ref>Pr. Scarlat Porcescu, ''Biserica Humor'', 1974, p. 171.</ref>
===Pictura exterioară===
[[Fișier:Manastirea_Humor31.jpg|thumb|220 px|<center>[[Judecata de Apoi]], frescă exterioară</center>]]
Biserica Mănăstirii Humor păstrează încă pictura exterioară originală, caracterizată prin predominanța diferitelor nuanțe de roșu, culoare specifică acestei biserici. Totuși, din cauza intemperiilor, pictura exterioară a fost deteriorată parțial. Pictura de pe peretele nordic este cel mai afectată, din ansamblul iconografic putându-se distinge doar fragmente din acatistul [[Gheorghe purtătorul de biruință|Sf. Mare Mucenic Gheorghe]], din Arborele lui Iesei, două coloane de filozofi și chipul [[stareț]]ului Paisie (starețul mănăstirii la data pictării bisericii).<ref name="PSP169"/>
Pe peretele vestic este reprezentată [[Judecata de Apoi]].
Frescele de pe fațada sudică și de pe abside sunt mai bine păstrate. Printre picturi se află cele 24 de scene ale Imnului Acatist al [[Buna Vestire|Bunei Vestiri]], Soborul Fecioarei, asediul [[Constantinopol]]ului de către perși în anul 625 (în cele trei scene pe această temă perșii sunt reprezentați cae turci), rugul în flăcări, viața [[Nicolae al Mirelor|Sfântului Nicolae]] (în 15 scene), precum și parabola fiului risipitor. Într-una din scenele reprezentând asediul Constantinopolului este pictat un călăreț care aruncă o lance spre unul dintre conducătorii armatei invadatoare; se presupune că zugravul Toma din Suceava și-a pictat propriul său chip pentru acel călăreț.<ref>Mihai Iacobescu (coord.) - ''Suceava. Ghid turistic al județului'', Editura Sport-Turism, București, 1979, p. 137</ref>
Pe pereții exteriori ai absidelor sunt pictați heruvimi, serafimi, îngeri, profeți, apostoli, ierarhi și cuvioși.<ref>Pr. Scarlat Porcescu, ''Biserica Humor'', 1974, p. 170.</ref>
==Mănăstirea Humor în prezent==
În iulie 1991, prin hotărârea [[arhiepiscop]]ului [[Pimen (Zainea) al Sucevei și Rădăuților|Pimen al Sucevei și Rădăuților]], Mănăstirea Humor a fost reactivată ca așezământ monahal de maici.<ref name="cp2013-06-15">[http://ziarullumina.ro/memoria-bisericii/memoria-bisericii-imagini-manastirea-gropnita-de-la-humor Adrian Nicolae Petcu, ''Memoria Bisericii în imagini: Mănăstirea gropniță de la Humor''], 25 martie 2010, ''Ziarul Lumina'', accesat la 15 iunie 2013</ref>
În prezent, aici viețuiesc circa 30 de [[monah|maici]] care, pe lângă îndatoririle monahale, se îndeletnicesc și cu lucrul în atelierele de pictură și de croitorie pentru veșmintele preoțești, înființate în mănăstire.<ref name="Catana"/>
În anul 1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a inclus Biserica „Adormirea Maicii Domnului și Sf. Gheorghe” a Mănăstirii Humor pe lista patrimoniului cultural mondial (în grupul ''Bisericile pictate din nordul Moldovei'').
În patrimoniul Mănăstirii Humor se află mai multe obiecte de mare valoare documentară și artistică, printre care:<ref name="PSP173"/>
* [[Catapeteasmă|Catapeteasma]] sculptată și aurită. Deasupra sa se află o [[cruce]] pe care există următoarea inscripție: „''Această răstignire a făcut-o chir Movilă mitropolitul Sucevei, fiind egumen la Humor arhimandritul Anastasie, în zilele domnului Petru Voievod în anul 7098 august 15''”.<ref>Inscripția se referă la Gheorghe Movilă, mitropolit al Moldovei (1588-1591 și 1595-1605) și la Petru Șchiopul, Domn al Moldovei (1574-1579 și 1582-1591).</ref>
* Jețul domnesc (tronul) din lemn, datând din secolul al XVI-lea și având sculptat pe montanții spetezei câte un cap de bour (emblema Moldovei medievale).
* Un [[analog]]hion pe care se află următoarea inscripție: „''L-au făcut Toma Fântânaru și soția sa Boghina la anul 7053 luna septembrie''”.
* Șase [[Icoană|icoane]] de mari dimensiuni, zugrăvite în secolele XV-XVI. În acestea sunt reprezentați Mântuitorul Iisus Hristos (două icoane), Maica Domnului (două icoane), Adormirea Maicii Domnului și Arhanghelul Mihail.
==Note==
==Legături externe==
* [http://www.travelworld.ro/manastire/manastirea_humor.php Mănăstirea Humor la travelworld]
* [http://turism-center.ro/2011/03/manastirea-humor/ Mănăstirea Humor în cuvinte și imagini]
