Modificări

{{Mănăstire|nume=Mănăstirea Arnota|Imagine=[[Fișier:Manastirea_Arnota3.jpg|280 px]]|jurisdicţie=[[Arhiepiscopia Râmnicului]]|tip=[[călugăr|călugăriţe]]|înfiinţată=1634|ctitor= [[Matei Basarab]]|stareţ=Ambrozia Rucăreanu|mărime aprox=20 [[călugăr|călugărițe]]|localizare= {{flag|Romania}} Bistrița (comuna Costești, județul Vâlcea)|limba liturgică=[[limba română|română]]|cântarea=[[cântarea bizantină|bizantină]]|schituri=|hramuri=[[Mihail (Arhanghelul)|Sfinții Arhangheli Mihail]] și [[Gavriil (Arhanghelul)|Gavriil]]<br>([[8 noiembrie]])|site=|}}'''Mănăstirea Sfinţii Sfinții Arhangheli Mihail şi și Gavriil''' din localitatea Bistrița (comuna Costești, judeţul județul Vâlcea), cunoscută și sub numele de '''Mănăstirea Arnota''', [[ctitor]]ită de voievodul [[Matei Basarab]] și soția sa Elina, se află în [[Episcopia Râmnicului]].

Iniţial Inițial [[mănăstire]] de [[călugăr]]i, din anul 1999 se transformă în mănăstire de maici, dependentă de [[Mănăstirea Bistriţa Bistrița (Vâlcea, România)|Mănăstirea Bistriţa Bistrița (judeţul județul Vâlcea)]].

Se află pe un versant de munte vis-a vis de mănăstirea BistriţaBistrița. Este greu de ajuns, datorită cotei ridicate unde se află. În prezent accesul auto este favorizat de şoseaua șoseaua de acces a carierei de calcar existentă lângă lăcaşsfântul lăcaș.

Este Mănăstirea Arnota a fost construită între anii 1633-1634 de domnitorul domnul Țării Românești, [[Matei Basarab]] între anii 1633-1634 , pe locul unde arheologii spun au existat biserici mai vechi.

Legenda spune ca Matei Basarab fiind urmărit de către turci se refugiază pe un platou al muntelui unde se afla un lac montan cu mult stufărişstufăriș, datorat şi și faptului că locul se afla pe versantul de sud beneficiind de mult soare. În preajma lacului existau ruine a unor biserici şi hotărăşte și hotărăște că dacă o să scape, o să ctitorească o mănăstire.

Între anii 1705-1706, domnul martir [[Constantin Brâncoveanu]] cu ocazia reparaţiilor reparațiilor ce s-au impus, a construit un pridvor cu turlă în deja cunoscutul stil brâncovenesc. A refăcut pictura originală şi și a confecționat [[catapeteasma]], o reală operă de artă a stilului. Actualmente aceasta se află la Muzeul Naţional Național de Artă din anul 1913. Uşa Ușa de la intrare din lemn de castan deţine deține o inscripţie inscripție în limba slavonă cu următorul conţinut conținut : "Aceste uşi „Aceste uși le-a făcut Constantin Brâncoveanu vel-logofăt"logofăt”. Aici , în pridvor , se mai poate vedea o pictură refăcută la acea vreme odată cu construirea lui, pictură aflată pe peretele de la intrare şi și care reprezintă portretul lui Matei Basarab executată executat în jur de jurul anului 1644.

O altă renovare a mănăstirii s-a făcut de către [[Barbu Ştirbei]] între anii 1852-1856, când a parte a [[Chilie|chiliilor]] au fost dărâmate datorită stării de ruină la care se prezentau. În locul lor a construit alte clădiri pe baza unor proiecte făcute de arhitecţiarhitecți.

În anul 1934 s-au făcut noi reparaţiireparații, s-au construit noi chilii şi și ce a fost mai important a fost amenajarea unui muzeu cu [[odoare]]le sfântului lăcaşlăcaș.

Cea mai mare renovare a avut loc între anii 1954-1958 când s-a făcut consolidarea totală a clădirilor, s-a drenat apa, s-a introdus apă curentă la chilii şi și s-a reabilitat sistemul de încălzire.

Mănăstirea Arnota este locul de veci a ctitorului [[ctitor]]ului ei Matei Basarab şi și a tatălui său Danciu vel-vornicot Brâncoveni. Danciu vel-voievodvornic, oştean oștean important al primului unificator al românilor [[Mihai Viteazul]], a căzut în luptele bătălia de la Turda în Șelimbăr, din anul 16041599. A fost înmormântat la Alba Iulia şi rămăşitele pământeşti și rămășitele pământești la 1648 şi și reîngropate în pronaosul bisericii. Fiul său, Matei Basarab, decedat la 9 aprilie 1654, înmormântat iniţial inițial la TârgovişteTârgoviște, este adus şi și el la Arnota în urma răscoalei semenilor şi și depus tot în [[pronaos]].

* [https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Arnota Mănăstirea Arnota - de la Wikipedia, enciclopedia liberă]

[[Categorie:Mănăstiri din România|CosteştiArnota]]