Birocrați, renameuser, Administratori
14.991 de modificări
Modificări
m
Âi Și în prezent Sf. Gheorghe este considerat ca fiind ocrotitorul („patronul”) Forțelor Terestre Române.<ref>[http://www.forter.ro/ro/zile_arme/ Forțele Terestre Române - Tradiții: Ziua Forțelor Terestre]</ref>
fără descrierea modificării
Dintre toți [[Sfinți]]i sărbătoriți în lumea creștină, puțini au ajuns la faima de care s-a bucurat, și se bucură, Sfântul Gheorghe, la poporul nostru. În satele și orașele țării noastre, foarte multe biserici sunt ridicate în cinstea lui. Mulți oameni, bărbați si femei, îi poartă numele. De asemenea, și multe orașe din țară. Al treilea braț al Dunării, în Deltă, se numește Brațul Sfântului Gheorghe. Se știe, apoi, că multă vreme ocrotitorul oștirii române a fost Sfântul Gheorghe. De asemenea, steagul Moldovei, trimis de [[Ștefan cel Mare]] la [[Mănăstirea Zografu (Muntele Athos)|mănăstirea Zografu]], din [[Muntele Athos]], are chipul Sfântului Gheorghe, doborând balaurul. Iar acest chip al Sfântului, doborând balaurul, a fost la noi ca un răsunet și ca o chemare a poporului la lupta creștinilor împotrivă balaurului vremii, adică a păgânilor otomani și împotrivă [[diavol]]ului.
O dovadă este și rugăciunea lui [[Ștefan cel Mare]], scrisă pe steagul său: ''"O, luptătorule și biruitorule, mare Gheorghe, în nevoi și în nenorociri grabnic ajutător și cald sprijinitor, iar celor întristați, bucurie nespusă, primește de la noi această rugăminte a smeritului tău rob, a Domnului Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domnul Âării Țării Moldovei. Păzește-l pe el neatins în lumea această și în cea de apoi, pentru rugăciunile celor ce te cinstesc pe Tine, ca să Te preamărim în veci. Amin. Şi aceasta a făcut-o în anul 7008 (1500), în al 43-lea an al Domniei Sale"''.
Peste 900.000 de români, majoritatea bărbați, își serbează [[Ziua numelui|onomastica]] pe 23 aprilie. Mai exact, 910.507 de cetățeni români, dintre care 727.351 bărbați și 183.156 femei, poartă numele Sfântului Gheorghe, conform statisticilor Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administrației și Internelor (MAI).<ref>[http://www.evz.ro/detalii/stiri/avem-aproape-un-milion-de-gheorghe-si-gheorghite-1034132.html ''Evenimentul zilei'', Petrișor Cană: ''Avem aproape un milion de Gheorghe și Gheorghițe''], accesat 23 aprilie 2013</ref>
==Moaștele==
În timpul împăratului [[Constantin cel Mare]] (+337, prăznuit la [[21 mai]]), după ce acesta acordă libertate cultului creștin prin [[Edictul de la Milano]] (313), în Lida (gr. Lydda, azi Lod în Palestina, în vechime Diospolis), cetatea unde a crescut sfântul Gheorghe împreună cu mama sa, a fost contruită construită o biserică închinată sfântului mucenic Gheorghe în care au fost depuse moaștele lui. Prăznuirea sfințirii acestei biserici și a depunerii moaștelor Sf. Gheorghe se face la [[3 noiembrie]] în [[sinaxar]]ele Bisericii Ortodoxe.
O parte din [[moaște]]le Sf. Mare Mucenic Gheorghe au fost aduse recent în România<ref>[http://basilica.ro/stiri/hramul-bisericii-isfantul-gheorghe-din-constanta_16531.html Agenția de știri BASILICA: Hramul Bisericii Sfântul Gheorghe din Constanța, 24 aprilie 2014]</ref>. IPS [[Teodosie (Petrescu) al Tomisului|Teodosie Arhiepiscopul Tomisului]], a adus spre cinstire la Biserica „Sfântul Gheorghe” din Constanța o raclă cu moaște ale Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. Racla cu odoarele duhovnicești a fost donată de către cardinalul Dionisie Tettamanzi, în prezent Arhiepiscop emerit de Milano (Italia), și va rămâne definitiv în acest lăcaș de cult constănțean, renumit printre altele și datorită faptului că pictura este realizată de Nicolae Tonitza.<ref>[http://adevarul.ro/locale/constanta/foto-vdeo-moastele-sfantului-mare-mucenic-gheorghe-si-au-gasit-casa-lacasul-pictat-tonitza-1_53570f4c0d133766a802adba/index.html Adrian Boioglu: ''Moaștele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe și-au găsit casă în lăcașul pictat de Tonitza'', Ziarul ''Adevărul'', 23 aprilie 2014]</ref>
==Note==
