14.992 de modificări
Modificări
→Istoric: completări și referințe
Satul Arbore este atestat pentru prima dată într-un document dat la 15 ianuarie 1418 de către voievodul [[Alexandru cel Bun]] (1400-1432). Aceast sat făcea parte din moșia Solca<ref name=dolinski>[http://www.crainou.ro/?module=displaystory&story_id=34608&format=html Gheorghe Dolinski, ''Între cer și pământ''], Revista „Crai nou”, 21 octombrie 2010</ref> Inițial, satul s-a numit Solca de Jos. Luca Arbore a cumpărat (la 7 martie 1502) satul Solca de la nepoții lui Cârstea Horăeț și ai lui Șandru Gherman. În primele zile ale lunii aprilie 1502, el a început să construiască o curte domnească și o biserică pe moșia acestui sat. Biserica a fost construită pe locul unui vechi schit, fiind destinată și pentru a servi ca necropolă a familiei Arbore.<ref name=dolinski/> Lucrările de construcție au început la 2 aprilie 1502 și au fost finalizate, în același an, la 29 august, după cum atestă [[Pisanie|pisania]] în [[limba slavonă]] aflată deasupra intrării în biserică:
:''Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, în zilele binecinstitorului și iubitorului de Hristos Domn Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei, pan Luca Arbure, pârcălabul Sucevei, fiul bătrânului Arbure, pârcălabul Neamțului, a binevoit cu bunăvoința sa și cu inimă curată și luminată și cu ajutorul lui Dumnezeu și cu ajutorul domnului său, a început a zidi acest hram întru numele Tăierii capului cinstitului și slăvitului prooroc înaintemergător Ioan Botezătorul. Și s-a început în anul 7010, luna aprilie 2 și s-a sfârșit în același an, luna august 29''.<ref name=caprosu>Ioan Caproșu, ''Biserica Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul din Arbore'', în volumul ''Monumente istorice bisericești din Mitropolia Moldovei și Sucevei'', Editura Mitropoliei Moldovei și Sucevei, Iași, 1974, ppp. 138-142.</ref>
După cum arată o altă inscripție în limba slavonă, pictată deasupra ușii [[naos]]ului, în anul 1541 a fost refăcută parțial pictura interioară a bisericii. Cu această ocazie, Ana, fiica lui Luca Arbore, i-a comandat zugravului de biserici Dragosin (sau Dragoș), fiul popii Coman din Iași, să picteze și pereții exteriori.<ref name=caprosu/>
Din întreg ansamblul de clădiri construite de Luca Arbore s-a păstrat până în zilele noastre doar biserica. Curtea boierească a Arboreștilor s-a ruinat în decursul timpului, fiind în final distrusă de un incendiu. Biserica s-a degradat însă în secolele XVII-XVIII, iar din cauza stricării acoperișului, intemperiile au dus la deteriorarea picturii interioare.<ref name=scortariu>[http://www.obiectivdesuceava.ro/v2/local/biserica-din-arbore-in-paragina-dupa-mai-bine-de-20-de-ani-de-lucrari-de-restaurare/ Cristina Scorțariu, ''Biserica din Arbore, în paragină, după mai bine de 20 de ani de lucrări de restaurare''], 18 februarie 2011, ''Obiectiv de Suceava, accesat la 22 ianuarie 2022</ref>
În anul 1867, a fost ridicat un [[Clopotniță|turn-clopotniță]] de piatră, cu etaj, situat la nord-vest de biserică. În decursul timpului, la Biserica Arbore s-au efectuat mai multe lucrări de reparații parțiale, de consolidare și de restaurare, care nu i-au alterat însă arhitectura inițială. În secolul XX s-au realizat lucrări de restaurare, în anii 1909-1914, 1936-1937, 1955-1956 și 1965-1970.<ref name=caprosu/> De asemenea, în perioada 1980-1993 s-au efectuat lucrări de consolidare a bisericii.<ref name=scortariu/>
== Arhitectură ==
