Modificări

{{Reorg}}[[Image:12_decembrie_07-filofteia.jpg|Sfânta Muceniţă Muceniță Filofteia|thumb]]'''Sfânta Muceniţă Muceniță Filofteia''' este una din sfintele [[mucenic|muceniţemucenițe]] cele mai cinstite de pe teritoriul României. Ea a trăit la începutul secolului al XIII-lea pe teritoriul Bulgariei de azi. Moaştele [[Moaște]]le sale se găsesc în biserica [[Mănăstirea Curtea de Argeș|mănăstirii din Curtea de ArgeşArgeș]], iar [[Praznic|prăznuirea ]] ei se face la [[7 decembrie]]. Numele său mai poate fi întâlnit şi și cu grafia '''Filofteea''' sau (mai rar) '''Filoteea / Filoteia'''. Numele ei înseamnă ''iubitoare de Dumnezeu''.

==ViaţaViața==

Sfânta Muceniţă Muceniță Filofteia s-a născut la începutul secolului al XIII-lea în apropiere de oraşul orașul Târnovo (Veliko Târnovo din Bulgaria de astăzi), capitala Ţaratului Țaratului (româno-)bulgar, într-o familie de ţăranițărani. Este crescută în dreapta credinţă şi credință și evlavie de mama sa, care moare când sfânta era încă mică. Dar roadele evlaviei maicii sale s-au vădit când Filofteia a mai crescut.

Copila asculta de mică dumnezeieştile dumnezeieștile [[Sfânta Scriptură|Scripturi]], [[post]]ind şi învăţând și învățând să-şi și păzească neîntinată [[fecioria]]. Dar mai presus de toate a iubit [[mila|milostenia]]. Copila săvârşea săvârșea cu statornicie şi și răbdare toate faptele bune. Dar, după ce mama sfintei a trecut la Domnul, tatăl ei s-a însurat a doua oară. Mama vitregă nu a iubit-o pe Filofteia, astfel că adeseori îi făcea necazuri, bătând-o şi și pârând-o tatălui ei, ca şi și acesta să o certe.

Iar în acest timp, fericita fecioară, de multe ori, văzându-i pe săraci şi și pe flămânzi, se lăsa biruită de milostivire le dădea hainele ei şi și le împărţea împărțea din mâncarea pe care mama vitregă i-o dădea ca să o ducă la ţarinățarină, tatălui ei. Pentru aceasta, tatăl ei se mânia şi și de multe ori o bătea fără milă, poruncindu-i să nu mai facă aceste fapte.

Dar sfânta nu-l asculta, fiindu-i milă de săraci. Asfel Astfel că, într-o zi, mergând ea după obicei să ducă tatălui său mâncare la ţarinățarină, i-au ieşit ieșit în cale nişte niște săraci şi și flămânzi, care mereu o cercetau, ştiind știind milostivirea ei. Neavând altceva ce să le dea, stânta sfânta le-a împărţit împărțit mâncarea pe care trebuia să i-o ducă tatălui ei. Iar acesta, rămas flămând, când s-a întors acasă şiși-a certat soaţasoața, care însă l-a încredinţat încredințat că îi trimite întotdeauna mâncare îndeajuns, ba şi și de prisos. De aceea, ascultând de îndemnul Celui celui rău, tatăl fericitei s-a hotărât să o pândească pe copilă ca să vadă ce făcea cu mâncarea.

Deci mergând la vremea la care ştia știa că venea Filofteia cu bucatele, s-a aşezat așezat la loc potrivit şiși, pândind-o, a văzut că le împărţea împărțea săracilor. Fiind biruit de mânie şi și uitând dragostea părintească, s-a pornit asupra ei, ca totdeauna, apucând-o de cosiţe cosițe ca să o bată până ce se va liniştiliniști. Dar, nemaifiind stăpân pe el, a aruncat în ea cu toporul pe care-l avea la brâu şiși, lovind-o, a rănit-o la un picior. Iar din această rană sfânta a murit pe loc. Și tot locul acela s-a umplut de lumină. Sfânta era în vârstă de doisprezece ani când s-a mutat la Domnul.

Iar tatăl său, venindu-şi și în fire, a fost cuprins de spaimă şi și de cutremur, întâi pentru că a ajuns ucigaşul ucigașul fiicei sale, apoi din pricina strălucirii dumnezeieşti dumnezeiești care se revărsase în jurul sfintelor ei moaşte[[moaște]]. Şi Și vrând să ridice sfântul ei trup, nu putea nici să-l atingă, nici să se apropie de el. Văzând acestea, a alergat în cetate şi și le-a spus arhiepiscopului şi și conducătorilor cetăţii cetății tot ce se întâmplase şi și că trupul fericitei zăcea pe pământ, şi și că era cinstit de Dumnezeu cu strălucire cerească. Aceasta auzind, arhiepiscopul împreună cu mai-marii cetăţii şi cetății și cu popor mult, au alergat cu făclii şi și cu [[tămâie]] şi și cu [[rugăciune|rugăciuni]], şi și văzând sfântul trup strălucind cu acea lumină dumnezeiască, s-au minunat cu toţii şi toții și au lăudat pe Dumnezeul minunilor, Care şi și acum, în vremurile din urmă, preamăreşte preamărește pe robii Săi care împlinesc cu fapta poruncile Lui.

Apoi au încercat, împreună cu arhiepiscopul, să ridice trupul sfintei şi și să o ducă în cetate. Dar n-au putut nici să-l miştemiște, aşa așa încât s-au înspăimântat ci toţiitoții. Au început să se roage cu stăruinţă stăruință lui Dumnezeu şi și Sfintei Filofteia, dar nici aşa așa nu au putut s-o ridice. Că vrând Dumnezeu să preamărească pe roaba Sa, a îngreuiat trupul fericitei ca pe o piatră.

Deci înţelegând înțelegând că sfânta vroia să odihnească în altă parte, au început să-i pomenească, ca unei fiinţe ființe vii, ţărilețările, mănăstirile, bisericile de peste Dunăre şi și cele de această parte de Dunăre şi și nicăieri n-a voit. Dar cum s-a pomenit de Biserica Domnească cea din Târgul ArgeşuluiArgeșului, îndată s-a uşurat ușurat trupul ei, chiar mai mult decât greutatea sa firească. Înţelegând toţi Înțelegând toți că acolo este voia lui Dumnezeu şi și a sfintei să meargă, îndată a înştiinţat înștiințat prin scrisoare pe Radu Vodă, cel poreclit Negru (care zidise şi și biserica) de cele întâmplate. Acesta, de cum a fost înştiinţatînștiințat, fiind binecredincios şi și râvnitor a-şi și împodobi ţara şi țara și poporul cu odoare de mult preţ preț ca acestea, a pornit îndată cu mult alai, cu făclii şi și cu tămâieri, mergând către Dunăre şi și a adus sfintele ei [[moaştemoaște]] în Ţara Țara Românească. Le-a aşezat așezat în Biserica Domnească, în oraşul Argeşorașul Argeș. Acolo au stat sfintele ei moaşte moaște până la zidirea [[Mănăstirea Curtea de Argeș|Mănăstirii Curtea de Argeş Argeș]] de către [[Neagoe Basarab]]. Aici au fost mutate, iar acum se află în Paraclisul Mănăstirii Curtea de ArgeşArgeș. Şi Și acolo fiind, face multe minuni, dând tămăduiri de tot felul de boli celor ce aleargă cu credinţă credință la sfintele ei moaştemoaște.

În fiecare an, la [[7 decembrie]], sfintele sale moaşte moaște sunt scoase afară din [[paraclis]] şi și racla este deschisă, fiind puse într-un pavilion special amenajat din faţa fața bisericii mănăstirii, pentru ca mai ales în această zi credincioşiicredincioșii, care se adună în număr mare la prăznuirea ei, să li se poată închina. == Sfintele moaşte ==Documentele istorice arată însă că moaştele muceniţei au rămas la Tarnovo şi sunt aduse în Ţara Românească numai după anul 1393, când ţaratul bulgar de la Târnovo a fost ocupat de către turci. Se pare că de aici sunt duse la Vidin, probabil până în anul 1396. Pentru a nu fi profanate, sunt dăruite domnitorului Mircea cel Batrân (1386+1418), care le aşează în biserica domneasca Sfântul Nicolae de la Curtea de Argeş, pe atunci catedrală mitropolitană, ctitorie a domnitorului Basarab I Întemeietorul şi Nicolae Alexandru, fiul său. rămân acolo pană în anul 1893, când,datorită stării de degradare în care se află biserica, sunt mutate în biserica Sfântul Gheorghe, apoi în biserica Adormirea Maicii Domnului-Olari. În timpul primului război mondial sunt duse în paraclisul Mănăstirii Antim din Bucureşti, apoi revin la Curtea de Argeş şi sunt găzduite în marea biserica ctitorită de Neagoe Vodă Basarab.

:Întru răbdarea ta ţiți-ai agonisit plata ta, Fericită Filofteia,

:pe săraci miluindu-i şi și pe flămânzi săturându-i;

:Celui ce, mai înainte de a te maştenaște, te ştia știa pe tine,:ceea ce te-ai făcut podoabă fecioarelor şi și locuitoare a cămării celei de nuntă, vrednică de laudă.:Pentru aceea, strigăm ţieție:

Pentru reprezentarea Sfintei Muceniţe Mucenițe Filofteia, ''Erminia'' lui [[Dionisie din Furna]] (ed. Sophia, BucureştiBucurești, 2000) nu dă indicaţii indicații de reprezentare, menţionândmenționând-o doar în ceata Sfintelor MuceniţeMucenițe. Editorul român este cel care adaugă indicaţiileindicațiile, p. 293. Astfel, Sfânta Muceniţă Muceniță Filofteia este reprezentată ca "adolescentă purtând ie, ilic şi catrinţă și catrință lungă cu dungi verticale, cu capul gol şi și părul pe spate strâns la ceafă, ţinând ținând în mâini cruce şi și ramură de finic", deci în costum popular (bulgăresc) şi și cu însemnele [[mucenic]]iei. == Cultul Sfintei Filofteia în Ţara Românească ==Sfânta muceniţă Filofteia, devenind ocrotitoarea Ţării Româneşti, moaştele ei au fost cinstite în întreaga ţară, mulţi credincioşi venind in pelerinaj la Curtea de Argeş. În situaţii de calamitate, mai ales pe timp de secetă, s-au făcut procesiuni în ţară cu moaştele muceniţei. Biserici, precum Dobroteasa şi [[Sfântul Gheorghe]] din Bucureşti, Sfânta Filofteia şi [[Sfânta Vineri]] din Ploieşti, Adormirea [[Maica Domnului|Maicii Domnului]] din Mizil, au zugrăvite icoana sau scene din viaţa ei pământească. Icoane cu chipul ei împodobesc multe case ale credincioşilor. Mulţi părinţi dau numele Filofteia fiicelor lor, iar multe femei işi iau acest nume la intrarea în călugărie. Viaţa Sfintei Filofteia a fost trecută în [[Minei]]ul pe decembrie şi în Vieţile Sfinţilor pe acestă lună.

== Generalizarea cultului Cultul Sfintei Filofteia în întreaga ţară Țara Românească ==La 28 februarie 1950Sfânta muceniță Filofteia, devenind ocrotitoarea Țării Românești, moaștele ei au fost cinstite în întreaga țară, mulți credincioși venind in pelerinaj la Curtea de Argeș. În situații de calamitate, mai ales pe timp de secetă, s-au făcut procesiuni în țară cu moaștele muceniței. Biserici, precum Dobroteasa și [[Sfântul Sinod hotărăşte generalizarea cultului Sfintei Gheorghe]] din București, Sfânta Filofteia pe întreg cuprinsul ţării. Cu acest prilejși [[Sfânta Vineri]] din Ploiești, în prezenţa patriarhului Justinian MarinaAdormirea [[Maica Domnului|Maicii Domnului]] din Mizil, are locau zugrăvite icoana sau scene din viața ei pământească. Icoane cu chipul ei împodobesc multe case ale credincioșilor. Mulți părinți dau numele Filofteia fiicelor lor, iar multe femei își iau acest nume la intrarea în anul 1955 o Slujbă specialăcălugărie. Cadrul festiv Viața Sfintei Filofteia a fost impresionant, la slujba fiind prezenţi numeroşi ierarhi români şi străini, precum şi un număr impresionant de credincioşitrecută în [[Minei]]ul pe decembrie și în Viețile Sfinților pe această lună.

*''Ceaslov'', IBMBOR, BucureştiBucurești, 2001, p. 448. pentru partea de imnografie.

*[http://www.crestinism-ortodox.ro/html/10/10g_sfanta_mucenita_filofteia.html Sfânta Muceniţă Muceniță Filofteia de la ArgeşArgeș], de Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, ''Sfinţi Sfinți daco-romani şi și români'', Editura Mitropoliei Moldovei şi și Bucovinei, IaşiIași, 1994, pp. 168-171.

*[http://www.razbointrucuvant.ro/2007/12/07/sfanta-filofteia-lectia-unui-copil-mucenic/ Sfânta Filofteia, lecţia lecția unui copil mucenic]*[http://m-ol.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=2865&Itemid=9 Puterea Sfintelor Moaşte Moaște ale Mc. Filofteia]*[http://www.crestinortodox.ro/ultimele_stiri/Sfanta_Mucenita_Filofteia__o_sfanta_de_numai_12_ani-105-19858.html Sfânta Muceniţă Muceniță Filofteia, o sfântă de numai 12 ani]

[[Categorie:SfinţiSfinți]]