Modificări

{{Traducere EN}}[[ImageImagine:Justinian.jpg|right|thumb|St JustinianSf. Iustinian, Împărat Roman, Emperor of Rome and Byzantium in the sixth century.mozaic din din secolul al VI-lea]]The holy and rightSfântul și drept-believing Emperor credinciosul Împărat '''Justinian Iustinian I''' ''cel Mare'' (n. [[May 11mai]], 483&ndash;– d. [[November 1314 noiembrie]]/14, 565), was Eastern a condus [[Imperiul Roman Emperor from de Răsărit]] de la [[August 1august]]527 și până la moartea sa, 527în noiembrie 565. Soția sa a fost Împărăteasa [[Teodora Împărăteasa|Teodora]]. În afara faptului că a fost unul din cei mai importanți conducători ai antichității târzii și o figură majoră în istoria imperiului bizantin, until his deathIustinian a fost de asemenea și un apărător al [[Introducere în Creștinismul Ortodox|Ortodoxiei]] și un mare [[ctitor]] de biserici. His wife was the Empress În timpul domniei sale [[Theodora Imperiul Bizantin]] a câștigat glorie prin victorii militare în Persia, Africa și Italia, care au avut ca rezultat dezrădăcinarea [[păgânism]]ului printre popoarele germanice (wife of Justinianvandalii din Africa și ostrogoții din Italia)<ref>De fapt în acea perioadă vandalii și ostrogoții se creștinaseră, dar căzuseră în [[Erezie|erezia]] [[Arianism|Theodoraarianistă]], ca și vizigoții din Spania.</ref>. Besides being one of the most important rulers of Late Antiquity and Iustinian este cunoscut și sub numele de „ultimul împărat roman”, fiind împăratul care a major figure in the history of the Byzantine staterecucerit [[Roma]] din mâinile ostrogoților. [[Biserica Ortodoxă]] îl [[Praznic|prăznuiește]] pe Iustinian pe data de [[14 noiembrie]]<ref>Nota părintelui Macarie Simonopetritul în Sinaxarul dânsului: „Istoricul Evagrie Scolasticul (''Hist. ecclés.'' IV, 39, PG 86, 2781), binecunoscut pentru antipatia lui față de Iustinian, afirmă că, spre sfârșitul vieții, împăratul ar fi publicat un decret în favoarea aftartodochetismului, învățătura potrivit căreia, trupul lui Hristos fiind nestricăcios datorită unirii sale cu firea Sa dumnezeiască, Iisus ar fi suferit doar în aparență, Justinian was also a great champion of Orthodoxyîn mod miraculos, a builder of din proprie voință. Am putea să ne mirăm totuși ca împăratul-teolog să fi căzut într-o formă de [[churchmonofizism]]es and atât de grosier, având în vedere că toate scrierile publicate în numele său proclamă exact contrariul. Pare așadar mai plauzibil să credem că politica sa de reconciliere cu monofiziții i-a Church writerfăcut pe dușmanii săi să îl acuze că ar fi căzut în erezie [cf. During his reign Byzantium won glory with military victories in Persiarelatarea despre Sf [[Eutihie de Constantinopol]], Africa[[6 aprilie|6 apr]].]. Această teză a aftartodochetismului împăratului, and Italygeneral acceptată în rândul istoricilor, as a result of which paganism was decisively routed among the Germanic Vandals and Visigoth tribesînceput de altfel să fie repusă în discuție, din perspectiva unor cercetări recente, cf. A. Grillmeier, ''Le Christ dans la tradition chrétienne'', t. He is also known as II/2, "the last Roman emperorL’Église de Constantinople au VIe s." and was the emperor who reconquered the city of Rome from the Ostrogoths, Paris, 1993, 612-620. Doar dacă nu cumva împăratul ar fi publicat într-adevăr un asemenea decret pentru a-i atrage de partea sa pe armeni, care erau adepții lui Iulian din Halicarnas. Tocmai din pricina acestei reputații a lui Iustinian, unele sinaxare, între care cel al Sf. Nicodim, care îl pomenește pe 15, au înlocuit pomenirea acestuia cu cea a lui Iustin (518-527). The Church celebrates his Este pomenit și pe [[feast day2 august]] on . Cât despre Teodora, este dovedit faptul că arăta o mare simpatie față de Sever al Antiohiei, cel mai marcant dintre teologii monofiziți. Tocmai din acest motiv, atunci când împărăteasa i-a cerut Sf. [[November 14Sava cel Sfințit|Sava]], aflat în misiune la Constantinopol, să se roage pentru ea, ca să poată avea un copil, acesta a refuzat. Dar nu putem totuși deduce din aceasta că ea ar fi împărtășit neapărat ideile monofiziților.” (traducere citat: Orthodoxwiki)</ref>.

Justinian's full name was Flavius Petrus Sabbatius Justinianus. He is said to be of Slavic descent, probably born in S-a small village called Tauresium in Illyricumînconjurat de bărbați și femei cu talent extraordinar, near Scupi (present day Skopje„oameni noi”, Macedonia)aleși nu neapărat din rândurile aristocrației, on ci pe baza meritului lor. În anul 523 s-a căsătorit cu [[May 11Teodora Împărăteasa|Teodora]], 483care era de meserie curtezană (sau actriță de la circ, to Vigilantiadupă mai multe surse) și era cu 20 de ani mai tânără decât el. His mother Vigilantia was the sister of the highly esteemed General JustinConform ''Istoriei secrete'', who rose from the ranks of the army to become emperor. His uncle adopted him and ensured the boylucrarea polemică atribuită istoricului Procopiu din Cezareeea, lucrare notorie pentru atitudinea calomnioasă față de cuplul imperial, se spune că Iustinian ar fi întâlnit-o pe Teodora la un spectacol în care ea și o gâscă dresată jucau ''Leda și lebăda''s education, o piesă care reușea să batjocorească mitologia greacă și moralitatea creștină în același timp. Justinian was superbly well educated in jurisprudenceIustinian nu putuse să se căsătorească cu ea mai înainte, datorită clasei sale sociale, theology and Roman historydar unchiul său împăratul Iustin I a decretat o lege care permitea căsătoria între persoane din clase sociale diferite. His military career featured rapid advancementTeodora a devenit foarte influentă în politica imperiului, and iar mai târziu, împărații care au urmat lui Iustinian, pe baza precedentului creat de acesta, s-au putut căsători cu persoane din afara clasei aristocrate. Căsătoria a great future opened up for him whenfost o sursă de scandal, in 518dar Teodora a dat dovadă de foarte multă inteligență, Justin became emperor. Justinian was appointed consul in 521înțelepciune simplă și de bun simț, and later as commander of the army of the east. He was functioning as virtual regent long before Justin made him associate emperor on [[April 1]]de o bună judecată, 527fiind totodată cel mai mare susținător al lui Iustinian.

Four months later, Justinian became the sole sovereign upon Justin I's death. His administration had worldTeodora a murit în 548; Iustinian i-wide impact, constituting a distinct epoch in the history of the Byzantine Empire and the Orthodox Church. He was a man of unusual capacity for work (sometimes called the "emperor who never sleeps") and possessed a temperatesupraviețuit încă aproape 20 de ani, affable, and lively character, but he was also unscrupulous and crafty when it served him. He was the last emperor to attempt to restore the Roman Empire to the territories it enjoyed under murind pe [[Theodosius the Great (emperor)13 noiembrie|Theodosius I13]] sau [[14 noiembrie]]565.

He surrounded himself with men and women of extraordinary talent, "new men" culled not from the aristocratic ranks, but appointed based on merit. In 523 he married ==Realizări legislative și militare==[[Theodora (wife of Justinian)Imagine:Byzantium550.png|left|thumb|300 px|TheodoraExtinderea Imperiului Bizantin în 550, sub domnia lui Iustinian.]]Iustinian a reușit să obțină o influență durabilă pentru reformele sale juridice, who was by profession a courtesan (or actress or circus performerîn special însumarea tuturor legilor romane, according which source one believes) about 20 years his juniorceva ce nu mai fusese făcut înainte. According to the historian ProcopiusIustinian l-a angajat pe chestorul Tribonian pentru această sarcină, notorious for his slanderous dislike of the royal couple, Justinian is said to have met her at și a show where she and a trained goose performed emis primul proiect pentru ''Leda and the SwanCorpus Juris Civilis''pe data de [[7 aprilie]] 529, a play that managed to mock Greek mythology and Christian morality at the same time. Justinian would haveîn trei părți: ''Digeste'' (sau ''Pandectae''), in earlier times''Institutiones'' (sau ''Institutes''), been unable to marry her because of her class, but his uncle Emperor Justin I had passed a law allowing intermarriage between social classesși ''Codex''–ul. Theodora would become very influential in the politics of the empire, and later emperors would follow Justinian's precedent and marry outside of the aristocratic class'Corpus'' reprezintă baza jurisprudenței latine (incluzând codul canonic bisericesc: "ecclesia vivit lege romana" - "Biserica trăiește sub lege romană"). The marriage was El a source of scandalasigurat supraviețuirea legii romane, but Theodora would prove to be very intelligentcare a trecut în vest în secolul al XII–lea, "street smartiar mai apoi și în Europa răsăriteană," inclusiv în Rusia. Aceasta a good judge of character, and Justinian's greatest supporterrămas influentă până în zilele noastre.

Theodora died in 548Din punct de vedere al campaniilor militare, Iustinian a avut în general succes; Justinian outlived her for almost twenty yearsel a fost ultimul împărat bizantin care a avut control asupra Romei și a unor părți ale Occidentului. Ca și predecesorii săi romani și succesorii săi bizantini, Iustinian s-a angajat inițial în război împotriva Persiei sassanide. Totuși, dying on [[November 13]] or 14ambițiile sale militare erau concentrate spre vestul Mediteranei, 565unde generalul său Belisarius a lansat un atac pentru a recuceri părți din teritoriile vechiului Imperiu roman.Belisarius a primit această sarcină ca recompensă pentru înfrângerea răscoalei ''Nika'' de la Constantinopol (532), din cauza cărora Iustinian a vrut să fugă din capitală, dar a rămas în oraș doar la sfatul Teodorei (după Procopie). În anul 533, Belisarius a recucerit Africa de nord din mâna vandalilor, iar apoi a înaintat spre Sicilia și Italia, recapturând Roma (536) și capitala ostrogotă de la Ravenna (540), în ceea ce a devenit cunoscut sub numele de ''Războiul cu goții''.<div style="clear:left;"></div>

==Legal and military accomplishmentsIustinian și Ortodoxia==[[Image:OrthodoxCross.jpg|right|thumb|Iustinian a fost un mare susținător și apărător al Ortodoxiei]]Iustinian s-a considerat ca fiind noul [[Constantin cel Mare]]. El a crezut într-o ordine politică, religioasă și economică creștină în toată regiunea Mediteranei, unită și condusă de la Constantinopol de un singur împărat creștin. În acest sens el și-a direcționat războaiele și colosala activitate pentru recucerirea provinciilor vestice care fuseseră invadate de triburile germanice (vandalii, herulii și, îndeosebi, ostrogoții).

Justinian achieved lasting influence for his judicial reformsUn eveniment remarcabil a avut loc în anul 529 când Academia din Atena (renumită prin faptul că fusese fondată cu secole înainte de către Platon), notably the summation of all Roman lawcare contribuia la răspândirea filosofiei neoplatoniciene, something that had never been done beforea fost trecută sub controlul statului din ordinul lui Iustinian și apoi închisă. Justinian commissioned quaestor Tribonian to the task, and he issued the first draft of the ''Corpus Juris Civilis'' on [[April 7Păgânism]]ul a fost înlăturat. Venerarea lui Ammon de la Augila din deșertul libian a fost abolită, 529iar cei care o venerau pe Isis pe insula lui Philae din Egipt și cei care nu s-au pocăit, in three parts: ''Digesta'' (or ''Digest'' or ''Pandectae''), ''Institutiones'' (or ''Institutes''), and the ''Codex''au fost executați în [[Constantinopol]]. The ''Corpus'' forms the basis of Latin jurisprudence (including ecclesiastical Iustinian trimitea adesea [[Canons of the Orthodox Church|canon lawmisionar]]: "''ecclesia vivit lege romana''i care au convertit numeroase triburi. Numai în Asia Mică," "the Church lives under Roman law"). It ensured the survival of Roman lawIoan, which would pass to the West in the 12th century and later to Eastern Europe[[episcop]] al Efesului, including Russiaa convertit 70. It remains influential to this day000 de păgâni.

Iustinian a avut o poziție foarte fermă în sprijinirea ortodoxiei; a luptat împotriva multor [[Image:Byzantium550.png|left|thumb|The expanse of the Byzantine Empire in 550 under Justinianerezii]] în timpul domniei sale.La începutul domniei a promulgat prin lege credința în [[Sfânta Treime]] și în [[Întrupare]]As far as military campaigns, Justinian was generally successful; he was the last Byzantine emperor to have control over Rome and parts of the Westși a declarat ulterior că va pedepsi prin lege pe toți cei care perturbă ortodoxia. Like his Roman predecessors and Byzantine successors, Justinian initially engaged in war against Sassanid Persia in the RomanEl a făcut din [[Crezul Niceo-Persian WarsConstantinopolitan]] simbol unic al bisericii și a acordat forță juridică [[canoane]]lor primelor patru [[Sinoade Ecumenice]]. HoweverLa porunca suveranului, his primary military ambitions focused on the western Mediterranean[[al cincilea Sinodul Ecumenic]] a fost stabilit să aibă loc în anul 553, where his general Belisarius spearheaded the reconquest of parts of the territory of the old Roman Empirepentru condamnarea învățăturilor lui [[Origen]] și afirmarea definițiilor stabilite în [[Sinodul IV Ecumenic|al patrulea Sinod Ecumenic]] de la [[Calcedon]]. Belisarius gained this task as De asemenea, el a reward after successfully putting down the Nika riots in Constantinople, because of which Justinian considered fleeing the capital but remained in the city only on the advice of Theodora încercat să asigure unitatea religioasă în cadrul Imperiului prin dialogul său (according to Procopiusfără succes)cu non-calcedonienii. In 533 Belisarius reconquered North Africa from the VandalsEl a numit-o pe Teodora, then advanced into Sicily and Italyo convertită de la [[monofizitism]], ca trimis special pentru a trata cu cei care au respins învățăturile de la Calcedon. În afara monofizitismului, recapturing Rome apăruseră și alte tensiuni eclesiastice între est și vest: controversa celor „Trei Capitole” ajuneses cap de listă (536) and the Ostrogothic capital at Ravenna (540a se vedea legăturile externe) in what has become known as the Gothic War.

Standardizarea Sfintei Liturghii de către Sfântul Iustinian a inclus [[Heruvicul]], iar tradiția îi atribuie două cântări frecvent utilizate în Biserică, [[Image:OrthodoxCross.jpg|right|thumb|Justinian was a fervent supporter of Orthodoxy.Unule Născut]]Justinian viewed himself as the new și [[Constantine the GreatLumină lină]]. He believed in a Mediterranean-wide Christian order politically, religiously and economically, united and ruled from Constantinople under a single Christian emperor. To this end he directed his great wars and his colossal activity in reconquering the western provinces from the Germanic tribes.

Perhaps the most noteworthy event occurred in 529 when the Academy in Athens (famous for being founded centuries earlier by Plato) was placed under state control by order of JustinianÎn viața personală, effectively strangling this training school for Hellenism. Sfântul Iustinian era extrem de evlavios, și [[Paganismpost]] was actively suppressed. The worship of Ammon at Augila in the Libyan desert was abolished, and so were the remnants of the worship of Isis on the island of Philae, in Egypt, and unrepentant Manicheans were executed in Constantinopleea adesea. Justinian frequently sent out În timpul [[missionaryPostul Mare|missionariesPostului Mare]] and [[convert]]ed numerous tribesnu mânca pâine și nu bea vin, ci trăia doar cu apă și legume. In Asia Minor alone, John, [[Bishop]] of Ephesus, converted 70,000 pagansEl este de asemenea pomenit pentru promovarea ideii de „simfonie” între biserică și stat.

Justinian also took a very firm stance in his support of Orthodoxy; he fought different [[heresy|heresies]] throughout his rule. At the beginning of his reign, he promulgated by law belief in the [[Holy Trinity]] and the [[Incarnation]], and subsequently declared that he would deprive all disturbers of orthodoxy due process of law. He made the [[Nicene-Constantinopolitan Creed]] the sole symbol of the Church and accorded legal force to the canons of the four [[Ecumenical Councils]]. At the command of the sovereign, the [[Fifth Ecumenical Council]] was convened in the year 553, censuring the teachings of Origen and affirming the definitions of the [[Fourth Ecumenical Council]] at Chalcedon. He also attempted to secure religious unity within the Empire through his (unsuccessful) dialogues with the non-Chalcedonians. He appointed Theodora, a convert from [[Monophysitism]]Totuși, as his special envoy to deal with those who rejected ChalcedonIustinian este adesea criticat de către unele surse seculare ca fiind un despot. Besides MonophysitismDe exemplu, other ecclesiastical tensions had begun to emerge between the East and the West; the "Three Chapters" controversy brought all of these to a head (cf. external links).hagiografia Sfântului Eutihie zugrăvește un portret mai complicat al împăratului:

[[Image:Hagia Sophia BW.jpg|right|thumb|The Hagia Sophia as it was meant„După moartea Patriarhului Mina, Apostolul Petru i-a apărut împăratului într-o viziune și, arătând cu degetul înspre Eutihie, without minarets.]]The Emperor was instrumental in the building of numerous churches. He gave orders to build 90 churches for the newlya spus "Lasă-converted and generously supported church construction within the Empire. The finest structures of the time are considered to be the [[Stl să fie făcut episcopul tău". Catherine's Monastery (Sinai)|monastery at Sinai]]Chiar la începutul perioadei sale în serviciul patriarhal, and the Sfântul Eutihie [[Hagia Sophia (Constantinople)|Hagia Sophiași nu însuși împăratul Iustinian]] in Constantinople. Under St. Justinian many churches were built dedicated to the a convocat [[TheotokosSinodul V Ecumenic]]. Since he had received a broad education(553), St. Justinian assiduously concerned himself with the education of în care [[clergySfinții Părinți]] and au condamnat [[monkerezie|ereziile]]s, ordering them to be instructed in rhetoric, philosophy, and theologycare sporeau și le-au anatemizat. He neglected no opportunity for securing the rights of the Church and clergyTotuși, for protecting and extending după câțiva ani a apărut în Biserică o nouă [[monasticismerezie]]: his law codes contain many enactments regarding donationsaftartodochetismul, foundationscare propovăduia incoruptibilitatea trupului lui Hristos. Sfântul Eutihie a denunțat vehement această erezie, and the administration of ecclesiastical property; election and rights of bishopsspre care chiar împăratul Iustinian era înclinat, priests, and abbots; monastic life, residential obligations of the clergy, conduct of divine service, and episcopal jurisdictionîntorcându-și mânia asupra sfântului. Justinian's standardization of the [[Divine Liturgy]] included introducing the [[Cherubic Hymn]]Din ordinul împăratului, and two oftsoldații l-used troparia of the Churchau dus pe sfânt în biserică, ''i-au luat veșmintele patriarhale și l-au trimis în exil la [[Only-begotten Son|Only Begotten Sonmănăstire]]'' and ''a Amasia (565).” ^{[[Phos Hilaron|O Gladsome Light]http://ocafs.oca.org/FeastSaintsViewer.asp?FSID=101008]'' are traditionally accredited to him.}

In his personal lifeTotuși, Stpr. Asterios Gerostergios în cartea sa ''Justinian was strictly piouscel Mare: Împăratul și Sfântul'', and he fasted oftenrespinge afirmația că Iustinian a căzut în ultimii săi ani de viață în ''aftartodochetism''. During Great Lent he would not eat bread nor drink wineEste în unanimitate acceptat faptul că, but lived on only water and vegetablesdupă o lungă domnie în timpul căreia Iustinian nu a precupețit nici un efort în încercarea de a aduce pe monofiziți înapoi la Biserica Ortodoxă, oamenii erau plictisiți de bătrânul împărat. He is also remembered for promoting the idea of "symphony" between church and stateAstfel, este acceptat faptul că Iustinian a aderat la erezia aftartodochetistă, care a fost inițial o formă extremă a monofizismului, și l-a depus pe Patriarhul Eutihie al Constantinopolului pentru presupusul lui refuz de a se conforma acestei învățături.

HoweverPresupusul decret al lui Iustinian care impunea aftartodochetismul nu s-a păstrat, Justinian is often criticized by secular sources as a despot. Even some dissent occurs in Orthodox iar singura sursă contemporană care face referire la acest fapt este istoricul [[Holy TraditionEvagrie Scolasticul|Evagrie]]. For exampleMajoritatea istoricilor au acceptat informația lui Evagrie ca fiind adevărată, motivând prin faptul că Iustinian fie se convertise la erezie înainte de sfârșitul vieții sale, the [[hagiography]] of Stfie a sucombat datorită senilității. [[Eutychius of Constantinople|Eutychius]] paints Acești istorici au relatat astfel decretul de depunere atât a more complicated portrait of the Emperor: :"After the death of the holy [[Patriarch]] Menaslui Eutihie, the [[Apostle Peter]] appeared in cât și a vision to the emperor Justinian and, pointing his hand at Eutychius, saidlui Anastasie, 'Let him be made your [[bishoppatriarh]]ul Antiohiei.' At the very beginning of his patriarchal service, St Eutychius [not Justinian himself] convened the [[Fifth Ecumenical Council]] (553), at which the [[Church Fathers|Fathers]] condemned the heresies cropping up and anathematized themPr. However, after several years a new heresy arose in the ChurchGerosterios spune: Aphthartodocetism [asartodoketai] or "imperishability" which taught that the flesh of Christ...[was] not capable of suffering. St Eutychius vigorously denounced this heresy, but the emperor ''Justinian'' himself inclined toward it, and turned his wrath upon the saint. By order of the emperor, soldiers seized the saint in the church, removed his patriarchal vestments, and sent him into exile to an Amasean monastery (565)."^{[http://ocafs.oca.org/FeastSaintsViewer.asp?FSID=101008]}

However:Că ei au fost depuși din cauza refuzului lor de a accepta edictul pe care noi nu-l considerăm a fi adevărat din următoarele motive: :1. Episcopul Africii de Nord, Victor, un dușman al împăratului, Father Asterios Gerostergios in his book menționează depunerea lui Eutihie în ''Justinian the Great: The Emperor and SaintCronica''sa, dar nu redă nici un motiv pentru aceasta. Dacă acesta ar fi știut cu adevărat ceva despre un nou edict, și dacă, și mai mult, ar fi știut de acceptarea de către Iustinian a ereziei aftartodochetiste, nu numai că ar fi amintit aceasta, dar ar fi subliniat evenimentul, pentru a-l defăima pe Iustinian care l-a exilat și trimis la închisoare. :2. Dacă Eutihie fusese depus din acest motiv, succesorul său, Ioan Scolasticul, ar fi trebuit să accepte un astfel de decret. Nu avem absolut nicio informație privind acceptarea edictului de către acesta, și nici o mărturie că el a acceptat erezia. Din contră, viitorul papă, Sf. [[Grigorie cel Mare]], care era atunci reprezentantul papal la Constantinopol, îl laudă pe noul patriarh, Ioan, refutes the assertion that Justinian succumbed in his last years to the heresy of aphthartodocetismpentru sfințenia sa și pentru credința lui ortodoxă. It is commonly accepted that :3. Același Grigorie îl laudă pe Iustinian pentru credința lui ortodoxă și nu face nicio referire la edict. Acesta spune că Patriarhul Eutihie era origenist. Din acest motiv, after W.H. Hutton și A. Knecht au susținut că aceasta a fost cauza pentru depunerea lui Eutihie. :4. Când Patriarhul Eutihie s-a lengthy reign in which Justinian spared no effort to try to bring the Monophysites back into the fold of the Orthodox Churchreîntors pe tronul său din Constantinopol în 577, people were weary of the aged emperornu a menționat motivele detronării sale. Thus:5. Episcopul Ioan al Efesului, it is commonly asserted that Justinian adhered to the aphthartodocetist heresyspre deosebire de Evagrie, which was essentially an extreme form of Monophysitismnu face nicio referire la ceea ce s-a aflat în Antiohia privind depunerea lui Anastasie.:Pentru toate motivele de mai sus, and deposed Patriarch Eutychius of Constantinople for his supposed refusal to conform to this teachingputem doar să tragem concluzia că Iustinian nu a emis niciodată sau nu a planificat să emită un edict care să impună aftartodochetismul. Un astfel de act ar fi fost în antiteză cu toată lucrarea sa teologică anterioară, și este clar că nu ar fi ajutat scopului principal de unificare. În plus, o astfel de schimbare radicală la o vârstă atât de avansată, credem că este o gândire total nenaturală. În ceea ce privește depunerea celor doi Patriarhi menționați, credem că nu are nicio legătură cu un astfel de edict, deoarece nu există nicio bază din sursele contemporane pentru o astfel de concluzie. Noi suntem de părere că depunerea lor s-a datorat altor motive, probabil nesupunerea la ordinele împăratului. ^{[http://www.orthodoxinfo.com/ibmgs/lives. html]}

înainte= Justin [[Iustin I]]|titlu=Eastern [[Listă a Împăraților Romani de Răsărit|Împărat Roman (ByzantineBizantin) Emperor]]|

după=Justin [[Iustin al II-lea]]}}

==Sources and external linksNote==<small><references/></small>

[[CategoryCategorie:RulersSfinți]][[CategoryCategorie:Roman EmperorsSfinți bizantini]][[CategoryCategorie:SfinţiÎmpărați romani]][[Categorie:Istoria Bisericii]][[Categorie:Ctitori]]