Modificări

Salt la: navigare, căutare

Mănăstirea Horezu (județul Vâlcea)

532 de octeți adăugați, 28 iulie 2021 14:21
Mănăstirea Horezu în prezent: referințe
|cântarea=[[cântarea bizantină|bizantină]]
|schituri=Schitul [[Apostoli|Sfinților Apostoli]]<br/>Schitul [[Apostolul Ștefan (Întâiul-mucenic)|Sfântului Ștefan]]
|hramuri=[[Constantin cel Mare|Sfinții Împărați Constantin și]] [[Elena Împărăteasa|Elena]]<br>([[21 mai]])
|site=
|}}'''Mănăstirea Horezu''' (sau ''Hurezi''), cu hramul [[Constantin cel Mare|Sfinții Împărați Constantin și]] [[Elena Împărăteasa|Elena]], este o [[mănăstire]] din România, situată în orașul Horezu, județul Vâlcea. Este cea mai de seamă [[ctitor]]ie a voievodului [[martir]] [[Constantin Brâncoveanu]]. Sinteză a artei românești din acel timp, a fost construită între anii 1690-1693, biserica cea mare a mănăstirii fiind târnosită la [[8 septembrie]] 1693.
Mănăstirea Horezu este inclusă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO (din anul 1993).<ref>[http://www.cnr-unesco.ro/ro/patrimoniu.php Monumentele istorice românești din Lista Patrimonului Mondial UNESCO], accesat 26 iunie 2013</ref>
[[Imagine:Horezu_incinta.jpg|right|thumb|280 px|Mănăstirea Horezu - incinta chiliilor]]
Ansamblul arhitectonic al mănăstirii, întins pe mai mult de 3 hectare, se remarcă prin conceptul unitar. El este structurat pe axa principală est-vest, pe care sunt aliniate gradat patru lăcașe de cult, construite în etape diferite și având [[ctitor]]i diferiți:
* [[Biserica]] principală a mănăstirii („Biserica mare”), aflată în centrul incintei mănăstirii. Are hramul [[Constantin cel Mare|Sfinții Împărați Constantin și]] [[Elena Împărăteasa|Elena]], fiind ctitorie a Sfântului voievodul [[martir]] [[Constantin Brâncoveanu]] (1693).
* „Biserica bolniței”, ctitorită de doamna Marica, soția voievodului (1696), și zugrăvită de Preda Nicolae și Ianache.
* [[Schit]]ul „[[Apostoli|Sfinților Apostoli]]”, ctitorit de [[stareț]]ul mănăstirii, Ioan Arhimandritul, la 1698, și zugrăvit de Iosif și Ioan la 1700.
Din anul 1872 Mănăstirea Horezu a devenit mănăstire de [[călugăr|maici]] (inițial fusese mănăstire de călugări).
În anul 1993 Dintre toate monumentele ridicate de voievodul [[Constantin Brâncoveanu]], Mănăstirea Horezu este cea mai impunătoare, atât prin suprafață, cât și ca realizare artistică, și reprezintă, alături de mănăstirile din nordul Moldovei, o capodoperă a fost inclusă genului, ceea ce i-a adus includerea, din anul 1993, pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. <ref>[https://travel.ro/manastirea-horezu-capodopera-brancovenilor/ ''Mănăstirea Horezu, capodopera Brâncovenilor''], 7 ianuarie 2019, ''TRAVEL.ro'', accesat la 28 iulie 2021</ref> Charles Diehl, specialist în arta bizantină, o considera „''Le plus beau de toute Roumanie''” („cea mai frumoasă din toată România”).
În fiecare an trec pe aici peste 60.000 de vizitatori, cel mai mare pelerinaj având loc în timpul [[prăznuire|prăznuirii]] [[Învierea Domnului|Sfintelor Paști]]. În anul 2005, într-una din [[Chilie|chiliile]] mănăstirii a fost cazat timp de trei zile Prințul Charles de Walles, moștenitorul tronului Regatului Unit.
La 12 octombrie 2014 pictura bisericii Mănăstirii Horezu a fost resfințită de către [[Daniel (Ciobotea) al României|PF Părinte Patriarh Daniel]]. Împreună cu Preafericirea Sa au slujit și alți 15 ierarhi din țară și străinătate. La sfârșitul slujbei, PF Părinte Patriarh Daniel a spus că fresca de la Hurezi este un model remarcabil de pictură bizantină, iar în această ctitorie brâncovenească s-a format o adevărată școală de pictură.<ref>[http://patriarhia.ro/resfintirea-picturii-manastirii-hurezi-6257.html Site-ul oficial al Patriarhiei Române: ''Resfințirea picturii Mănăstirii Hurezi''], accesat 14 octombrie 2014.</ref>
==Note bibliografice==
14.991 de modificări

Meniu de navigare