Modificări

Salt la: navigare, căutare

Isaac Sirul

6.255 de octeți adăugați, 28 ianuarie 2013 19:01
completari, eliminare format in curs
{{În curs}} [[Image:Isaac_of_Syria.jpg|thumb|right|Icoană a Sfântului Isaac Sirul]] Slăvitul părintele nostru '''Isaac Sirul''' (Beit' Katraja, ~640 ; Rabban Sabor, ~700), cunoscut uneori şi sub numele de '''Isaac de Ninive''' este un [[sfinţi|sfânt]] din secolul al VII-lea cuvios episcop sirian, cunoscut pentru [[asceza|nevoinţele]] sa strictă sale stricte şi pentru scrierile sale ascetice. Prăznuirea sa se face în [[28 ianuarie]].
Sfântul Isaac s-a născut în regiunea Qatarului, pe coasta vestică a Golfului Persic. Pe când era destul de tânăr, el a intrat într-o [[mănăstire]] împreună <small>'''Atenţie''': Nu trebuie confundat cu fratele său. Faima lui de om celălalt sfânt şi învăţător s-a răspândit mult. În consecinţă, el a fost [[hirotonireIsaac Sirul (stareţ)|hirotonitIsaac Sirul]] , [[episcopstareţ]] de NiniveSpoleto, fosta capitală care a Asiriei de nord, dar i s-a cerut să renunţe trăit pe la această poziţie după numai cinci luni. Atunci, el a plecat spre sud, în sălbăticia Muntelui Matout, un refugiu mijlocul secolului al anahoreţilor. Acolo a trăit în singurătate mulţi ani, studiind [[Sfânta Scriptură]], dar o orbire ulterioară şi vârsta înaintată lVI-au obligat să se retragă la Mănăstirea Rabban Shabur, unde a adormit şi a fost înmormântat. Prăznuirea sa se face în lea ([[28 ianuarie12 aprilie]].)</small>
El ==Viaţa==Despre viaţa Sf. Isaac se cunosc cu certitudine foarte puţine lucruri. Multă vreme, nu trebuie să fie confundat cu celălalt sfânt se ştia despre el altceva decât ceea ce se găsea în scrierile sale. O primă biografie a sa a fost publicată la Roma în 1719 de un autor anonim de origine arabă. O colecţie de lucrări despre istoria Siriei scrise de [[Isaac Sirul http://fr.wikipedia.org/wiki/Ichodenah_de_Bassora Iezudena (stareţIşodena)], episcop de Barsa, în secolul al VIII-lea, a fost publicată în 1896 de abatele Jean-Baptiste Chabot, erudit orientalist catolic<ref>Este vorba de ediţia : Jean-Baptiste Chabot, « Le livre de la chasteté, composé par Jésusdnah, évêque de Baçra », ''Mélanges d'archéologie et d'histoire de l'École française de Rome'' XVI, 1896, p. 225-291, ediţie bilingvă în limbile siriacă şi franceză.</ref>Sfântul Isaac s-a născut în regiunea Qatarului sau a Bahreinului actual, pe coasta vestică a Golfului Persic. Majoritatea cercetătorilor consideră că făcea probabil parte din [[Biserica Asiriană a Răsăritului|Biserica asiriană]], care se înscria în descendenţa teologiei lui [[Teodor de Mopsuestia]]. <ref>În „Introducerea” la vol. X al Filocaliei româneşti, Pr. Dumitru Stăniloae ridică un semn de întrebare cu privire la afinitatea Sf. Isaac Sirulcu nestorianismul asimilat de obicei cu Biserica Asiriană; Pr. Stăniloae considerând că unele afirmaţii teologice ale acestuia, precum şi apelul său sistematic la unii autori ortodocşi ar dezminţi o asemenea ipoteză. </ref>. Pe când era destul de tânăr, el a intrat în [[mănăstire]]a Mar Matei (a Sf. Matei) împreună cu fratele său. Datorită vieţii lui sfinte, a învăţăturilor şi nevoinţelor sale, părinţii din mănăstire au voit să îl pună [[stareţ]] , însă acesta a refuzat, iar monahii l-au ales în schimb ca stareţ pe fratele său. Râvnind după nevoinţe mai aspre, cuviosul Isaac s-a retras în pustie. Faima lui de Spoletoom sfânt şi învăţător în viaţa duhovnicească s-a răspândit mult. Remarcat de [[catolicos]]ul Gheorghe I (658-680), care l-a [[hirotonire|hirotonit]] [[episcop]] de Ninive, fosta capitală a trăit Asiriei de nord. I s-a cerut să renunţe la această poziţie după numai cinci luni sau, după alte versiuni, a renunţat de bunăvoie, dorind să se întoarcă în pustie şi neputându-se acomoda cu viaţa din lume.Tradiţia relatează un episod ilustrativ în acest sens. Astfel, în sinaxar se povesteşte că, pe când era episcop de Ninive, doi oameni au venit la mijlocul secolului el, cerându-i să arbitreze într-o dispută. Unul din cei doi îi datora bani celuilalt, iar cel care dăduse banii cu împrumut vroia să îl silească să-i restituie împrumutul, ameninţându-l cu judecata laică. Sf. Isaac i-a cerut acestuia să-l păsuiască pe datornic, invocând pilda evanghelică, dar omul, mânios, a refuzat să îl asculte. Atunci, sfântul i-ar fi răspuns că dacă nu vroia să asculte de porunca Domnului din Evanghelie, nici el nu îl putea ajuta.  Retrăgându-se din scaunul episcopal, Sf. Isaac a plecat spre sud, în sălbăticia Muntelui Matout (probabil în regiunea Kuzistan din Iran), un refugiu al VIanahoreţilor. Acolo a trăit în singurătate mulţi ani, nevoindu-lea (se în post, rugăciune şi studiul [[12 aprilieSfânta Scriptură|Sfintei Scripturi]]. Se povesteşte că se hrănea doar cu puţină pâine şi legume nefierte. Sfântul Isaac a fost şi unul din puţinii sfinţi răsăriteni care au ajuns pe o asemenea treaptă duhovnicească încât au îndrăznit să se roage chiar şi pentru demoni.Se spune că, din pricina multelor nevoinţe şi a studiului intens, a ajuns să orbească. Orbirea, precum şi şi vârsta înaintată l-au obligat să părăsească pustia şi să se retragă la Mănăstirea Rabban Shabur (Sf. Sapor), unde a adormit cu pace, la o vârstă înaintată, şi unde a fost şi înmormântat.
==Ortodoxia==
Sfântul Isaac este acceptat pe deplin de Biserica Ortodoxă, cu toate că în timpul vieţii sale a fost probabil un membru canonic al Bisericii Asiriene a Răsăritului (i.e., [[Nestorianism|nestoriană]]sau „teodorită”, după numele lui Teodor de Mopsuestia). Cu toate acestea Întrucât Sf. Isaac a evitat pe cât posibil, în scrierile sale, controversele teologice ale vremii, scrierile sale au fost asimilate în tradiţiile mai multor biserici, acesta ajungând să fie cinstit ca sfânt atât în Biserica asiriană cât şi în Biserica Ortodoxă, dar şi în [[Biserici Orientale Ortodoxe|comunitatea Bisericilor Orientale]] (asociate în general monofizismului. Scrierile sale au devenit extrem de foarte populare în cercurile monahale ortodoxe şi ; acestea sunt bine-cunoscute pentru ortodoxia lorîn întreg Răsăritul creştin şi sunt considerate ca ortodoxe. [[Cinstire]]a sa a crescut în timp, el fiind integrat în calendarul sfinţilor ortodocşi. Astfel, includerea Includerea sa printre sfinţi indică dovedeşte în acelaşi timp şi faptul că Biserica nu priveşte [[teritoriu canonic|graniţele canonice]] ca fiind testul unicul test indicator şi criteriu al ortodoxiei. ==Citate==Fii persecutat, mai decât să fii persecutor. Fii crucificat, mai bine decât să fii crucificator. Fii nedreptăţit, mai bine decât să fii nedrept cu altcineva. Fii oprimat, decât să fii zelos. Preferă bunătatea în locul dreptăţii. O disciplină redusă dar întotdeauna perseverentă este o forţă puternică; pentru că o picătură care cade uşor dar cu încăpăţânare, sparge o stâncă tare. Ziua Domnului este o taină a cunoaşterii adevărului care nu este primit prin sânge şi trup şi care transcende orice speculaţii. În vremurile acestea, nu există ziua a opta şi nici sabatul adevărat. Pentru că cel care zice `Domnul s-a odihnit în ziua a şaptea,' s-a referit la scăparea [firii noastre] din blestemul acestei vieţi, deoarece mormântul are şi o fire trupească şi aparţine acestei lumi. Şase zile sunt împlinite în economia vieţii prin intermediul ascultării poruncilor; a şaptea este petrecută în întregime în mormânt; iar a opta este plecarea din acesta. -- ''Omilii ascetice'', I De ce te nelinişteşti pentru o casă care nu este a ta ? Fă ca apropierea de un om în pragul morţii să fie un învăţător pentru plecarea ta de aici. Înţelepciunea Crucii se ascunde în suferinţa pe Cruce. Omul care îl urmează pe Hristos în plângere însingurată este mai mare decât cel ce Îl propovăduieşte pe Hristos printre comunităţi de oameni. De ce îţi întăreşti legăturile? Ia viaţa în propriile mâini înainte ca lumina ta să înceapă să pălească şi să începi să cauţi un ajutor pe care nu îl găseşti. Viaţa aceasta ţi-a fost dată pentru pocăinţă; nu o irosi pentru căutări în van. 
==Scrieri==
Sf. Isaac Sirul a scris un mare număr de discursuri (omilii sau „cuvinte” de învăţătură) şi epistole (scrisori). În secolul al IX-lea, o primă parte a scrierilor sale, cuprinzând optzeci şi şase de Cuvinte despre nevoinţă şi patru Epistole, au fost traduse de doi cuvioşi monahi de la [[Lavra Sf. Sava cel Sfinţit|Lavrei Sfântul Sava]] din Ţara Sfântă, avva Patrichie (Patrikios) şi avva Avramie. Această primă parte a operelor Sf. Isaac a cunoscut şi cea mai mare răspândire în Orientul creştin, dar şi în Occident.
 
Sfântului Isaac Sirul îi sunt atribuite şi o serie de rugăciuni, între care unele sunt folosite şi astăzi în cultul Bisericii Ortodoxe.
Sf. Isaac şi-a scris lucrările în limba siriacă. Acestea au fost traduse apoi rapid în limba greacă, în etiopiană şi arabă, iar mai târziu în latină, italiană, spaniolă, franceză, engleză, rusă etc. Scrierile sf. Isaac nu au fost incluse în ''Filocalia'' greacă a Sf. [[Nicodim Aghioritul]] şi Macarie al Corintului, şi nici în versiunea slavonă ''Dobrotoliubie'', însă fragmente din ele au fost incluse în ediţia rusă a Filocaliei alcătuite de Sf. [[Teofan Zăvorâtul]].
În anul 1983, aparent unica copie existentă a unei a doua părţi a scrierilor Sf. Isaac, „Cuvinte către singuratici, despre viaţa duhului, taine dumnezeieşti, pronie şi judecată”, a fost redescoperită la Biblioteca Bodleiană din Oxford, în Marea Britanie de către profesorul Sebastian Brock. Acesta le-a publicat în versiunea originală siriacă în 1985, apoi acestea au apărut în traducere în diferite limbi de circulaţie. În limba română, Partea a doua a fost publicată pentru prima dată în anul 2003, în traducerea diac. Ioan I. Ică Jr., la editura Deisis din Sibiu.
În anul 1990, într-o biblotecă bibliotecă privată din Teheran (Iran) a fost descoperit un alt manuscris siriac, copiat la începutul sec. XX, cuprinzând 17 noi „cuvinte” ale Sf. Isaac către singuratici, dintre care 14 inedite. Textul a fost reconstituit şi publicat de Sabino Chiala, monah la mănăstirea Bose din Italia. Prima ediţie românească a apărut în anul 2005, tot la editura Deisis.
==Traduceri în limba română==
*Sabino Chialà, ''Isaac Sirianul, asceză singuratică şi milă fără sfârşit'', traducere de Maria-Cornelia şi diac. Ioan I. Ică, Jr., Deisis, Sibiu, 2012, ISBN: 978-973-7859-83-9
==Citate==
„Fii persecutat, mai degrabă decât persecutor. Răstigneşte-te pe tine mai degrabă decât pe alţii. Lasă-te nedreptăţit mai degrabă decât să nedreptăţeşti pe cineva. Lasă-te asuprit mai degrabă decât să fii zelos. Preferă bunătatea în locul dreptăţii.”
 
„O mică, dar statornică nevoinţă (disciplină) are mare putere; că şi picătura cea mică şi moale picând mereu, găureşte piatra cea tare.”
 
„Ziua Domnului este o taină a cunoaşterii adevărului care nu este primit prin sânge şi trup şi care transcende orice speculaţii. În vremurile acestea, nu există ziua a opta şi nici sabatul adevărat. Pentru că cel care zice `Domnul s-a odihnit în ziua a şaptea,' s-a referit la scăparea [firii noastre] din blestemul acestei vieţi, deoarece mormântul are şi o fire trupească şi aparţine acestei lumi. Şase zile sunt împlinite în economia vieţii prin intermediul ascultării poruncilor; a şaptea este petrecută în întregime în mormânt; iar a opta este plecarea din acesta”. -- ''Omilii ascetice'', I
 
„De ce te tulburi pentru o casă care nu este a ta ? Fă ca vederea unui mort să-ţi fie drept învăţătură pentru plecarea ta de aici.”
 
„Cunoştinţa Crucii se ascunde în suferinţa pe Cruce.”
 
„Omul care îl urmează pe Hristos în plângere însingurată este mai mare decât cel ce Îl laudă pe Hristos în mijlocul adunării.”
 
„De ce îţi întăreşti legăturile? Ia-ţi viaţa în propriile mâini mai înainte ca lumina ta să înceapă să pălească şi să cauţi un ajutor pe care nu o să-l găseşti. Viaţa aceasta ţi-a fost dată pentru pocăinţă; nu o irosi căutând lucruri deşarte.”
 
==Imnografie<ref>Troparul şi condacele sunt reproduse după textul publicat la finalul vol. X al Filocaliei româneşti, Humanitas, Bucureşti, 2008</ref>==
[[Tropar]], [[glas]]ul al III-lea:
:Dumnezeiască jertfă te-ai făcut, fericite! Căci ca un alt mare Isaac în Siria ai strălucit, de Dumnezeu insuflate, şi ca al liniştii îndemnător, de Dumnezeu înţelepţite, prin rânduiala dumnezeiască ai preoţit în Ninive, fericite! Părinte Sfinte Isaac, cuvioase, pe Hristos Dumnezeu roagă-L să dne dăruiască nouă, celor ce te dorim pe tine, mare milă!
 
[[Condac]] , glasul al VIII-lea:
<small>Podobie: Apărătoare Doamnă...</small>
:Luceafăr te-ai arătat prealuminos, cu începătoria de sfinţenie luminând şi pe cei din întunericul patimilor strălucindu-i ca un povăţuitor prealuminat al liniştii. Ci ca cela ce ai luat darul Duhului, celor ce cer dă-le iertare greşelilor, ca să strigăm: Bucură-te, Părinte Isaac!
 
Alt condac, glasul al VIII-lea:
:Pe marele sfătuitor al liniştii ce[le]i după lege şi al vederii nerătăcite luminat ajutător, pe al Ninivei înţeleptul şi îndumnezeitul ierarh şi frumuseţea Siriei şi odrasla ei şi pe vasul cel curat al dumnezeiescului Duh să-l lăudăm, pe Isaac preavestitorul şi slăvitul!
==Note==
<references/>
==Surse şi legături externe==
* [[:en:Isaac of Syria|OrthodoxWiki:Isaac of Syria]], după:*:en: [http://www.isaacthesyrian.com isaacthesyrian.com]: A collection of resources on St. Isaac* :en:[http://www.roca.org/OA/137/137d.htm Pearls from Saint Isaac of Syria]* :en:[http://www.odyssey.on.ca/~paul.buis/frpius/desert06.html PEARLS of Saint Isaac from Syria]* :en:[http://www.oca.org/FSLivesAllSaintsPrint.asp?M=1&D=28 OCA - Lives of all saints commemorated on January 28 (including St. Isaac the Syrian the Bishop of Nineveh)]* : en: [http://www.catholicpeacefellowship.org/nextpage.asp?m=2188 St. Isaac of Nineveh]*ro:[http://www.calendar-ortodox.ro/luna/ianuarie/ianuarie28.htm Sinaxar 28 ianuarie, Sf. Isaac Sirul]*[http://fr.wikipedia.org/wiki/Isaac_de_Ninive fr.Wikipédia:Isaac de Ninive] şi [http://it.wikipedia.org/wiki/Isacco_di_Ninive it.Wikipedia:Isacco di Ninive]*[http://www.doxologia.ro/rugaciune/rugaciune-catre-domnul-nostru-iisus-hristos-alcatuita-de-sfantul-isaac-sirul Rugăciune către Domnul nostru Iisus Hristos, alcătuită de Sf. Isaac Sirul]
[[Categorie:Sfinţi Părinţi]]
[[Categorie:Monahi]]
Kamasarye
6.119 modificări
Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/Special:MobileDiff/32376”

Meniu de navigare