5.288 de modificări
Modificări
fără descrierea modificării
===Omul mândru şi batjocoritor===
Omul îngâmfat este deseori batjocoritor, arată [[Solomon]]<ref>Prov14.6, 1.22, 21.24, Dan11.22, Os7.5 </ref> Batjocoritorii sunt cauza [[cearta|certurilor]], neînţelegerilor, ocărilor, stărilor sociale conflictuale,<ref>Prov 22.10, 29.8, Iov17.2</ref> dincolo de faptul că îşi creează singuri [[suferinţăsuferinţa|suferinţe]] şi neplăceri, spune acelaşi Solomon.<ref>Prov 9.12, 24.9</ref> Cine îşi bate joc de [[iubirea de arginţi|sărac]], îşi bate joc de Cel care l-a făcut<ref>Prov17.5, 14.31 </ref>, iar acesta va fi batjocorit de [[Dumnezeu]], avertizează autorul [[PildeProverbele lui Solomon|Proverbelor]].<ref>Prov 3.34 </ref> Batjocoritorul nu ascultă şi nu-i place mustrarea,<ref>Prov 9.7-8, 13.1</ref> aşa că lor le sunt rezervate pedepsele, inclusiv loviturile, spre îndreptare, ne previne Solomon.<ref>Prov19.25,29,21.11 </ref> Dacă vor rămâne neschimbaţi, nu vor vedea [[împărăţia lui Dumnezeu]], arată apostolul Pavel<ref>1Cor6.10, Is29.20 </ref> Apostolii Iuda şi [[apostolul Petru|Petru]] arată că în zilele din urmă (premergătoare [[apocalipsaApocalipsa Sf. Ioan Teologul|apocalipsei]]) vor fi batjocoritori.<ref>Iuda1.18, 2Pet3.3,</ref>
===Omul mândru şi rău===
Omul rău şi mândru, la adăpostul succeselor sale materiale, este dispreţuitor, [[uciderea|ucigaş]] şi asupritor al celor nenorociţi, lăudăros, ateu sau [[hula|hulitor]] al Domnului, gura sa fiind plină de [[blestem]]e şi [[minciuna|înşelătorii]], ne spune psalmistul.<ref>Ps10</ref> Sau, fericit şi netulburat de [[suferinţă|suferinţe]], este [[lăcomia|îmbuibat]], asupritor, are o limbă neobosită şi devine pricină de poticnire pentru oamenii de rând, arată acelaşi psalmist.<ref>Ps73</ref>
Psalmistul se roagă pentru pedepsirea trufaşilor.<ref>Ps 12.3, Ps 31.18, Ps 94.2-4, Ps 119.21, Ps119.78, Ps 119.122</ref> [[Dumnezeu]] îi cunoaşte de departe pe cei îngâmfaţi, asigură psalmistul.<ref>Ps138.6, 1Sam2.3-5</ref> El ştie totul şi cântăreşte toate faptele, precum spune Ana, una din soţiile lui Elcana, în [[rugăciune]]a ei fierbinte, consemnată în [[Cartea I a Regilor]].<ref>1Sam2.3-5</ref>
==Dumnezeu le stă împotrivă celor mândri==
În [[Cartea Leviticului|Levitic]] [[Dumnezeu]] îi avertizează pe copiii lui Israel că va frânge mândria puterii lor.<ref>Lev26.13-19</ref><ref name="Concordanţă"/>
[[Solomon]] ne încredinţează că Dumnezeu surpă casa celor mândri, dar întăreşte hotarul văduvei<ref>Prov 15.25</ref><ref name="Concordanţă"/> şi că îşi va bate joc de cei batjocoritori în timp ce celor [[smerenia|smeriţi]] le va da [[har]].<ref>Prov3.34</ref>
Psalmistul ştie că Dumnezeu [[mântuire|mântuieşte]] poporul care se [[smerenia|smereşte]] şi [[smerenia|smereşte]] privirile trufaşe<ref>Ps 18.27</ref>şi îi sfătuieşte pe cei lăudăroşi să nu mai vorbească cu atâta trufie<ref>Ps 75.4-6</ref>pentru că Dumnezeu mustră pe cei îngâmfaţi care au rătăcit de la poruncile lui Dumnezeu<ref>Ps119.21</ref>, pedepseşte aspru pe cei mândri<ref>Ps 31.23</ref> şi frânge mândria domnitorilor.<ref>Ps 75.12</ref> Ana, una din soţiile lui Elcana, necăjită de Penina pentru că era stearpă, îşi varsă sufletul înaintea Domnului recunoscând că Dumnezeu smereşte şi Dumnezeu înalţă şi până la urmă capătă rod. Ea îl naşte pe [[Samuel]], care avea să devină un mare judecător, care a domnit cu [[dreptatea|dreptate]] peste Israel, aşa cum consemnează [[Cartea I a Regilor]]<ref>1Sam2.7</ref> [[David]], [[rugăciune|rugându-se]] Domnului, spune:„Tu mântuieşti pe poporul care se smereşte, şi cu privirea Ta, scobori pe cei mândri”.<ref>2Sam 22.28</ref>
==Sursele mândriei==
[[Cunoaşterea]] este una din pricinile de mândrie, căci „cunoştinta îngâmfă, pe când dragostea zideşte” învaţă [[apostolul Pavel]]<ref>1Cor8.1</ref>[[Adam]] şi [[Eva]] au fost alungaţi din [[rai]] din pricina trufiei cunoaşterii, pentru că au nesocotit porunca Domnului şi au mâncat din pomul cunoaşterii binelui şi răului, arată [[Cartea Facerii]]<ref>Fac3.1-6</ref><ref name="Anania 2"/> [[diavol|Lucifer]] a căzut din [[cer]] din pricina trufiei, devenind [[diavol|Satan]] (duşmanul, [[diavol]]ul), învaţă proorocul [[Isaia]]<ref>Is14.12-14, Lc10.18</ref><ref name="Anania 2"/> [[Puterea]] şi [[iubirea de arginţi|bogăţia]] reprezintă a doua cauză de mândrie. Regele asirian [[Sanherib]], regii babilonieni [[Nabucadneţar]] şi [[Belşaţar]], regii lui Israel [[Ozia]], [[Ezechia]], tânarul [[Adonia]] cad pradă acestui [[păcat]]. Ea cuprinde cetăţi (Iacov, Tir, Efraim, [[homosexualitatea|Sodoma]]) şi ţări (Egipt, Israel, Iuda, Moab)
==Mândria domnitorilor==
