Modificări

Salt la: navigare, căutare

Iisus Hristos

147 de octeți adăugați, 15 decembrie 2016 12:03
Iisus în izvoare extrabiblice: mică clarificare
[[ImageFile:Iisus. Rubliov 2-Hristos.jpg|thumb|right|thumb|300px|right|[[Mântuitorul]]Iisus Hristos Pantocrator, [[icoană]] de aflată la Mânăstirea sârbească Hilandar, din [[Andrei RubliovMuntele_Athos|Muntele Athos]], secolul al XVGrecia. Datare: cca.1260-lea1277]]{{Israel-Iisus}}
'''Iisus Hristos''' (gr. Ἰησοῦς - ''Iēsoûs''; aramaică ישוע - ''Ieşua'' sau ''Ieşu'') este Fiul lui Dumnezeu (Matei 7.21, 10.32, 12.50, 15.13, 16.17, etc.) şi Dumnezeu adevărat (Ioan 10.30, 17.22) (a doua Persoană din [[Sfânta Treime]], alături de [[Dumnezeu Tatăl]] şi de [[Duhul Sfânt]]), [[Cuvânt]]ul sau Logosul (Ioan 1.1) întrupat pentru [[mântuire]]a omului din [[Duhul Sfânt]] şi [[Fecioara Maria]] (Mt 1.18, Lc 1.35), Doctorul tuturor [[boala|bolilor]] şi neputinţelor (Matei 11.5, 8.17), Învăţătorul absolut (Mt 23.8, Lc 10.25), Mare [[Preot]] în veac după rânduiala lui Melchisedec<ref>Evrei 6.20, Ps 110.4, Evrei 5.6, 6.20, 7.3,17,21</ref> şi Judecător suprem (Ioan 5.22), Unsul lui Dumnezeu (FA 4.26) (Hristos<ref>Matei 1.1,16-18, 2.4, 11.2, 16.16, 16.20, 22.42,23.8, etc.</ref> sau Mesia), Domnul împăraților pământului (Apoc 1.5), Mielul lui Dumnezeu ce ridică [[păcat]]ul lumii<ref>Ioan 1.29, 1.36, Fapte 8.32, 1 Petru 1.19</ref>, Fiul Omului<ref>Mt 9.6, 10.23,11.19, 12.8, 13.41, etc.</ref>, Lumina Lumii (Ioan 8.12), Calea, [[Adevăr]]ul şi Viaţa (Ioan 14.6), Păstorul<ref>Matei 25.32,26.31, Marcu 14.27, Ioan 10.2</ref> cel bun (Ioan 10.11,14) care și-a pus sufletul pentru oile Sale (Ioan 10.11), Întâiul-născut din morți (Apoc 1.5) sau Pârga celor adormiţi (1 Cor. 15.20), Viţa adevărată (Ioan 15.1,5), Pâinea vieţii (Ioan 6.35, 6.48), vie, care S-a pogorât din cer (Ioan 6.51), Alfa şi Omega, Cel dintâi şi Cel de pe urmă, Începutul şi Sfârşitul (Apoc 22.13, 1.8, 1.11).
[[Nașterea lui Iisus]] din [[Duhul Sfânt]] și din [[Fecioara Maria|Maria Fecioara]] a fost vestită Mariei de îngerul [[Gavriil (Arhanghelul)|Gavriil]] (Luca 1.26-38) și lui [[Dreptul Iosif|Iosif]] în [[vis]] de către un [[înger]] (Mt 1.18-25). Iisus s-a născut în [[Betleem]]ul din Iudeea<ref>Miheia 5.2, Matei 2.1, Luca 2.4, Ioan 7.42</ref> într-o iesle (Lc 2.7,12,16) fiindcă nu mai era loc de găzduire la han (Lc 2.7). Trei [[magi]] de la răsărit au venit să se închine lui Iisus, Regele iudeilor, și i-au adus daruri (aur, tămâie, smirnă). Niște păstori de pe câmp au fost vestiți de îngeri de nașterea lui Iisus și au mers să-L vadă, răspândind apoi vestea bună a nașterii Mântuitorului. Familia Mântuitorului a fugit împreună cu Iisus în Egipt<ref>Osea 11.1, Mat2.15</ref> pentru a scăpa de furia [[uciderea|criminală]] a lui [[Irod cel Mare]] (Mt 2.13-18), care-şi vedea ameninţată domnia de naşterea împăratului iudeilor (Mt 2.2)<ref>Iisus va lămuri această problemă arătând lui [[Pilat din Pont]] că împărăţia sa nu este din lumea aceasta, căci altfel slujitorii săi s-ar fi luptat pentru a nu fi dat în mâinile iudeilor. Acum împărăţia mea nu este aici, adaugă Iisus - Ioan 18.33-36</ref>. Cei trei s-au întors în Israel după moartea lui Irod cel Mare, dar au evitat să meargă în Betleem de frica lui [[Arhelau]], fiul fostului rege, și, la porunca îngerului, au mers să locuiască la [[Nazaret]].<ref>Mt2.21-23</ref> Acolo Iisus a practicat tâmplăria (Mc 6.3), meserie care a avut-o şi [[Dreptul Iosif|Iosif]] (Mt 13.55). Iisus a fost botezat de [[Ioan Botezătorul]], primind pe [[Duhul Sfânt]] şi fiind recunoscut de [[Dumnezeu]] drept Fiul Fiu al Său (Mt 3.13-17) şi apoi a învins cele trei [[ispita|ispite]] ale [[diavol|Celui rău]]<ref>Mt4.1-10</ref>. A propovăduit [[evanghelie|evanghelia]] [[împărăţia cerurilor|împărăţiei cerurilor]] cu putere<ref>Mt7.29</ref> în [[Israel]], inclusiv în predica de pe Munte şi în numeroase pilde. Iisus a ales 12 [[apostol]]i şi, însoţit de ei, a tămăduit toţi [[boala|bolnavii]] (orbii, surzii, muţii, şchiopii, leproşii, slăbănogii, etc)<ref>Mt15.31, Lc7.22</ref>, a scos [[diavol|demonii]] din cei posedaţi<ref>Mc5.1-20, Lc8.26-39, Lc4.40-41, Lc4.31-37, Lc6.18</ref>, a făcut [[minunea în Biblie|minuni]] (potolirea mării şi a vânturilor<ref>Mt8.24-28</ref>, pescuirea minunată<ref>Lc 5.1-10</ref>, mersul pe apă<ref>Mat14.25-31</ref>, învierile din morţi<ref>Ioan, cap 11, Lc7.20-22,Matei 28.6-7, 1 Cor 15.4, Mt27.52-53</ref> precum învierea lui [[Lazăr]]<ref>Ioan, cap 11</ref>, a fiului văduvei din Nain<ref>Lc7.11-22</ref>, a [[Înviere|Sa proprie]]<ref>Mt28.6, Lc24.6, Mc 16.6</ref> şi a unor [[sfinţi]] la învierea Sa<ref>Mt27.52-53</ref><ref>La învierea Sa au înviat şi unii sfinţi care apoi s-au arătat multora în cetate- Mt27.52-53, de aceea se cântă la Înviere:,,Şi celor din morminte viaţă dăruindu-le"</ref>, înmulţirea peştilor şi pâinilor<ref>Mt14.19-21</ref>, prefacerea apei în vin<ref>Ioan 2.1-10, 4.46</ref>, ridicarea Sa la cer<ref>FA1.9-11</ref>, etc), i-a criticat pe unii [[farisei]]<ref>Mt, cap 23, Mt 15.1-20, Lc 11.44</ref>, [[saduchei]]<ref>Mt16.6</ref>, cărturari.<ref>Mt, cap 23, Mt9.1-13, Mt15.1-20, Mc12.38, Lc11.44</ref> A fost trădat de [[Iuda Iscarioteanul]], unul din ucenicii săi<ref>Mt10.4, 26.14, Mc 3.19, 14.10, Lc 6.16, 22.3</ref>, care l-a [[iubirea de arginţi|vândut pentru treizeci de arginţi]]<ref>Mt26.15, 27.3,9</ref> preoţilor cei mai de seamă care îi doreau moartea din [[invidia|invidie]]<ref>Mt27.18, Mc15.10</ref>, pentru că-şi simţeau ameninţate privilegiile. În chip profund nedrept [[Sinedriu]]l condus de [[Caiafa]] îl găseşte vinovat de blasfemie<ref>Mt26.63-66, Lc22.66-71, Ioan19.7</ref><ref>Iisus era acuzat că spunea că este Fiul Omului care stă de-a dreapta puterii lui Dumnezeu şi va veni pe norii cerului la sfârşitul veacurilor-Mat26.63-66, Lc22.66-71, că se făcuse Fiul lui Dumnezeu-Ioan 19.7, 5.18 sau deopotrivă cu Dumnezeu Ioan 5.18, Ioan 10.30. El spunea doar adevărul căci era şi Fiul Omului care va veni ca Judecător suprem la sfârşitul veacurilor şi Fiul lui Dumnezeu şi Dumnezeu adevărat</ref>infracţiune pedepsită cu moartea în legea ebraică.<ref>Leviticus 24:15-16</ref>Este răstignit<ref>Mt27.35,38</ref>la cererea mulţimilor care fuseseră aţâţate de arhierei şi bătrâni să ceară eliberarea [[uciderea|ucigaşului]] Baraba<ref>Exista un obicei la evrei ca dregătorul să elibereze un întemniţat de Sărbătoarea Paştilor-Mt27.15. Barabas era un ucigaş care omorâse un om într-o răscoală- Mc15.7</ref><ref>Mt27.20</ref> şi cu acordul lui [[Pilat din Pont]], procuratorul Iudeii<ref>Lc3.1</ref> care, ameninţat de iudei că nu este prieten cu Cezarul (Tiberius) dacă-l eliberează pe Iisus<ref>Ioan 19.12</ref>, a vrut să facă pe plac mulţimii<ref>Mc15.15</ref> A treia zi a [[Învierea|înviat]]<ref>Mt28.6, Lc24.6, Mc 16.6</ref>, s-a arătat [[Maria Magdalena|Mariei Magdalena]]<ref>Ioan 20.11-18</ref> şi [[apostol]]ilor de mai multe ori.<ref>Mt28.16-20, Mc16.10-20, Lc24.36-47, Ioan 20.20-21.25</ref> Iisus i-a trimis pe apostoli să [[botez]]e în numele [[Sfânta Treime|Sfintei Treimi]], să propovăduiască [[evanghelie|evanghelia]] şi să tămăduiască pe cei [[boala|bolnavi]].<ref>Mt28.18-20</ref> După 40 de zile S-a ridicat la cer<ref>FA1.9-11</ref> şi şade de-a dreapta Tatălui<ref>Ps109.1, Mc14.62</ref><ref>şade de-a dreapta Tatălui sau de-a dreapta puterii lui Dumnezeu-Mt26.64, Lc22.69</ref>, de unde va veni a doua oară<ref>FA1.11</ref> pe norii cerului<ref>Mt26.64</ref> împreună cu [[înger]]ii Săi<ref>Mt13.41, 16.27, 24.31, Mc13.27</ref>, pentru a [[Judecată|judeca]] vii viii şi morţii la sfârşitul veacurilor.<ref>2Tim4.1</ref>.
Sărbătorile în cinstea Mântuitorului din timpul anului sunt: [[Crăciun|Nașterea Domnului]] (sau Crăciunul) la 25 decembrie, [[Epifania|Botezul Domnului]] (Boboteaza) la 6 ianuarie, Tăierea împrejur a Domnului la 1 ianuarie (8 zile după Naștere), [[Întâmpinarea Domnului]] (Stretenia) la 2 februarie (40 zile după Naștere), [[Intrarea Domnului în Ierusalim|Floriile]] (Intrarea Domnului în Ierusalim- cu o săptămână înainte de Paști), Schimbarea la față la 6 august [[Sfintele Paşti|Învierea Domnului]] (Paștele), [[Înălţarea Domnului|Înălțarea la cer a Domnului]] (la 40 de zile de la Înviere) și [[Înălțarea Sfintei Cruci]] (14 septembrie). La acestea se adaugă Duminica (Ziua Domnului), care este zi de odihnă și sărbătoarea săptămânală a creștinilor, fiind ziua în care a înviat Mântuitorul.<ref>Învăţătura de credinţă creştină ortodoxă, Tipărită cu aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Şi cu binecuvântarea şi purtarea de grijă Înalt Prea Sfinţitului IUSTINIAN
==Judecata==
,,Tatăl nu judecă pe nimeni, ci toată judecata a dat-o Fiului”.(Ioan 5.22) Iisus va veni (FA1.11) a doua oară pe norii cerului (Matei 26.64) împreună cu [[înger]]ii Săi (Mt13.41, 16.27, 24.31, Mc13.27), pentru a [[Judecată|judeca]] vii viii şi morţii la sfârşitul veacurilor.(2Tim 4.1). Toți oamenii se vor înfățișa la scaunul de judecată al lui Hristos (Romani 14.10) pentru ca fiecare să-şi primească răsplata după binele sau răul, pe care-l va fi făcut când trăia în trup.(2Cor 5.10) Judecata Sa este dreaptă (Ioan 5.30) adevărată (Ioan 8.16) și veșnică (Evrei 6.2).
==Împlinirea profeţiilor Vechiului Testament==
18. Şi Cel ce sunt viu. Am fost mort, şi, iată, sunt viu, în vecii vecilor, şi am cheile morţii şi ale iadului.(Apoc1.13-16)
==SărbătoriPraznice==
-[[Crăciun|Naşterea Domnului]] (Crăciunul): [[25 decembrie]] - Naşterea lui Iisus din Fecioara Maria şi Duhul Sfânt într-o iesle, la Betleem
-Tăierea împrejur a Domnului-[[1 ianuarie]], la 8 zile după Naşterea Domnului, când S-a supus ritualului de circumcizie prevăzut în Legea Vechiului Testament.
-[[Epifania|Botezul Domnului]] (Epifania, în limbaj popular Boboteaza) -[[6 ianuarie]] - Botezul , de către [[Ioan Botezătorul ]] în Iordan , când a fost descoperit oamenilor că El este Fiul lui Dumnezeu
-[[Întâmpinarea Domnului]]: [[2 februarie ]], când a fost adus la Templu la 40 de zile de la Naşterea Sa, de către Maica Domnului, atunci bătrânul preot [[Simeon, primitorul de Dumnezeu|Simeon]], L-a primit în braţe, mărturisind că acesta este Fiul lui Dumnezeu.
-[[Intrarea Domnului în Ierusalim]] (Duminica Floriilor) , cu o săptămână înainte de Paşti Paști şi de săptămâna patimilor, răstignirii, morţii şi învierii, dată variabilă.
-[[Înviere]]a Domnului (Sfintele Paşti): Învierea din morţi a Domnului Iisus Hristos, dată variabilă
-[[Înălţarea Domnului|Înălţarea la cer a Domnului]] (Ispas): la 40 de zile după Paşti, dată variabilă
-[[Schimbarea la Faţă]] a Domnului (Preobrajenia): [[6 august]]
-[[Înălţarea Sfintei Cruci]] (Ziua Crucii) ([[14 septembrie]])<ref>Ene Branişte şi Ecaterina Branişte-Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase, Praznice împărăteşti, pag 381-382, Editura Diecezană Caransebeş, 2001, ISBN 973-97569-7-2</ref>
== Etimologia numelui ==
În scrisoarea lui Pliniu cel Tânăr (62-113) (oficial roman şi nepotul lui Pliniu cel Bătrân în sec I d.Hr) către împăratul Traian numele lui Cristos apare de trei ori. În două dintre menţiuni sunt pomeniţi aceia care îl ,,blestemaseră pe Cristos” de frică, pentru a scăpa de pedeapsa cu moartea, aplicată de Plinu acelora dintre creştini care au refuzat să se lepede public de credinţa lor. În cealaltă menţiune se vorbeşte de obiceiul creştinilor ,,de a se întâlni într-o zi fixă înainte de revărsatul zorilor şi de a cânta un imn sensibil dedicat lui Cristos ca Dumnezeu”(Scrisori, X, 97,98).<ref>http://www.newadvent.org/cathen/08375a.htm</ref><ref>http://www.mesacc.edu/~tomshoemaker/handouts/pliny.html</ref>
===Lucian===
Lucian (125-200), scriitor grec satiric din sec II d.Hr, are câteva referinţe batjocoritoare la adresa lui Hristos şi ale la adresa creştinilor.<ref>http://www.newadvent.org/cathen/08375a.htm</ref><ref>Merril C. Tenney-,,Studiu al Noului Testament’’, pag 180, tradus în româneşte în 1986 după ,,New Testament Survey", 1961</ref>
===Numenius===
5.288 de modificări

Meniu de navigare