Modificări

Salt la: navigare, căutare

Iconodul

763 de octeți adăugați, 12 aprilie 2014 09:56
m
Contextul istoric
{{Traducere EN}}An Termenul de '''iconoduleiconodul''' (also din gr. ''eikonodoulos'iconophile', „cinstitorul” sau „slujitorul” de imagini) sau '') is one who supports or is in favor of using religious images'iconofil''' este folosit pentru a-i desemna pe creștinii care practică sau susțin folosirea în cult sau la rugăciunea privată a imaginilor religioase, specifically mai precis a [[iconicoană|icoanelor]]s. Those who oppose the use of icons are called Cei care se opun folosirii icoanelor sunt numiți [[iconoclasm|iconoclastsiconoclaști]]. The word iconodule comes from the Greek ''eikonodoulus''(„distrugătorii” sau, literal, meaning "one who serves images„spărgătorii de icoane”)."
The word was applied to those Orthodox Christians during the eighth and ninth centuries who defended the use of icons in opposition to the iconoclasts, who were against their use. This dispute arose generally over the literal interpretation of the [[Ten Commandments]], one of which forbids the making and worshipping of "graven images," and during the rise of the teachings of [[Islam|Muhammad]].==Contextul istoric==[[ImageImagine:Theodore_the_Studite.jpg|rightleft|thumb|100px180px|StSf. Theodore the Studite - Iconodule]]During the icon disputes of the eighth and ninth centuries, the principal institutions of iconodule support and icon veneration were the [[monastery|monasteriesTeodor Studitul]]. A network of [[monk]]s who supported icon veneration came into being, including [[John of Damascusautorul unui tratat în apărarea cultului icoanelor]] and [[Theodore the Studite]]. Other iconodules within the Church included [[Germanus I of Constantinople]] and Pope [[Gregory III of Rome]]. Within the Byzantine nobility, the principal iconodule was the [[Irene of Athens|Empress Irene]], the mother and regent for her son [[Constantine VI]], who ended the first iconoclastic period and convened the [[Seventh Ecumenical Council]] that confirmed icon veneration.[[ImageImagine:Theodora the Iconodule.jpg|thumb|100px180px|leftright|StSf. Theodora the Iconodule]]Finally, in 843, the împărăteasă [[Theodora (9th century empress)Teodora a II-a|Empress TheodoraTeodora]], who was regent for her son Michael III, ended the second iconoclastic period begun by Emperor Leo V the Armenian, in 813sprijinitoarea Ortodoxiei]]Apelativul de iconoduli le-a fost dat creștinilor ortodocși care au apărat cultul icoanelor în disputele din secolele al VIII-lea și al IX-lea cu iconoclaștii. With Theodora's successDisputa a apărut în contextul ascensiunii Islamului în Orient, the iconodules maintained their position under the leadership of Patriarch [[Ignatius of Constantinople]]credincioșii mahomedani respingând orice formă de reprezentare materială a Divinității, who was și datorită unei interpretări foarte literale a uneia din cele [[patriarchDecalog|Zece Porunci]] from 847 to 858 and from 867 to 877. Since the time of the Proclamation of 843 restoring veneration of icons, the Orthodox Church has celebrated the [[feast]] of the [[Triumph of Orthodoxy]] on the first Sunday of [[Lent]]care interzice crearea și venerarea „chipurilor cioplite”.
==External links==*În timpul „controversei iconoclaste” din secolele VIII-IX, [http://www[mănăstire|mănăstirile]] au fost printre principalele susținătoare ale cultului icoanelor. Monahii s-au organizat și s-au mobilizat pentru apărarea icoanelor. Între cei mai cunoscuți susținători ai cinstirii icoanelor au fost, în Orient, Sf.tulane[[Ioan Damaschin]], iar la Constantinopol, Sf. [[Teodor Studitul]], care au scris și mai multe tratate în apărarea icoanelor, iar dintre episcopi, Patriarhul [[Gherman I al Constantinopolului]] și Papa [[Grigorie al III-lea al Romei]].edu/~august/h303/readings/iconoclasmMare parte a poporului, mai ales din provincii, ținea la cultul icoanelor.htm Documents of the Iconoclastic ControversyCea mai ilustră reprezentantă a partidei iconodule din rândul nobilimii bizantine a fost [[Irina Împărăteasa|Împărăteasa Irina]]*, mama și regenta împăratului [[Wikipedia:IconoclasmConstantin al VI-lea]], care a pus capăt primei perioade iconoclaste și a convocat [[Sinodul VII Ecumenic|al șaptelea Sinod Ecumenic]], care a consfințit cinstirea icoanelor.
În anul 843, o altă împărăteasă, [[CategoryTeodora a II-a]], regentă în numele fiului ei, Mihail al III-lea, a pus capăt celei de-a doua persecuții iconoclaste lansate de împăratul Leon al V-lea Armeanul în anul 813. Ca urmare a măsurilor luate de Teodora, iconodulii, sub conducerea patriarhului [[Ignatie al Constantinopolului]] (847-858, 867-877) au avut definitiv câștig de cauză. De la proclamarea restabilirii cultului icoanelor în anul 843, Biserica Ortodoxă prăznuiește în fiecare an, în prima duminică din [[Postul Mare]], [[Duminica Ortodoxiei|Biruința Ortodoxiei]]. ==A se vedea și==*[[Icoană]]*[[Iconoclasm]]*[[Sinodul VII Ecumenic]] ==Legături externe==*en: [http://www.tulane.edu/~august/h303/readings/iconoclasm.htm Documents of the Iconoclastic Controversy]*en: [[Wikipedia:Iconoclasm]] [[Categorie:LiturgicsLiturgică]][[CategoryCategorie:Church HistoryIstoria Bisericii]]
[[en:Iconodule]]
14.991 de modificări

Meniu de navigare