Modificări

{{Imnografie}}{{Teologie}}'''Imnografia''' sau '''imnologia''' reprezintă arta compunerii poeziei religioase [[Introducere în Creştinismul Ortodox|creştine]], mai precis a imnelor [[imn]]elor folosite în cultul bisericesc şi totodată disciplina care se ocupă cu studiul acestora. Mai desemnează şi ansamblul cântărilor folosite în cultul ortodox. ==Disciplină teologică==Ca disciplină teologică școlară, imnografia nu este separată de celelalte discipline teologice.  Imnografia este înrudită în primul rând cu [[Liturgică|Liturgica]], pentru directa ei legătură cu liturghia (adică, cultul în general). Cu [[Spiritualitate]]a ortodoxă imnografia este înrudită pentru conținutul de învățături de ascetică și mistică din imne și cântările de la slujbă, o bogăție pe care a pus-o în evidență în ultimii ani unul din marii duhovnici ai României contemporane, arhimandritul Teofil Părăian. Pentru [[Teologie dogmatică|Dogmatică]] imnografia este considerată un izvor în cadrul tradiției bisericești, pentru conținutul propriu-zis teologic sau dogmatic al imnelor (o clasă de cântări liturgice se și numesc „dogmatice”, tocmai pentru mesajul lor teologic bine stabilit). Imnografia se înrudește și cu [[Patristică|Patristica]], atunci când încearcă să identifice pe autorii imnelor sau textele patristice de inspirație ale imnografilor. [[Hagiografie|Hagiografia]], [[Iconografie|Iconografia]] și Imnografia sunt în strânsă legătură: imnografia se inspiră, dar poate să și completeze sau să îmbogățească viața unui sfânt; la rândul ei, viața unui sfânt este o „icoană narativă” și citirea vieților sfinților și a imnografiei lor este o asceză a imaginarului, după expresiile Ieromonahului Macarie de la Mănăstirea Simonos Petra din Muntele Athos (autorul unui cunoscut Sinaxar în Biserica Ortodoxă de astăzi). Imnografia este una din sursele de valoare ale exegezei biblice. În fine, indicațiile de [[tipic]] sunt strâns legate de imnografie, ele arătând cum decurge slujba și cântările ei.