259 de modificări
Modificări
→Introducere
{{Spiritualitate didactică}}
'''Iubirea de arginți''' (iubirea de bani, de avere) este un [[păcat]] care constă în adunarea nechibzuită de bani și averi, fiind unul din cele șapte păcate capitale.<ref>Sf. [[Grigorie cel Mare]] ( sec al VI-lea) a stabilit șapte păcate capitale (Lib. mor. in Job. XXXI, XVII), această clasificare fiind reținută de cei mai mulți teologi ai Evului Mediu. Toma de Aquino, sec al XIII-lea (I-II:84:4) vorbește de slavă deșartă (mândrie), avariție, lăcomie, desfrânare, lene, invidie, mânie. Sf. Bonaventura (sec al XIII-lea) dă aceeași enumerare (Brevil, III, IX). Scriitorii creștini timpurii distingeau opt păcate capitale: Sf. [[Ciprian al Cartaginei|Ciprian]], sec al III-lea (De mort., IV), [[Ioan Casian]], sec al III-lea (Institutes 5, Conferences 5), Columbanus, sec al V-lea (("Instr. de octo vitiis princip." în "Bibl. max. vet. patr.", XII, 23), Alcuin, sec al VII-lea (De virtut. et vitiis, XXVII sqq.)http://www.newadvent.org/cathen/14004b.htm </ref> Ea poate duce la diverse răutăți, [[furt]] ([[Iuda Iscarioteanul|Iuda]] care fura din punga [[sărăcia|săracilor]]), vânzarea către dușmani (Dalila care l-a vândut pe Samson filistenilor, Iuda), [[uciderea|ucidere]] (oamenii neastâmpărați și fără căpătâi tocmiți de Abimelec pentru uciderea a 70 frați vitregi de-ai săi, posibili succesori la tron; unii bogați). Averea mare aduce după sine [[invidia|pizma]] și [[blestem]]ele celorlalți iar în propria familie [[cearta|ceartă]], tulburare sau chiar [[uciderea|ură]], în general ea ascunzând multe surprize. În cazul multora ea duce la rătăcirea de la [[credința|credință]], cei stăpâniti de ea ajungând străpunși de o mulțime de chinuri. Au făcut excepție [[Avraam]], [[Lot]], [[Isaac]], [[Iacov]], [[Iosif]], [[Iov]], [[Iosif din Arimateea]], [[Nicodim]], femeia cu scurgere de sânge de 12 ani, femeia bogată din Şunem și alții. Bogații trebuie să le urmeze modelul, având datoria să nu se [[mândria|semețească]], să nu-și lipească inima de averi și să nu-și pună [[nădejdea]] în bogăția cea nestatornică, ci în Dumnezeul cel viu, să fie [[mila|darnici]] și cu inima largă, îmbogățindu-se în fapte bune, ca bună temelie pentru [[viața veșnică]].
==Introducere==
[[Biserica]] creştină creștină a stabilit şapte șapte [[păcate]] capitale 1. [[Mândria]] 2. [[Desfrânarea]] 3. [[Lăcomia]] 4. [[Iubirea de arginţiarginți]] 5. [[Invidia|Pizma]] ([[invidia]]) 6. [[Mânia]] 7. [[Lenea]]. În [[Biblia|Biblie ]] păcatul iubirii de arginţi arginți apare mult mai frecvent sub forma lăcomiei de bani (explicit, cu acestă această denumire sau implicit sub denumirea de lăcomie)==Iubirea de arginţi, pierzătoare de suflet==:Tras la răspundere pentru faptul că ucenicii săi calcă datina bătrânilor şi nu se spală pe mâini înainte de a mânca, Isus foloseşte acest prilej pentru a-i învăţa pe ucenici că ,, Nu ce intră în gură spurcă pe om; ci ce iese din gură, aceea spurcă pe om’’. Căci ,, orice intră în gură merge în pântece, şi apoi este aruncat afară în hazna’’ pe când ,,ce iese din gură, vine din inimă, şi aceea spurcă pe om’’. Apoi enumeră păcatele care, avându-şi sălaş în inimă şi ieşind la iveală, prin vorbe sau fapte, îl spurcă pe om, incluzând printre ele şi lăcomia. Lăcomia de bani este, aşadar, între acele lucruri rele care, ieşind din inima omului, îl spurcă pe om<ref>Mc7.15-23, Mat15.10-20</ref><ref name="Anania 2">Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului- Învăţătură de credinţă ortodoxă, vezi bibliografia, capitolul iubirea de argint, pag 390</ref><ref name="Anania">Biblia, traducere Anania, vezi bibliografia, capitolul Concordanţă biblică, secţiunea lăcomie, pag 1802 şi secţiunea bogăţie, pag 1782</ref> Apostolul Pavel avertizează ca ,,cei ce vor să se îmbogăţească, dimpotrivă, cad în ispită, în laţ şi în multe pofte nesăbuite şi vătămătoare, care cufundă pe oameni în prăpăd şi pierzare. Căci iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor; şi unii, cari au umblat după ea, au rătăcit de la credinţă, şi s-au străpuns singuri cu o mulţime de chinuri". Apoi îndeamnă să fugim de aceste lucruri şi să căutăm neprihănirea, evlavia, credinţa, dragostea, răbdarea, blîndeţea.<ref>1Tim 6.9-11</ref><ref name="Concordanţă">Concordanţă biblică tematică, vezi bibliografia, secţiunea bogăţia, pag 21</ref><ref name="Anania 2"/>. Argintul şi aurul din idoli trebuia nimicit cu desăvârşire pentru a nu ajunge o cursă pentru suflet(10). O cetate cuprinsă de idolatrie trebuie nimicită cu desăvârşire, inclusiv prada (11). Lăcomia,(care este inchinare la idoli<ref>Col3.5</ref><ref name="Anania"/> , idolii fiind mâncarea, băutura şi banii) este, aşa cum le scrie apostolul Pavel colosenilor, un ,,mădular pământesc" (alături de curvie, necurăţie, patimă, pofta rea) care ,,aprinde peste fiii neascultării mânia Domnului"<ref>Col3.5-8</ref> care ,,calcă în picioare pe cei ce îşi pun plăcerea în argint", după cum spune psalmistul<ref>Ps 68.30</ref>. Un bun exemplu este Ghehazi, slujitorul lui Elisei . Lăcomia lui Ghehazi, care cere diverse lucruri(1 talant şi două haine de schimb) lui Naaman, chipurile pentru doi fii de prooroci, este pedepsită cu lepră de Dumnezeu căci stăpânul său, Elisei, îşi dă seama de toată povestea (5). Cetăţile nesăbuite care se laudă cu bogăţiile lor vor fi nimicite(4).
===Păcatele iubirii de arginți===După Îndreptarul de Spovedanie al părintelui Ilie Cleopa, lista cu [[Spovedania#P.C4.83catele_iubirii_de_argin.C8.9Bi|păcatele iubirii de arginți]]. ==Iubirea de arginți, pierzătoare de suflet==Tras la răspundere pentru faptul că ucenicii săi calcă datina bătrânilor și nu se spală pe mâini înainte de a mânca, [[Iisus]] folosește acest prilej pentru a-i învăța pe ucenici că ,, Nu ce intră în gură spurcă pe om; ci ce iese din gură, aceea spurcă pe om’’. Căci ,, orice intră în gură merge în pântece, și apoi este aruncat afară în hazna’’ pe când ,,ce iese din gură, vine din inimă, și aceea spurcă pe om’’. Apoi enumeră păcatele care, avându-și sălaș în inimă și ieșind la iveală, prin vorbe sau fapte, îl spurcă pe om, incluzând printre ele și [[lăcomia]]. Lăcomia de bani este, așadar, între acele lucruri rele care, ieșind din inima omului, îl spurcă pe om<ref>Mc7.15-23, Mat15.10-20</ref><ref name="Anania 2">Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului- Învățătură de credință ortodoxă, vezi bibliografia, capitolul iubirea de argint, pag 390</ref><ref name="Anania">Biblia, traducere Anania, vezi bibliografia, capitolul Concordanță biblică, secțiunea lăcomie, pag 1802 și secțiunea bogăție, pag 1782</ref> [[Apostolul Pavel]] avertizează ca ,,cei ce vor să se îmbogățească, dimpotrivă, cad în ispită, în laț și în multe pofte nesăbuite și vătămătoare, care cufundă pe oameni în prăpăd și pierzare. Căci iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor; și unii, cari au umblat după ea, au rătăcit de la credință, și s-au străpuns singuri cu o mulțime de chinuri". Apoi îndeamnă să fugim de aceste lucruri și să căutăm neprihănirea, evlavia, [[credința]], [[iubirea|dragostea]], [[răbdarea]], [[blândețea]].<ref>1Tim 6.9-11</ref><ref name="Concordanță">Concordanță biblică tematică, vezi bibliografia, secțiunea bogăția, pag 21</ref><ref name="Anania 2"/>. Argintul și aurul din idoli trebuia nimicit cu desăvârșire pentru a nu ajunge o cursă pentru suflet.(Deut7.25-26) O cetate cuprinsă de [[închinarea la dumnezei străini|idolatrie]] trebuie nimicită cu desăvârșire, inclusiv prada.(Deut.13.12-18) [[Lăcomia]],(care este închinare la idoli<ref>Col3.5</ref><ref name="Anania"/> , idolii fiind mâncarea, băutura și banii) este, așa cum le scrie apostolul Pavel colosenilor, un ,,mădular pământesc" (alături de [[desfrânarea|curvie]], [[desfrânarea|necurăție]], patimă, pofta rea) care ,,aprinde peste fiii neascultării mânia Domnului"<ref>Col3.5-8</ref> care ,,calcă în picioare pe cei ce își pun plăcerea în argint", după cum spune psalmistul<ref>Ps 68.30</ref>. Un bun exemplu este Ghehazi, slujitorul lui [[Elisei]] . Lăcomia lui Ghehazi, care cere diverse lucruri(1 talant și două haine de schimb) lui Naaman, chipurile pentru doi fii de prooroci, este pedepsită cu lepră de Dumnezeu căci stăpânul său, Elisei, își dă seama de toată povestea.(2 Împărați 5.20-27) Cetățile nesăbuite care se laudă cu bogățiile lor vor fi nimicite.(Ier.48.7, Ier.49.4, Ier 51.13, Osea12.1-8-14) ===Inconvenientele bogăţieibogăției===Bogăţia [[Iubirea de arginți|Bogăția]] este adesea o pricină de [[invidia|pizmă şi ]] și [[blestem|blesteme]]. În acest sens ,,[[Cartea Facerii|Facerea" ]] relatează că, fiind binecuvântat de [[Dumnezeu]], [[Isaac ]] a ajuns foarte bogat, motiv pentru care a început să fie [[invidia|pizmuit ]] de filisteni, care au astupat fântânile pe care săpaseră robii tatălui său, [[Avraam]], iar Abimelec i-a cerut să plece.<ref>Fac26.12-13-17</ref><ref name="ConcordanţăConcordanță"/> [[Solomon ]] afirmă că nu este bine să blestemăm pe împărat şi sau pe cei bogaţibogați.<ref>Ecl.10.20</ref> Cel lacom stârneşte stârnește [[cearta|certuri]]<ref>Prov 28.25</ref>, îşi își tulbură casa<ref>Prov15.27</ref><ref name="ConcordanţăConcordanță"/> ;cel ce vrea să se îmbogăţească îmbogățească repede nu rămîne nepedepsit.<ref>Prov 28.20</ref>Bogăţia Bogăția aduce după sine [[cearta|ceartă]] (Mai bine o bucată de pâine uscată, cu pace, decât o casă plină de cărnuri, cu ceartă !) <ref>Prov.17.1</ref>, tulburare(Mai bine puțin, cu frică de Domnul, decât o mare bogăție, cu tulburare!)<ref>Prov15.16</ref> sau chiar [[uciderea|ură ]] (Mai bine un prânz de verdețuri, și dragoste, decât un bou îngrășat, și ură). <ref>Prov15.17</ref>, spune acelaşi același [[Solomon]]. Averea mare se strânge de multe ori pe căi [[nedreptatea|sucite]],<ref>Prov.28.6</ref><ref name="ConcordanţăConcordanță"/> cu [[nedreptatea|strâmbătate]]<ref>Prov16.8, Ier 17.11</ref>, nelegiuiri , vicleşug şi indiferenţă [[minciuna|vicleșug]] și [[nepăsarea|indiferență]] <ref>Ier 5.27</ref> sau [[minciuna|minciună]]<ref>Prov 21.6</ref>, ne spun Solomon şi și proorocul [[Ieremia]]. În plus, cel rău îşi întrebuinţează își întrebuințează venitul pentru [[păcat]], arată Solomon<ref>Prov10.16</ref>
===Furtul===
===Alte păcate===
===Crima===
[[Image:Samson și Dalila.jpg|thumb|400px|right|Samson și Dalila-Matthias Stom]][[Solomon ]] îl previne pe fiul său :Fiule, dacă nişte păcătoşi niște păcătoși vor să te amăgească, nu te lăsa cîştigat cîștigat de ei! :Dacă-ţi ți vor zice: ,,Vino cu noi! Haidem să întindem curse ca să vărsăm sînge, să întindem fără temei laţuri lațuri celui nevinovat; :haidem să -i înghiţim înghițim de vii, ca locuinţa morţilorlocuința morților, şi și întregi, ca pe cei ce se pogoară în groapă; :vom găsi tot felul de lucruri scumpe, şi și ne vom umplea casele cu pradă; :vei avea şi și tu partea ta la fel cu noi, o pungă vom avea cu toţiitoții!`` - :fiule, să nu porneşti pornești la drum cu ei, abate-ţi ți piciorul de pe cărarea lor! :Căci picioarele lor aleargă la rău, şi și se grăbesc să verse sînge. :Dar degeaba se aruncă laţul lațul înaintea ochilor tuturor păsărilor; :căci ei întind curse tocmai împotriva sîngelui lor, şi și sufletului lor îşi își întind ei laţurilațuri. :Aceasta este soarta tuturor celor lacomi de cîştigcîștig: lăcomia aduce pierderea celor ce se dedau la ea. ”<ref>Prov1.10-19</ref>[[Image:Arestarea lui Iisus- detaliu- Cimabue.jpg|thumb|300px|right|Arestarea lui Iisus, detaliu, Cimabue, sec XIII]]În cartea care-i poartă numele, Ezechia anunţă [[Iezechia]] anunță urgia peste cetatea lui [[Israel]], ale cărei căpetenii se dedau la [[furt şi ]] și [[uciderea|crimă ]] pentru a-şi și potoli lăcomia de bani, ai cărei preoţi [[preot|preoți]] nu-şi și fac datoria, ai cărei prooroci au vedenii înşelătoare şi înșelătoare și spun proorocii [[minciuna|mincinoase şi ]] și al cărei popor [[furt|fură şi asupreşte ]] și asuprește pe cei necăjiţinecăjiți. <ref>Ezec22.23-31</ref>În cartea „Judecătorilor” [[Cartea Judecătorilor]] se relatează cum domnitorii filistenilor, aflaţi aflați în urmărirea lui [[Samson ]] (judecător în Israel timp de 20 de ani) îi promit [[Dalila|Dalilei ]] o mie o sută sicli de argint de fiecare dacă va afla de la el sursa puterii sale obişnuiteobișnuite. După ce o minte de trei ori şi și filistenii eşuează eșuează în a-l prinde, fiindcă ea îl necăjea şi și -l chinuia în fiecare zi cu stăruinţele stăruințele ei, sufletul i s-a umplut de o nelinişte neliniște de moarte, şi și -a deschis toată inima faţă față de ea, şi și i -a zis că toată puterea lui îi stă în păr. Filistenii l-au prins, i-au scos ochii; l-au pogorât la Gaza, şi și l-au legat cu nişte lanţuri niște lanțuri de aramă şi și îl ţineau țineau în temniţătemniță. Dar părul capului lui a început iarăşi iarăși să crească, după ce fusese ras. Domnitorii filistenilor s-au strâns să aducă o mare jertfă dumnezeului lor şi și ca să se [[veselie|veselească]], mulţumind mulțumind dumnezeului lor că l-au prins pe Samson şi și poporul făcea la fel. Şi au scos pe Samson din temniţă şi temniță și l-au obligat să joace. Pretextând că vrea să se rezeme pe stâlpii casei, Samson i-a cerut tânărului care-l ţinea ținea să-l lase de mână şiși, [[rugăciune|rugându-se ]] Domnului să-i permită să se [[răzbunarea|răzbune ]] pe filisteni pentru pierderea ochilor, a dărâmat stâlpii pe care se rezema casa, ucigând astfel cei aproape trei mii de oameni care erau în casă şi și pe acoperişul acoperișul ei.<ref>Jud, cap16</ref>Nişte Niște oameni fără căpătai şi neastâmpăraţi căpătâi și neastâmpărați sunt cumpăraţi cumpărați cu 70 de sicli (puşi puși la dispoziţie dispoziție de locuitorii din Sihem) de către Abimelec, fiul roabei lui Ierubaal, care le ordonă să-i [[uciderea|ucidă ]] pe cei 70 de fraţi frați ai lui (fără [[Iotam ]] care se ascunsese) iar aceştia aceștia duc la îndeplinire ordinul. Astfel, Abimelec pune mâna pe putere, istoriseşte cartea „Judecatorilor”istorisește Cartea Judecătorilor<ref>Jud, 9.1-5</ref>. [[Iuda Iscarioteanul|Iuda ]] l-a vândut pe Isus [[Iisus]] pentru treizeci de arginţiarginți. Banii au fost la început făgăduiţi făgăduiți lui Iuda de către preoţii [[preot|preoții]] cei de seamă, fiindu-i daţi dați după arestare. <ref>Lc22.3-6, Mt26.14-16, Mc14.10, Ioan 13.2</ref><ref name="Anania 2"/> Fiii lui Amon sunt pedepsiţi pedepsiți pentru că au spintecat pântecele femeilor însărcinate ale Galaadului ca să-şi și mărească ţinutulținutul.<ref>Amos1.13-15</ref>. Unii bogaţi bogați nu se dau în lături de la [[uciderea ]] [[sărăcia|săracilor ]] în goana lor pentru avere.:Ascultaţi Ascultați acum voi, bogaţilorbogaților! Plîngeţi şi tînguiţiPlîngeți și tînguiți-vă, din pricina nenorocirilor, cari au să vină peste voi. :Bogăţiile Bogățiile voastre au putrezit, şi și hainele voastre sînt roase de molii. :Aurul şi și argintul vostru au ruginit; şi și rugina lor va fi o dovadă împotriva voastră: ca focul are să vă mănînce carnea! V'aţi ați strîns comori în zilele din urmă! :Iată că plata lucrătorilor, cari v'au secerat cîmpiile, şi și pe care le-aţi ați oprit -o, prin înşelăciuneînșelăciune, strigă! Şi strigătele secerătorilor au ajuns la urechile Domnului oştiriloroștirilor. :Aţi Ați trăit pe pămînt în plăceri şi și în desfătări. V'aţi ați săturat inimile chiar într'o zi de măcel. :Aţi Ați osîndit, aţi ați omorît pe cel neprihănit, care nu vi se împotrivea! (Iac 5:1-6)<ref name="ConcordanţăConcordanță"/>
==Modestie, dărnicie, milostivire. Adevăratele comori==
[[Apostolul Pavel ]] îi îndeamnă pe evrei să nu fie iubitori de bani, ci să se mulţumeasca mulțumeasca cu ce au, amintindu-le că însuşi însuși [[Hristos ]] a spus că nu ne va părăsi<ref> Evrei13.5</ref> ===Răsplata dărniciei şi și milei===Psalmistul arată că neprihănitul darnic beneficiază de o mulţime mulțime de daruri:Lăudaţi Lăudați pe Domnul! Ferice de omul care se teme de Domnul, şi și care are o mare plăcere pentru poruncile Lui! :Sămînţa Sămînța lui va fi puternică pe pămînt; neamul oamenilor fără prihană va fi binecuvîntat. :El are în casă bogăţie şi belşugbogăție și belșug, şi și neprihănirea lui dăinuieşte dăinuiește în veci. :Celui fără prihană îi răsare o lumină în întunerec, El este milostiv, îndurător şi și drept. :Ce bine -i merge omului care face milă şi și împrumută pe altul, şi și care îşi rînduieşte își rînduiește faptele după dreptate! :Căci el nu se clatină niciodată; pomenirea celui neprihănit ţine ține în veci. :El nu se teme de veşti vești rele, ci inima lui este tare, încrezătoare în Domnul. :Inima îi este mîngîiată, n'are nicio teamă, pînă ce îşi își vede împlinită dorinţa faţă dorința față de protivnicii lui. :El este darnic, dă celor lipsiţilipsiți; milostenia lui ţine ține în veci; capul i se înalţă înalță cu slavă. :Cel rău vede lucrul acesta, şi și se mînie, scrîşneşte scrîșnește din dinţi şi dinți și se topeştetopește. Poftele celor răi rămîn neîmplinite.(Ps112.1-10)Apostolul Pavel îi laudă pe macedoneni că „au dat de bună voie, după puterea lor, şi și chiar peste puterile lor”.<ref>2Cor8.1-3-8)</ref>Acelaşi Același apostol îi încunoştinţează încunoștințează pe macedoneni că ,,cine seamănă puţinpuțin, puţin puțin va secera; iar cine seamănă mult, mult va secera” şi și îi îndeamnă pe fiecare „să dea după cum a hotărât în inima lui: nu cu părere de rău, sau de silă, căci „pe cine dă cu bucurie, îl iubeşte iubește Dumnezeu.” <ref>2Cor9.1-15</ref>Omul are poruncă să deschidă mâna fratelui [[sărăcia|sărac ]] adică să-l împrumute fără a gândi că se apropie anul iertării (care era o dată la şapte șapte ani), stă scris în [[Cartea Deuteronomului]]. Căci dacă ochiul omului ar fi nemilos , atunci fratele lipsit ar striga după ajutor la [[Dumnezeu şi ]] și astfel cel care trebuia să-i dea s-ar face vinovat de un [[păcat]]. Şi acest împrumut, se spuner spune mai departe in aceeaşi în aceeași carte, să nu fie făcut cu părere de rău în inimă, căci gestul din inimă va aduce după sine binecuvântarea lucrărilor celui darnic. Numai astfel se va putea lupta pentru ca „să nu fie niciun sărac”, chiar dacă de acest deziderat ne putem doar apropia, fără a-l atinge complet niciodată căci, aşa așa cum spune Isus[[Iisus]], „totdeauna vor fi săraci în ţară”țară”.<ref>Deut15.1-11, Mt26.6-11</ref>Isus Iisus le spune ucenicior şi ucenicilor și celui ce-l poftise la masă că atunci când dăm un prânz sau o cină să nu chemăm pe [[prietenia|prietenii]], fraţiifrații, neamurile sau vecinii bogaţibogați, pentru ca nu cumva şi aceştia și aceștia să ne cheme pe noi şi și să primim astfel o răsplată pentru ceea ce am făcut. Noi să chemăm pe săraci, schilozi, şchiopișchiopi, orbi, care n-au cum să ne răsplătească, şi și vom primi răsplata la [[înviere|învierea ]] celor neprihăniţineprihăniți.<ref>Lc14.12-14</ref>
===Sfaturi pentru bogaţibogați===Apostolul Pavel îi spune lui [[apostolul Timotei |Timotei]] că bogaţii bogații au datoria să nu se semeţească[[mândria|semețească]], şi și să nu-şi și pună [[nădejdea ]] în bogăţia bogăția cea nestatornică, ci în [[Dumnezeu|Dumnezeul ]] cel viu, să fie [[mila|darnici şi ]] și cu inima largă, îmbogăţinduîmbogățindu-se în fapte bune, ca bună temelie pentru viaţa veşnică[[viața veșnică]].<ref>1Tim 6.17-19</ref><ref name="ConcordanţăConcordanță"/><ref name="Anania 2"/> Căci omul are uneori înclinaţiaînclinația, spune psalmistul, de a se încrede în bogăţiile bogățiile lui cele mari şi și a se [[nădejdea|bizui ]] pe răutatea lui<ref>Ps52.7</ref>. Înţeleptul Înțeleptul [[Solomon ]] spune „să nu ne chinuim să ne îmbogăţim şi îmbogățim și să nu se punem priceperea în aceasta căci bogăţia bogăția este efemeră, îşi își face aripi şiși, ca vulturul, îşi își ia zborul spre ceruri”.<ref>Prov.23.4-5</ref><ref name="ConcordanţăConcordanță"/> Psalmistul arată că potrivnicii lui se încred în avuţiile avuțiile lor, se fălesc cu bogăţia bogăția lor cea mare, dar nu pot să se răscumpere unul pe altul, nici să dea lui Dumnezeu preţul prețul răscumpărării.<ref>Ps 49.6-7</ref> În altă parte psalmistul le spune bogaţilor bogaților să nu se încreadă în asuprire, nici să-şi și pună [[nădejdea ]] zadarnică în [[furt|răpire]], adăugând că atunci când cresc bogăţiile bogățiile omul nu trebuie să-şi și lipească inima de ele.<ref>Ps.62.10</ref><ref name="ConcordanţăConcordanță"/> Proorocul [[Ieremia ]] arată că „nu e bine ca înţeleptul înțeleptul să nu laude cu înţelepciunea [[înțelepciunea]] lui, nici cel tare cu tăria lui, nici cel bogat cu bogăţia bogăția lui”. „Cel care se laudă-continuă proorocul- să se laude că are pricepere şi și că îl cunoaşte cunoaște pe [[Dumnezeu]], că ştie știe că El este cel care face [[mila|milă]], [[judecată şi ]] și [[dreptatea|dreptate ]] pe pământ, căci în acestea găseşte găsește [[plăcere ]] Dumnezeu.<ref>Ier 9.23</ref> [[Apostolul Iacob Iacov]] le recomandă bogaţilor bogaților să se laude cu [[smerenia ]] lor căci „ ei se vor veşteji veșteji în umbletele lor" precum floarea ierbii: iarba se usucă de la soare, floarea ei cade jos şi și astfel frumuseţea înfăţişării frumusețea înfățișării ei piere.<ref>Iac 1.9-11</ref>Bogaţii Bogații îl au ca exemplu pe [[Iov]], care nu şiși-a pus [[nădejdea|încrederea ]] în aur şi și nu s-a [[mândria|îngâmfat ]] de mărimea averilor sale.<ref>Iov 31.24-25</ref><ref name="ConcordanţăConcordanță"/>
===Neputinţa Neputința slujirii lui Dumnezeu şi și Banului===Isus [[Iisus]] spune celor din jur că nimeni nu poate sluji la doi stăpâni, lui [[Dumnezeu şi ]] și Banului (Mamona), căci sau va urî pe unul şi și va iubi pe celălalt; sau va ţinea ținea la unul, şi și va nesocoti pe celălalt. <ref>Mt.6.24. Lc16.13</ref>. Psalmistul se roagă lui Dumnezeu să-i plece inima spre învăţăturile învățăturile sale şi și nu spre câştigcâștig.<ref>Ps 119.36</ref>
===Bogăţii pământeşti şi bogăţii veşniceBogății pământești și bogății veșnice===:Isus [[Iisus]] ne îndeamnă să nu ne strângem comori pe pământ, „unde le mănâncă moliile şi și rugina, şi și unde le sapă şi și le [[furt|fură hoţii”]] hoții”, ci să ne strângem comori în cer, unde nu se întâmplă toate acestea. Căci, continua el, „unde ne este comoara, acolo ne va fi şi și inima". <ref>Mt6.19-24</ref><ref name="ConcordanţăConcordanță"/>Bogăţiile pământeştiBogățiile pământești, care nu sunt veşniceveșnice, trebuie folosite cu chibzuinţă chibzuință pentru îngrijirea gospodăriei, spune [[Solomon]]<ref>Prov.27.23-27</ref>Proorocul [[Isaia ]] le spune [[sărăcia|săracilor ]] să nu mai cântărească argint pentru un lucru care nu hrăneşte şi hrănește și să nu mai dea câştigul câștigul [[munca|muncii ]] lor pentru ceva care nu satură şi și îi cheamă pe săraci să le dea, fără plată, o adevărată hrană cu care sufletul lor se va desfăta şi și care îi va asigura acestuia viaţă veşnică[[viața veșnică|viață veșnică]].<ref>Is55.1-3</ref>Cel ce judecă pe altul dispreţuieşte bogăţiile bunătăţiidisprețuiește bogățiile bunătății, îngăduinţei şi îngăduinței și îndelungii [[răbdarea|răbdări ]] ale lui Dumnezeu, le scrie Pavel romanilor<ref>Rom2.1-4</ref>Apostolul Pavel le scrie efesenilor că Dumnezeu, bogat în îndurare, îşi își arată nemărginita bogăţie bogăție a [[har|harului ]] său de-a lungul timpului, căci prin har, care este un dar de la Dumnezeu, sunt mântuiţi [[mântuire|mântuiți]] oamenii<ref>Efes2.4-8</ref><ref name="Anania"/> Dumnezeu este bogat în îndurare pentru toţi toți cei ce -L cheamă, indiferent de origine, căci oricine va chema [[Numele Domnului]], va fi [[mântuire|mântuit]], spune apostolul Pavel romanilor`<ref>Rom10.12</ref> Apostolul Pavel este cel căruia i-a fost dat harul de a vesti Neamurilor „bogăţiile „bogățiile nepătrunse ale lui Hristos”.<ref>Efes.3.8</ref><ref name="Anania"/> Apostolul Pavel le scrie corintenilor că [[Hristos]], „măcar că era bogat, s-a făcut sărac pentru voi, pentru ca prin sărăcia Lui, voi să vă îmbogăţiţi” şi îmbogățiți” și că apostolii, „săraci fiind, au îmbogăţit îmbogățit pe mulţi” mulți” <ref>2Co8.9, 2Co 6.10</ref>.
==Bogaţi şi Bogați și săraci=====Portretele săracului şi și bogatului===
====Bogatul====
====Săracul====
c) O altă manifestare tipică a leneșului este exagerarea dificultății muncii:Leneșul zice: ,,Afară este un leu, care m-ar putea ucide pe uliță!`<ref>Prov22.13, Prov26.13</ref> d) Dorințele leneșului rămân neîmplinite: Leneșul dorește mult, și totuși, n-are nimic, dar cei harnici se satură, spune Solomon.<ref>Prov 13.4</ref> Toamna, leneșul nu ară; la secerat, ar vrea să strângă roade, dar nu este nimic!,<ref>Prov 20.4</ref> adaugă el. Poftele leneșului îl omoară, pentru că nu vrea să lucreze cu mâinile./Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgârcenie.<ref>Prov 21.25-26</ref>, încheie același Solomon. 2. '''Fudulia'''. Mai bine să fii într-o stare smerită și să ai o slugă, decât să faci pe fudulul și să n-ai ce mânca, avertizează Solomon<ref>Prov.12.9</ref> referindu-se la refuzul unor munci considerate inferioare. 3. '''Lipsa de minte care se manifestă prin alergarea după lucruri de nimic'''. Alergarea după lucruri de nimic duce la sărăcie, după cum ne încredințează Solomon:Cine își lucrează câmpul are belșug de pâine, dar cine aleargă după lucruri de nimic are belșug de sărăcie.<ref>Prov28.19</ref> Iar acela este un om fără minte: Cine-și lucrează ogorul va avea belșug de pâine, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte.<ref>Prov12.11</ref> 4. '''Lăcomia de băutură și mâncare''':,,Nu fi printre cei ce beau vin, nici printre cei ce se îmbuibează cu carne./Căci bețivul și cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, și ațipirea te face să porți zdrențe, avertizează Solomon.<ref>Prov23.20-21</ref> 5. '''Ignorarea certării (mustrării) părinților''': Sărăcia și rușinea sunt partea celui ce leapădă certarea, dar cel ce ia seama la mustrare este pus în cinste, avertizează Solomon<ref>Prov13.18</ref> 6. '''Munca leneșă''' Lucratul cu mână leneșă sărăcește:Cine lucrează cu o mână leneșă sărăcește, dar mâna celor harnici îmbogățește.<ref>Prov10.4</ref> sau îl face pe leneș să plătească bir:Mâna celor harnici va stăpâni, dar mâna leneșă va plăti bir.<ref>Prov12.24</ref>Cum este oțetul pentru dinți și fumul pentru ochi, așa este leneșul pentru cel ce-l trimete<ref>Prov10.26</ref> cu vreo treabă. Există unele lucruri care duc la lipsă: 1. '''Iubirea de petreceri''':”Cine iubește petrecerile va duce lipsă, și cine iubește vinul și untdelemnul dresurilor nu se îmbogățește, atrage atenția Solomon.<ref>Prov 21.17</ref> 2. '''Vorba multă''': Oriunde se muncește este și cîștig, dar oriunde numai se vorbește, este lipsă, învață înțeleptul împărat<ref>Prov14.23</ref> 3.'''Munca grăbită''': Planurile omului harnic nu duc decât la belșug, dar cel ce lucrează cu grabă n-ajunge decât la lipsă, învață Solomon<ref>Prov21.15</ref> 4. '''Răutatea''' poate fi pedepsită de Dumnezeu prin trimiterea lipsei: Cel neprihănit mănâncă până se satură, dar pîntecele celor răi duce lipsă.<ref>Prov13.25</ref> și Cine asuprește pe sărac ca să-și mărească avuția, va trebui să dea și el altuia mai bogat și va duce lipsă.<ref>Prov22.16</ref> Dumnezeu poate trimite foamete prin oprirea ploilor și trimiterea de boli recoltelor, așa cum vedem în cartea proorocului Amos.<ref>Amos4.6-9</ref> 5. '''Pizma (zgârcenia) însoțită de dorința de îmbogățire grabnică'''. Un om pizmaș (zgârcit în unele ediții ale Bibliei- ESV) se grăbește să se îmbogățească, și nu știe că lipsa va veni peste el.<ref>Prov28.22</ref> Sărăcia poate duce la furt și luarea în deșert a numelui Domnului așa cum vedem din rugăciunea lui Agur:Depărtează de la mine neadevărul și cuvântul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăție, dă-mi pînea care-mi trebuie./Ca nu cumva, în belșug, să mă lepăd de Tine, și să zic: ,,Cine este Domnul?`` Sau ca nu cumva în sărăcie, să fur, și să iau în deșert Numele Dumnezeului Meu.<ref>Prov30-8-9</ref> ===Surprizele bogăţieibogăției===Bogăţia Bogăția va ajunge la cineva despre care nu se ştie știe dacă va fi înţelept [[înțelepciunea|înțelept]] sau [[nesăbuința|nesăbuit]]<ref>Ecl 2.18-19, Ps 39.5-6, 49.11, 17.14 </ref>dar care nu s-a ostenit deloc pentru ea.<ref>Ecl 2.20-21</ref> Soarta bogatului singur este dramatică.<ref>Ecl 4.7-12 </ref> Uneori avuţiile avuțiile sunt păstrate spre nefericirea stăpânilor lor.<ref>Ecl5.12-13 </ref> Alteori o întâmplare nenorocită poate zădărnici o trudă de-o viaţăviață.<ref>Ecl5.12-20 </ref> Alteori [[Dumnezeu ]] îi dă omului tot ce-i doreşte dorește sufletul(avere, slavă) dar nu-l lasă să se [[bucuria|bucure ]] de ele , căci sufletul său nu se satură de bunătăţile bunătățile agonisite, poftele sale rămânând neîmplinite.<ref>Ecl 6.1-12</ref> Când se înmulţesc bunătăţile înmulțesc bunătățile se înmulţesc şi căpuşeleînmulțesc și căpușele.<ref>Ecl5.11
</ref>
==Lacomii nu vor vedea împărăţia împărăția lui Dumnezeu==Lacomii, care sunt închinători la [[închinarea la dumnezei străini|idoli]], nu vor vedea Împărăţia [[împărăția lui Dumnezeu]].<ref>1Cor 6.9-10, Efes 5.5, Gal 5.16-21, 2Petru 2.12-14 Apoc22.15 </ref> Isus [[Iisus]] ne avertizează să ne păzim de lăcomia de bani, căci viaţa viața omului nu stă în belşugul avuţiei belșugul avuției lui. Bogatul a cărui ţarină țarină rodise mult este un [[nesăbuința|nesăbuit ]] egoist, care îşi își face din strângerea de comori un scop în sine, uitând de propria sa îmbogăţire îmbogățire spirituală.<ref>Luc12.13-21 </ref>În [[pilda sămănătoruluisemănătorului]], Isus Iisus îi aminteşte amintește pe cei care, după ce au auzit Cuvântul, îşi își văd de drum, şi și lasă Cuvântul să fie înăbuşit înăbușit de spini - grijile, bogăţiile şi bogățiile și [[plăcere|plăcerile ]] lumii acesteia.<ref>Mt13.4-15, Mc4.1-20 </ref>Dumnezeu tratează cu aceeaşi aceeași măsură [[dreptatea|dreaptă ]] pe toţitoți, conducători sau oameni obişnuiţiobișnuiți, bogaţi şi bogați și [[sărăcia|săraci]].<ref>Iov34.16-19 </ref> Bogatul nemilostiv şi și necredincios ajunge în Locuinţa morţilor[[iad|Locuința morților]], loc de chin şi suferinţăși [[suferința|suferință]], aflat în totală izolare.<ref>Lc16.19-25-31</ref> Bogatul căldicel în credinţă [[credința|credință]] va înfrunta iadul [[iad]]ul căci, în suficienţa suficiența sa, este sărac, gol şi și orb. <ref>Apoc3.15-18 </ref> Omul rău, lacom şi îmbogăţit și îmbogățit pe [[nedreptatea|nedrept ]] va da totul înapoi şi și mânia lui Dumnezeu se va revărsa peste el în ziua Judecaţii[[judecată|Judecății]].<ref>Iov, cap20, Ier17.11 </ref> (7)În ziua JudecaţiiJudecății, bogăţia bogăția este inutilă, iar bogăţia bogăția nedreaptă stă împotriva noastră.<ref>Prov10.2,11.4,11.28, Ier17.11 </ref> . Cei nelegiuiţi nelegiuiți [[nădejdea|se încred ]] în avuţiile avuțiile lor, şi și se fălesc cu bogăţia bogăția lor cea mare, dar nu pot să-şi și răscumpere sufletul, ci mor deopotrivă cu ceilalţiceilalți, iar bogăţiile bogățiile lor nu îi urmează în mormânt.<ref>Ps49.16,17, Prov11.28</ref> Bogăţiile pământeşti Bogățiile pământești nu sunt veşniceveșnice.<ref>Prov.27.23-27, Is10.1-3, Is.55.1-7, Is.5.17</ref>
==Note==
<div style="font-size:85%; -moz-column-count:2; column-count:2;"><references/></div> [[Categorie:Spiritualitate]][[Categorie:Păcate]]