Modificări

Tras la răspundere pentru faptul că ucenicii săi calcă datina bătrânilor şi nu se spală pe mâini înainte de a mânca, [[IsusIisus]] foloseşte acest prilej pentru a-i învăţa pe [[uceniciucenic]] i că ,, Nu „Nu ce intră în gură spurcă pe om; ci ce iese din gură, aceea spurcă pe om’’om”. Căci ,, orice „orice intră în gură merge în pântece, şi apoi este aruncat afară în hazna’’ hazna” pe când ,,ce „ce iese din gură, vine din inimă, şi aceea spurcă pe om’’. Apoi enumeră [[păcatelepăcat]] ele care, avându-şi sălaş în [[inimă]] şi ieşind la iveală, prin vorbe sau fapte, îl spurcă pe om, incluzând printre ele şi [[trufia]].<ref>Mc7.181-23 </ref><ref name="Concordanţă">Concordanţă biblică tematică, vezi bibliografia, secţiunea mândria, pag 266</ref><ref name="Anania 2">Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului- Învăţătură de credinţă ortodoxă,„ce este mândria”, pag 389-390</ref>. 

[[Solomon]] arată în Proverbele sale că în timp ce cel [[smerenia|smerit]] cu duhul capătă cinste, [[mândria]] omului îl scoboară pe acesta.<ref>Prov29.23</ref><ref name="Concordanţă"/><ref name="Anania 2"/> şi îl acoperă pe om de ruşine.<ref>Prov11.2, 25.27</ref><ref name="Concordanţă"/>, căci Căci el se face astfel asemănător [[îngerilor]] acelor îngeri careau făcut păcatul<ref>2Pet2.4, dorind Iov4.18</ref> de neiertat de a-şi dori cu neruşinare să ia locul lui [[Dumnezeu. Fiindcă nu şi-au păzit vrednicia, ci şi-au părăsit locaşul<ref>Iuda 1.6</ref>,]] au fost blestemaţi <ref>Mt25.41</ref> şi coborâţi din [[cer]] , aşa cum arată Iisus însuşi,<ref>Lc10.18, 2Pet2.4, Apoc12.9</ref>şi transformaţi în [[diavoli]]. Aceştia sunt puşi în pază sub întuneric<ref>Iuda 1.6, 2Pet2.4</ref>, în lanţuri veşnice, spre judecata Zilei Celei Mari, aşa cum ne spun apostolul Iuda şi apostolul Petru. Numai pe cei [[smerenia|smeriţi ]] Dumnezeu îi împodobeşte cu [[înţelepciunea|înţelepciune]], aşa cum ne încredinţează înţeleptul [[Solomon]].<ref>Prov11.2, 25.27 </ref>.<ref name="Concordanţă"/> 

[[Ochii]] trufaşi sunt primii din seria de şapte lucruri urâte de Domnul, aşa cum le menţionează [[Solomon]].<ref>Prov16.5, Ps131.1,2, Prov30.13 </ref>. <ref name="Concordanţă"/>Agur vorbea, în ,,Proverbele lui Solomon", chiar de un neam de oameni ai căror ochi sunt trufaşi şi care îşi ţin pleoapele sus.<ref>Prov30.13</ref> Ei <ref name="Concordanţă"/>Aceşti ochi sunt semne ale unei inimi trufaşe care, fiind o scârbă înaintea Domnului, nu va rămâne nepedepsită., ne spune Solomon<ref>Prov16.5, Ps131.1</ref><ref name="Concordanţă"/> Iar dintr-o inimă trufaşă ies [[cuvintele]] semeţe, ca ale vrăjmaşilor [[psalmistului]] care-l prigonesc şi vor să-l doboare.,<ref>Ps 131.1,2</ref> sau ca ale acelora despre care vorbeşte proorocul [[Obadia]], care erau mulţumiţi şi se [[bucuria|bucurau ]] de nenorocirea abătută asupra copiilor lui [[Iuda Iscarioteanul|Iuda]], vorbind cu semeţie în ziua strâmtorării acestora ,<ref>Obadia1.12</ref> sau ca ale celor care, doborând cu sabia pe copiii lui [[Israel]] şi luând în stăpânire două neamuri şi ţări, au început să se fălească şi să-şi înmulţească cuvintele împotriva lui [[Dumnezeu]].<ref>Ezec35.13</ref> Creştinul va fi ca psalmistul al cărui suflet este liniştit şi potolit ca un [[copil]] înţărcat , care stă lângă mama sa, spune psalmistul.<ref>Ps 131.1,2</ref>.Privirile trufaşe şi inima îngâmfată, această candelă a celor răi, nu este reprezintă decât [[păcat]]., aşa cum ne spune [[Solomon]].<ref>Prov 21.4</ref><ref name="Concordanţă"/> 

Mândria Psalmistul arată că mândria este rădăcina marilor încălcări de [[lege]].(5) <ref>Ps 131.1,2</ref>Cine este [[smerenia|smerit]] nu poate fi [[uciderea|ucigaş ]] (căci nu e [[iubirea de arginţi|lacom ]] după bani şi nu poate fi foarte [[gelozia|gelos]]), nu e [[lăcomia|lacom]] de mâncare, băutură, bani, [[furt|hoţ]] sau [[invidia|pizmaş]] (căci se mulţumeşte cu ce dă Dumnezeu), nu este [[mânia|mânios]] (căci nu se consideră cel mai important), nu este [[desfrânarea|desfrânat]] (căci el este încredinţat că trupul este templul [[Duhul Sfânt|Duhului Sfânt]], neconsiderând că îi aparţine), nu e [[hula|hulitor]] (căci e recunoscător faţă de darul vieţii primit de la Dumnezeu), nu e [[lenea|leneş]] (căci nu pune comoditatea sa pe primul plan). Mândria poate fi chiar o pricină de nesupunere faţă de [[legile]] ţării. Omul Legea ebraică prevedea pedeapsa cu moartea pentru acela care , din mândrie , nu ascultă asculta de [[preot]] ul sau judecătorul destinat a rezolva cazurile grele privitoare la un [[uciderea|omor]], la o neînţelegere sau la o [[judecătorlovirea|rănire]] era pedepsit cu moartea. Se scotea astfel răul din mijlocul lui [[Israel]] pentru că tot poporul să audă şi să se [[teama|teamă]], şi să nu se mai îngâmfe(.<ref>Deut.17.128-13)</ref><ref name="Anania 2"/>

[[Solomon]] ne arată că [[înţelepciunea|înţeleptul]] se teme şi se abate dela rău, dar prostul este nechibzuit şi sigur de sine (.<ref>Prov14.16).</ref> Solomon ne încredinţează că mândria aţâţă [[cearta|certurile]](<ref>Prov13.10), </ref><ref name="Concordanţă"/> şi ne spune că omul [[nesăbuinţa|nesăbuit ]] lovit de înfumurare şi cu gânduri rele ar fi mai bine să-şi pună mâna la gură pentru a nu stârni, în [[mânia ]] sa, certuri(.<ref>Prov30.33) </ref><ref name="Concordanţă"/> Fudulia poate cufunda omul în [[sărăcia|sărăcie]]: mai bine să fii [[smerenia|smerit ]] şi să ai o slugă decât să fii fudul şi să nu ai ce mânca, ne pune în gardă Solomon. (<ref>Prov12.9) </ref>Trufia se înalţă adeseori din solul unei anumite corectitudini, cum se întâmplă cu cei mândri şi dispreţuitori, iar [[smerenia|umilinţa]] creşte de multe ori din lacrimile păcătoşilor, aşa cum ne avertizează [[IsusIisus]] în [[pilda vameşului şi fariseului]].(Prov18<ref>Lc18.9-14) [[</ref><ref name="Concordanţă"/>Înţelepciunea]], personificată în [[Proverbele Pildele lui Solomon]](Proverbele lui Solomon), strigă că ea urăşte trufia şi mândria, purtarea rea şi gura [[minciuna|mincinoasă (]].<ref>Prov8.12-13). </ref><ref name="Concordanţă"/><ref name="Anania">Biblia, traducere Anania, vezi bibliografia, capitolul Concordanţă biblică, secţiunea mândria</ref> Mândria este prezentă în discursurile falşilor învăţători, sofişti şi [[sofiştiiubirea de arginţi|lacomi]] şi lacomi împotriva cărora vorbeşte [[apostolul Pavel]] într-una din [[epistolele]] sale(.<ref>1Tim6.3-5).</ref><ref name="Concordanţă"/>

[[Solomon]] ne atrage atenţia să nu ne socotim înţelepţi şi să nu ne [[nădejdea|bizuim ]] pe [[înţelepciunea noastră]]noastră, ci să ne [[teama|temem ]] de Domnul şi să ne abatem de la rău (.<ref>Prov3.5-7). </ref> Omul [[iubirea de arginţi|bogat]] este unul dintre aceia care cred că sunt înţelepţi, dar ; pe care acesta [[sărăcia|săracul]] priceput îl cercetează, arată acelaşi Solomon. (<ref>Prov28.11). </ref>În general putem să tragem [[nădejdea|nădejde]] de îndreptare mai mult de la un [[nesăbuinţa|nesăbuit]] decât de la unul care se crede [[înţelept]], ne previne Solomon(.<ref>Prov26.12).</ref><ref name="Concordanţă"/>Proorocul [[Proorocul Ieremia]] spune că [[e bine ca înţeleptul]] să nu se laude cu [[înţelepciunea]] lui, cel tare să nu se laude cu tăria lui, [[bogatul]] să nu se laude cu bogăţia lui, ci cel ce se laudă să se laude că are pricepere şi că-L l cunoaşte pe [[Dumnezeu]], care face [[mila|milă]], [[judecată ]] şi [[dreptatea|dreptate]] pe pământ, căci în această aceasta găseşte [[plăcere ]] Dumnezeu(.<ref>Ier 9.23).</ref>[[Psalmistul]] se plânge ne asigură că îngâmfaţii îi aruncă batjocuri dar el nu se abate de la Legea legea Domnuluicu toate că îngâmfaţii îi aruncă batjocuri, (<ref>Ps 119.51) </ref>că urzesc neadevăruri împotriva lui dar că el păzeşte din toată inima poruncile Domnului cu toate că duşmanii urzesc [[poruncileminciuna|neadevăruri]] Domnuluiîmpotriva lui.(<ref>Ps 119.69); el </ref> El se roagă cerându-i lui Dumnezeu să aibă [[milă]] de credincioşi pentru că ei aceştia sunt sătui de dispreţul celor trufaşi şi de batjocurile celor îngâmfaţi (.<ref>Ps 123.4).</ref> Psalmistul se văită că trufaşii îl hărţuiesc şi se războiesc cu el(,<ref>Ps 56.2). </ref> că îngâmfaţii sapă gropi înaintea lui şi îl prigonesc fără temei , dar el ne asigură că nu părăseşte [[va părăsi poruncile]] sfinte.(;<ref>Ps 119.85); </ref>El se plânge că nişte îngâmfaţi îi întind curse şi laţuri, pun reţele de-a lungul drumului, şi îi întind capcane, dar ne spune că el se roagă La la Dumnezeu pentru izbăvire (.<ref>Ps140.5-10). </ref> Psalmistul plânge pentru că nişte îngâmfaţi s-au sculat împotriva lui şi vor să-i [[uciderea|ia viaţa ]] şi îl roagă pe [[Dumnezeu]] cel îndurător, milostiv, îndelung [[răbdarea|răbdător ]] şi bogat în bunătate să-l întărească, să-l scape şi să facă un semn pentru ca vrăjmaşii săi să rămână de ruşine.(<ref>Ps 86.14)</ref>[[IsusIisus]] a spus [[pilda vameşului şi a fariseului]] pentru aceia care credeau ei înşişi că sunt neprihăniţi şi îi dispreţuiau pe ceilalţi(.<ref>Lc18.9-14)</ref><ref name="Concordanţă"/>[[Apostolul Pavel]] le spune romanilor să nu umble după lucruri înalte ci să rămână la cele [[smerenia|smerite]] şi să nu se socotească singuri [[înţelepciunea|înţelepţi]].(<ref>Rom12.16)</ref><ref name="Concordanţă"/>; să aibă simţiri [[cumpătate]] despre sine , potrivit cu măsura de [[credinţa|credinţă ]] împărţită de Domnul(.<ref>Rom12.3). </ref><ref name="Concordanţă"/> Căci ,,dacă „dacă vreunul crede că este ceva, măcar că nu este nimic, se înşeală singur’’singur”, aşa cum scrie acelaşi apostol [[galatenilor]].(<ref>Gal 6.3)</ref>

Omul mândru este adeseori [[lăudăros]](9). <ref>Iac4.13-16, Ps 75.4-6, Ps10.3, Ps 94.2-4, Prov 25.14, 27.2</ref><ref name="Concordanţă"/> Doar faptele bune în sine pot fi obiect de [[laudă]] (9a), <ref>Ga6.4, Iac1.9-10 </ref> căci motiv adevărat de laudă (din partea altuia) este ceea ce este în [[inimă]], şi nu în înfăţişare(9b), spune [[apostolul Pavel]]<ref>2Cor5.11-12</ref>Astfel fratele din starea de jos să se laude cu înălţarea lui, iar [[iubirea de arginţi|bogatul]] să se laude cu [[smerenia]] lui, după cum spune [[apostolul Iacov]]. Adesea oamenii se laudă nejustificat cu lucruri pe care le-au primit (bunuri, origine bună, sănătate, educaţie bună, etc)(9c)aşa cum observă apostolul Pavel<ref>1Cor4.6-7 </ref><ref name="Anania 2"/>

Omul mândru este de multe ori [[necredinţa|ateu]](10) <ref>Ps10.4</ref>sau îşi zice în sinea să sa că [[Dumnezeu]] nu pedepseşte(,<ref>Ps10.4,13), </ref> că uită sau că îşi ascunde Faţa şi în veac nu va vedea(, spune psalmistul<ref>Ps10.11)</ref>, fiind împiedicat în [[judecata]] şi vederea sa de întunericul de nori (, aşa cum se menţionează în [[Iov|Cartea lui Iov]].<ref>Iov22.13-14)</ref>

Omul îngâmfat este deseori batjocoritor, arată [[batjocoritorSolomon]](12)<ref>Prov14.6, 1.22, 21.24, Dan11.22, Os7. 5 </ref> Batjocoritorii sunt cauza [[cearta|certurilor]], neînţelegerilor, ocărilor, stărilor sociale conflictuale(12a), <ref>Prov 22.10, 29.8, Iov17.2</ref> dincolo de faptul că îşi creează singuri [[suferinţa|suferinţe]] şi neplăceri(12b), spune acelaşi Solomon.<ref>Prov 9.12, 24. 9</ref> Cine îşi bate joc de [[sărăcia|sărac]], îşi bate joc de Cel care l-a făcut(12c)<ref>Prov17.5, 14.31 </ref>, iar acesta va fi batjocorit de [[Dumnezeu]], avertizează autorul [[Pildele lui Solomon]](12dProverbele lui Solomon)<ref>Prov 3. 34 </ref> Batjocoritorul nu ascultă si şi nu-i place [[mustrarea]](12e), <ref>Prov 9.7-8, 13.1</ref> aşa că lor le sunt rezervate [[pedepsele]], inclusiv loviturile, spre îndreptare(12f), ne previne Solomon.<ref>Prov19.25,29,21. 11 </ref> Dacă vor rămâne neschimbaţi, nu vor vedea [[împărăţia lui Dumnezeu]](12g). În zilele din urmă vor fi batjocoritori(12h).:1)Mc7.18-23 2)Prov29.23 2”)Prov11.2, 25.27 3)Prov16.5, Ps131.1 4)Prov16.5, Ps131.1,2, Prov30.13 5)Ps 131.1,2 6)Ps19.13 7)Prov 21.4 8)Prov14.16 9)Iac4.13-16, Ps 75.4-6, Ps10.3, Ps 94.2-4, Prov 25.14, 27.2 9a)Ga6.4, Iac1.9-10 9b)2Cor5.11-12 9c) 1Cor4.6-7 10)Ps10.4 11)Ps10.4,11-13 12)Prov14.6, 1.22, 21.24, Dan11.22, Os7.5 12a) , 22.10, 29.8, Iov17.2 12b)Prov 9.12, 24.9 12c)Prov17.5, 14.31 12d)Prov 3.34 12e)Prov 9.7-8, 13.1 12f)Prov19.25,29,21.11 12g)arată apostolul Pavel<ref>1Cor6.10, Is29.20 12h</ref> Apostolii Iuda şi [[apostolul Petru|Petru]] arată că în zilele din urmă (premergătoare [[Apocalipsa Sf. Ioan Teologul|apocalipsei]])vor fi batjocoritori.<ref>Iuda1.18, 2Pet3.3,</ref>

Omul rău şi mândru, la adăpostul succeselor sale materiale, este dispreţuitor, [[uciderea|ucigaş]] şi [[asupritor]] al celor nenorociţi, [[lăudăros]], [[ateu]] sau [[hula|hulitor]] al Domnului, gura sa fiind plină de [[blestemeblestem]] e şi [[minciuna|înşelătorii]](13), ne spune psalmistul. <ref>Ps10</ref> Sau, fericit şi netulburat de suferinţe, este [[lăcomia|îmbuibat]], asupritor, are o limbă neobosită şi devine pricină de poticnire pentru oamenii de rând(14), arată acelaşi psalmist.<ref>Ps73</ref>[[Psalmistul]] se roagă pentru pedepsirea trufaşilor(19). <ref>Ps 12.3, Ps 31.18, Ps 94.2-4, Ps 119.21, Ps119.78, Ps 119.122</ref> [[Dumnezeu]] îi cunoaşte de departe pe cei îngâmfaţi(15), care asigură psalmistul.<ref>Ps138.6, 1Sam2.3-5</ref> El ştie totul şi cântăreşte toate faptele, precum spune [[Ana]], una din soţiile lui Elcana, în [[Elcanarugăciune]]a ei fierbinte, consemnată în [[rugăciuneaCartea I a Regilor]] ei fierbinte(.<ref>1Sam2.3-5).</ref>

În [[Cartea Leviticului|Levitic]] [[Dumnezeu]] îi avertizează pe copiii lui [[Israel]] că va frânge mândria puterii lor. <ref>Lev26.13-19). </ref><ref name="Concordanţă"/> [[Solomon]] ne încredinţează că Dumnezeu surpă casa celor mândri, dar întăreşte hotarul [[văduvei]] (<ref>Prov 15.25) </ref><ref name="Concordanţă"/> şi că îşi va bate joc de cei batjocoritori în timp ce celor [[smerenia|smeriţi]] le va da [[har(]].<ref>Prov3.34). </ref> [[Psalmistul]] ştie că Dumnezeu [[mântuire|mântuieşte]] poporul care se [[smerenia|smereşte ]] şi [[smerenia|smereşte ]] privirile trufaşe (<ref>Ps 18.27) </ref>şi îi sfătuieşte pe cei lăudăroşi să nu mai vorbească cu atâta trufie.(<ref>Ps 75.4-6). </ref>pentru că Dumnezeu mustră pe cei îngâmfaţi care au rătăcit de la [[poruncile]] lui Dumnezeu (<ref>Ps119.21)</ref>, pedepseşte aspru pe cei mândri(<ref>Ps 31.23). </ref> şi frânge mândria domnitorilor (.<ref>Ps 75.12). [[</ref> Ana]], una din soţiile lui [[Elcana]], necăjită de [[Penina]] pentru că era stearpă, îşi varsă sufletul înaintea Domnului recunoscând că Dumnezeu smereşte şi Dumnezeu înalţă şi până la urmă capătă rod, născându-l . Ea îl naşte pe [[Samuel]], care avea să devină un mare judecător, care a domnit cu [[dreptatea|dreptate]] peste Israel, aşa cum consemnează [[proorocCartea I a Regilor]]. (<ref>1Sam2.7). </ref> [[David]], [[rugăciune|rugându-se ]] Domnului, spune:,,Tu „Tu mântuieşti pe poporul care se smereşte, şi cu privirea Ta, scobori pe cei mândrimândri”.(<ref>2Sam 22.28). </ref> [[Fecioara Maria]], în discuţia pe care o are cu [[Elisabeta]], ruda sa şi mama lui [[Ioan BotezatorulBotezătorul]] spune că : :,,Dumnezeu „Dumnezeu a arătat putere cu braţul Lui; a risipit gândurile, pe cari le aveau cei mândri în inima lor.

:Pe cei flămânzi i -a săturat de bunătăţi, şi pe cei bogaţi i -a scos afară cu mâinile goale’’goale”. (<ref>Lc1.51-52 ). Isus critică </ref><ref name="Anania"/>Iisus a criticat slava deşartă după care umblau cărturarii [[cărturar]]ii şi fariseii careumblă [[farisei]]i; aceştia umblau după locurile dintâi la ospeţe, şi după scaunele dintâi în sinagogi; le place plăcea să le facă oamenii plecăciuni prin pieţe, şi să le zică: ,Rabi„Rabi! Rabi!`, amintindu”. Iisus le-le a amintit că numai Unul este învăţătorul şi că oricine se va înălţa, va fi [[smerenia|smerit]]; şi oricine se va smeri, va fi înălţat. <ref>Mt23.11-12)</ref>, lucru aplicabil chiar la o masă când , unde este bine să fim mutaţi de gazdă mai sus în loc să fim izgoniţi în mod ruşinos de pe locurile cele dintâi dacă se întâmplă să vină cineva mai cu vază. (<ref>Lc14.7-11).</ref><ref name="Concordanţă"/><ref name="Anania 2"/> Sfântul [[apostol Apostolul Petru]] le spune [[preot|preoţilor]] să se îmbrace cu [[smerenia|smerenie ştiind ]], amintindu-le că Dumnezeu celor mândri le stă împotrivă, iar celor [[smeriţi]] le dă [[har]] , şi numai în acest fel , smerindu-se sub mâna tare a lui dumnezeuDumnezeu, ei vor fi înălţaţi la vremea potrivită. (<ref>1Pet5.5).</ref><ref name="Concordanţă"/><ref name="Anania"/> Sfântul [[apostol Apostolul Iacov]] citează şi el Scriptura care spune că : ,,Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar dă har celor smeriţi.`` când spune arată că Duhul pe care l-a pus Dumnezeu să locuiască în noi nu ne vrea cu gelozie pentru Sine şi că în schimb, ne dă un har şi mai mare(şi că de aceea spune [[Biblia|Scriptura]]:„Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar dă har celor smeriţi”.<ref>Iac4.6).</ref><ref name="Concordanţă"/><ref name="Anania"/><ref name="Anania 2"/> El le Dumnezeu surpă casa oamenilor mândri, îşi bate joc de cei batjocoritori, aşa cum spune Solomon, stă împotrivă oamenilor împotriva celor mândri(16), cum spune Iacov<ref>Prov 15.25, Prov3.34, Iac4.6, 1Pet5.5</ref><ref name="Concordanţă"/>, smerindu-le inima(17) <ref>Ps 75.4-6, Ps 31.23, Ps 75.12, 1 Reg 2.7, 2Sam 22.28, Iac4.9-10, Lc1.51-52, Mt23.11-12, Lc14.7-11, Is13.11, Lev26.13-19, Ier13.1-9, Ţefania3.10-11 </ref><ref name="Concordanţă"/><ref name="Anania"/> prin [[suferinţăsuferinţa|suferinţe]] (18)<ref>Ps 107.12 </ref>şi necazuri.

[[Cercetarea|Cunoaşterea]] este una din pricinile de mândrie(20), căci „cunoştinţa îngâmfă, pe când dragostea zideşte” învaţă [[apostolul Pavel]]<ref>1Cor8.1</ref>. [[Adam]] şi [[Eva]] au fost alungaţi din [[rai]] din pricina trufiei cunoaşterii(21), pentru că au nesocotit porunca Domnului şi au mâncat din pomul cunoaşterii binelui şi răului, arată [[Cartea Facerii]]<ref>Fac3.1-6</ref><ref name="Anania 2"/>. [[diavol|Lucifer]] a căzut din [[cer]] din pricina trufiei, devenind [[diavol|Satan]](duşmanul, [[diavoluldiavol]]ul)(22), învaţă proorocul [[Isaia]]<ref>Is14.12-14, Lc10.18</ref><ref name="Anania 2"/>. [[Puterea]] şi [[iubirea de arginţi|bogăţia]] reprezintă a doua cauză de mândrie(23). :13)Ps10 14)Ps73 15)Ps138.6Regele asirian [[Sanherib]], 1Sam2.3regii babilonieni [[Nabucudonosor al II-5 16)Prov 15.25lea]] şi [[Belşaţar]], Prov3.34regii lui Israel [[Ozia]], Iac4.6[[Iezechia]], 1Pet5tânarul [[Adonia]] cad pradă acestui [[păcat]].5 17)Ps 75.4-6Ea cuprinde cetăţi (Iacov, Ps 31.23Tir, Ps 75.12Efraim, 1 Reg 2.7[[homosexualitatea|Sodoma]]) şi ţări (Egipt, 2Sam 22.28Israel, Iac4.9-10Iuda, Lc1.51-52, Mt23.11-12, Lc14.7-11, Is13.11, Lev26.13-19, Ier13.1-9, Tefania3.10-11 18Moab)Ps 107.12 19)Ps 12.3 ==Păcatele mândriei==După Îndreptarul de Spovedanie al părintelui Ilie Cleopa, Ps 31.18, Ps 94.2-4, Ps 119lista cu [[Spovedania#P.21, Ps119C4.78, Ps 11983catele_m.122 20)1Cor8C3.1 21)Fac3.1-6 22)Is14A2ndriei|păcatele mândriei]].12-14

Răsfăţatul [[Cartea I a Regilor]] relatează cum [[Adonia]] , pe care tatăl său, [[David]], nu-l mustrase niciodată, s-a sumeţit împotriva tatălui său, împăratul, uneltind pentru preluarea puterii(24).<ref>1Imp1.5-6</ref> :Cărţile istorice ale [[Vechiul Testament|Vechiului Testament]] relatează cum [[Dumnezeu]] pedepseşte a pedepsit trufia lui [[Sanherib]], trimiţând un [[înger]], care ucide 185 000 de soldaţi din tabăra acestuia, obligându-l să renunţe la lupta împotriva lui [[EzechiaIezechia]] şi să facă cale-ntoarsă. Întors El se întoarce în ţară, ţara sa unde este ucis de fiii săi, în timp ce se ruga în templu(25). <ref>2Imp19, 2Cron32.1-22 </ref><ref name="Concordanţă"/> [[Image:William Blake-Nebuchadnezzar.jpg|thumb|300px|right|Nabocodonosor al II-lea, pedepsit, pentru mândria sa, să trăiască precum dobitoacele pentru şapte ani]]  Cartea profetică a proorocului [[NabucadneţarDaniel]], care-i poartă numele, istoriseşte cum [[Nabucudonosor al II-lea]] primise atâta putere, încât i s-a îngâmfat inima, şi i s-a împietrit până la mândrie. Aşa cum i-a tălmăcit [[Daniel]] [[visulvis]] său neliniştitor, el a fost îndepărtat de pe tron şi a fost despuiat de [[slava]] lui: a fost izgonit din mijlocul copiilor oamenilor, [[inima]] i s-a făcut ca a fiarelor, a locuit la un loc cu măgarii sălbatici, i s-a dat să mănânce iarbă ca la boi, trupul i-a fost udat de roua cerului, i-a crescut părul ca penele vulturului şi unghiile ca ghearele păsărilor; inima i s-a făcut ca a fiarelor; şapte vremi au trecut peste el, până când a recunoscut că [[Dumnezeu]] stăpâneşte peste împărăţia oamenilor şi o dă cui vrea; şi atunci a fost reaşezat în scaunul de domnie(26). <ref>Dan4.1-37, 5.18-21 </ref><ref name="Concordanţă"/>  :[[Belşaţar]] nu învaţă nimic din istoria tatălui său şi nu-şi smereşte inima, aşa că mesajul lui [[Dumnezeu]], scris de mâna Domnului pe tencuiala zidului împărătesc, -continuă aceeaşi carte profetică- se împlineşte nemilos, aşa cum este tâlcuit de [[Daniel]]: Belşaţar este ucis şi pierde , domniarevenindu-i lui Dariu, Medul (27Darius al II-lea Ochos, rege persan)<ref>Dan5. 1-31 </ref><ref name="Concordanţă"/>  :[[ÎmpăratulCartea a II-a a Cronicilor]] relatează cum împăratul [[Ozia]], fiul lui [[Amaţia]], a dus o viaţă plăcută lui [[Dumnezeu]], ajungând un lider regional foarte influent, cu o armată foarte numeroasă şi, devenit puternic, s-a sumeţit: a intrat în [[Templul din Ierusalim|Templul]] Domnului pentru a arde [[tămâie]], faptă îngăduită doar [[preot|preoţilor]], fiii lui [[AronAaron]], care au fost sfinţiţi s-o aducă. Înfruntat de preotul [[Azaria]] şi cei 80 de preoţi care-l atenţionară că face un [[păcat]], - continuă cartea- el s-a [[mânia|mâniat ]] pe preoţi, şi cum s-a mâniat, i-a apărut o [[boala|lepră]] pe frunte, pe care a avut-o până la sfârşitul vieţii(28).El a locuit într-o casă deosebită ca lepros, căci a fost izgonit din Casa Domnului. Şi fiul său, [[Iotam]], era în fruntea casei împăratului şi judeca poporul ţării. <ref>2Cron26.1-16-23 </ref><ref name="Concordanţă"/>:Fiind Aceeaşi carte a Cronicilor evocă cum, fiind [[boala|bolnav ]] de moarte, [[EzechiaIezechia]] a făcut o [[rugăciune]] Domnului, iar Domnul l-a vindecat. În loc să răsplătească binefacerea primită, Ezechia, părăsit de Dumnezeu care vroia să-i încerce [[inima]], s-a îngâmfat din pricina bogăţiilor şi le-a arătat solilor babilonieni toate locurile unde îşi ţinea lucrurile de mare preţ. Atunci [[mânia ]] lui Dumnezeu s-a abătut asupra lui, asupra lui Iuda şi asupra Ierusalimului, însă Ezechia, smerenia|smerindu-se din mândria lui, împreună cu locuitorii [[Ierusalimului]], a făcut ca mânia lui Dumnezeu să nu vină peste ei în timpul vieţii lui: [[Isaia]] îl anunţă că, după moartea sa, ţara va fi jefuită şi copiii săi duşi în robie la curtea [[Babilonului]](29).<ref>2Cron32.23-31, 2Imp, cap20 </ref><ref name="Concordanţă"/>

:În cartea proorocului Amos, acesta vesteşte faptul că [[Dumnezeu]] pedepseşte va pedepsi mândria cetăţii [[Iacov]], unde [[luxul]], desfătările şi [[nedreptatea]] au devenit insuportabile: cetatea este dată în mâinile vrăjmaşilor(30). <ref>Amos6.1-14 </ref> :[[Biblia]] istoriseşte cum Dumnezeu a pedepsit [[Tirul]], târgul neamurilor„târgul neamurilor”, care a îngrămădit [[„îngrămădit argint]] ca pulberea şi [[aurul]] ca aur „ca noroiul de pe uliţeuliţe”, ai „ai cărui negustori erau ca nişte [[voievozi]], şi ai cărui târgoveţi erau cei mai bogaţi oameni de pe pământpământ”, ca „ca să ruşineze mândria a tot ceea ce străluceşte şi să smerească pe toţi cei mari ai pământului(31)pământului”.23) 24)1Imp1<ref>Zah9.51-6 25) 2Imp19, 2Cron32Is23.1-22 26) Dan418, Ezec28.1-37, 5.1810 </ref><ref name="Concordanţă"/>[[Nabucadneţar|Nabucudonosor al II-21 27)Dan5.1lea]] poartă un lung război (585-31 28)2Cron26572 î.1-16-23 29Hr)2Cron32.23-31împotriva Tirului, care acceptă, 2Impîn final, cap20 30)Amos6autoritatea Babilonului.1-14 31)Zah9<ref>http://en.1-6, Is23wikipedia.1-18, Ezec28.1-10 org/wiki/Nebuchadnezzar_II</ref> În cartea [[Isaia]] proorocul ce da numele cărţii vesteşte:,,Cununa „cununa îngâmfată a beţivilor lui [[Efraim]]” Efraim” va fi strivită. [[Judecătorii]] si Căci judecătorii şi soldaţii se clatină din pricina [[vinului]] şi sunt ameţiţi de băuturi tari; [[preot|preoţii]] şi [[proorocii]] aşijderea: se clatină când proorocesc, se poticnesc când judecă; în plus sunt şi batjocoritori(32). <ref>Is28.1-29 </ref><ref name="Concordanţă"/>  :Mândria Proorocul [[EgiptuluiIezechiel]] prezice că mândria Egiptului va fi nimicită de către ,,sabia” [[„sabia” Babilonului]]; [[Egiptul]], care era ,,ca „ca un crocodil în mări, care se aruncă în râuri şi tulbură apele cu picioarele lui şi întărâtă valurile râurilor” va fi ,,prins” „prins” şi zdrobit. Cei care ,,răspândeau „răspândeau groaza în ţara celor vii”, cum sunt Mesec şi Tubal, vor fi [[uciderea|ucişi ]] de sabie.<ref>Ezec32</ref> Este vorba de victoria lui Nabucudonosor al II-lea (33Nabucadneţar în Biblie)împotriva Egiptului la Karkemiş, în anul 605. <ref name="Encarta">Encarta 2006</ref> :[[IsraelulIsrael]] ul va fi pedepsit pentru urâciunile sale([[închinarea la dumnezei străini|idolatrie]], [[lăcomia|lăcomie]], uciderea|omoruri, silnicie): popoarele cele mai rele vor stăpâni casele lor şi mândria celor puternici va cunoaşte sfârşitul, anunţă acelaşi prooroc<ref>Ezechiel7, Isaia cap2</ref>. Istoria arată că Nabucudonosor al II-lea supune Iudeea în 597 şi duce o bună parte din populaţia captivă în Babilon. <ref name="Encarta"/>  :Cetatea [[homosexualitatea|Sodomei]] a păcătuit şi prin trufie (34), ne informează proorocul Ezechiel<ref>Ezec16. 49-50 </ref> :[[Isaia]] prooroceşte [[Iudei]] si şi [[Ierusalimului]], mustrându-le pentru [[idolatria]] şi [[lăcomia]] lor: la venirea lui [[Iisus ,,omul ]] „omul va trebui să-şi plece in jos privirea semeaţă si îngâmfarea lui va fi smerită: numai Domnul va fi înalţat înălţat in ziua aceea”(35) .<ref>Ezec,cap7, Is, cap2 </ref>Cărţile [[Biblia|Bibliei]] arată cum Domnul face de ruşine mândria lui [[Moab]], pentru că locuitorii săi au fost [[idolatri]], au batjocorit poporul Domnului şi au fost semeţi cu acesta(36) .<ref>Is16.1-14, Tefania, cap2, Ier,cap48 </ref><ref name="Concordanţă"/>. Datele istorice arată că ţara Moabului a fost cucerită de babilonieni în secolul al 6-lea, după care a dispărut ca ţară.<ref name="Encarta"/> :In În zilele din urmă, trufia, laolaltă cu multe alte păcate[[păcat]]e, va domina sufletele multora(42), avertizează [[apostolul Pavel]].<ref>2Tim3.1-5</ref><ref name="Concordanţă"/>

Psalmistul se [[Psalmistulrugăciunea|roagă]] se roagă pentru păzirea de mândrie(43). <ref>Ps19.13 </ref> Creştinul se îndepărtează de cei trufaşi(44), ne spune acelaşi psalmist.<ref>Ps40.4,101. 5</ref> [[Iubirea]] creştinească alungă mândria, arată apostolul Pavel într-unul din cele mai emoţionante pasaje ale sale, aflat în [[Epistola I către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel|Epistola I către corinteni]].<ref>1Cor13.4-8</ref> :Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate: dragostea nu pizmuieşte; dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie, :nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândeşte la rău, :nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr, :acopere totul, crede totul, nădăjduieşte totul, sufere totul. :Dragostea nu va pieri niciodată. Proorociile se vor sfârşi; limbile vor înceta; cunoştinţa va avea sfârşit. :Căci cunoaştem în parte, şi proorocim în parte; :dar când va veni ce este desăvârşit, acest „în parte” se va sfârşi.(451Cor13.4-10) ==Bibliografie==#Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament, ISBN 0 564 01708 6 #Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea şi purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, 1997, Bucureşti, ISBN 973-9130-88-7 #Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2001, ISBN 973-9332-86-2#English Standard Version Bible, 1971 #Carte de învăţătură creştină ortodoxă, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1978, Bucureşti #Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului- Învăţătură de credinţă ortodoxă, tipărită cu aprobarea Sfântului Sinod, ediţia a 3-a revăzută, prefaţă la ediţia I de Bartolomeu Anania, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-8248-43-4 #Mitropolia Moldovei şi Bucovinei- Concordanţă biblică tematică, ediţie revăzută şi completată de Pr. Vasile Dogaru şi Pr. Neculai Dorneanu după lucrarea Călăuza predicatorului de Dr. Constantin Chiricescu şi Iconom Constantin Nazarie, cuvânt înainte de Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Editura Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2000, ISBN 973-9272-58-4 #Encarta 2006, ediţia electronică ==Note==<div style="font-size:85%; -moz-column-count:2; column-count:2;"><references /></div>  [[Categorie:Spiritualitate]][[Categorie:Păcate]]