Modificări

Evagrie s-a născut în localitatea siriană Epifania (gr. Επιφανεία<ref>Ceva mai târziu, în imperiul bizantin, localitatea s-a numit Emathous - gr. Εμαθούς. Iar în zilele noastre localitatea se numește Hama și se găsește în Siria de azi, la 46 km N de localitatea Homs. - http://en.wikipedia.org/wiki/Hama</ref><ref>Un alt istoric sirian al epocii, Ioan din Epifania, era vărul său.</ref>), dar părinții lui s-a mutat în Apameea, unde Evagrie și-a petrecut o mare parte a tinereții și unde și-a făcut studiile. Mai apoi s-a instalat la [[Antiohia]], capitala provinciei, unde a exersat profesia de avocat, σχολαστικός în limba greacă, de unde și supranumele de „Scolasticul”. Aici Evagrie a câștigat încrederea [[patriarh]]ului [[Grigorie I al AntionieiAntiohiei]] (571-594), care l-a ales să fie consilier juridic împreună cu vărul său, Ioan din Epifania, și el avocat. Evagrie a avut ocazia să-l asiste juridic pe [[Listă a patriarhilor Antiohiei|patriarhul Antiohiei]] până la [[Constantinopol]] într-o cauza delicată: în anul 587, patriarhul a intrat într-un conflict violent cu contele Orientului, Asterius - susținut de o bună parte a populației Antiohiei -, care-l insulta public pe patriarh ori de câte ori avea ocazia. În urma procesului, Asterius a fost înlăturat din funcție, dar succesorul lui, contele Ioan, însărcinat de împărat cu o anchetă împarțialăimparțială, a primit mai multe acuzații grave contre lui Grigorie, între care una că ar avea o relație incestuoasă cu propria-i soră. Evagrie l-a apărat cu succes pe patriarhul Grigorie în fața împăratului Mauriciu I (582-602), precum și în fața unui [[sinod]] adunat la Constantinopol în anul 588. Evagrie era un cărturar apreciat la curtea împăraților: fusese numit chestor (în [[Imperiul Bizantin]], magistrat însărcinat cu finanțele) de către împăratul Tiberiu al II-lea (578-582), și „chartofilax” (gr. χαρτοφύλαξ - responsabil peste registrele administrative) de către Mauriciu I (582-602), cu titlul de prefect onorific (gr. ''apoeparchos''). Evagrie Scolasticul a murit cel mai probabil puțin după «al doisprezecelea an de domnie a lui Mauriciu» (august 593 - august 594), în timp ce redacta, în vârstă de 58 de ani, opera sa istoriografică (cf. VI, 24).

Son œuvre est une Opera principală a lui Evagrie Scolasticul este o ''Histoire ecclésiastiqueIstorie bisericească'', en în 6 livrescărți, dont le récit démarre en l'an [[care își începe relatările cu anul 431]], celui de la condamnation de când a avut loc condamnarea lui [[NestoriusNestorie]] par le ca [[concile d'Éphèseeretic]], et court jusqu'en la [[593Sinodul III Ecumenic]] (dernier événement mentionné : de la mort du patriarche [[Grégoire Ier d'Antioche|Grégoire {{Ier}} d'AntiocheEfes]])<ref>« J’ai lu l’''Histoire ecclésiastique'' en six livres d’Évagre le Scholastique, un ancien préfet, né à Épiphanie en Cœlé-Syrie. L’ouvrage commence là où ceux de Socrate et Théodoret s’achèvent, et va jusqu’à și continuă până la douzième année de l’empereur Mauriceanul 593 (ultimul eveniment menționat fiind moartea patriarhului Grigorie I al Antioniei). Le style n'est pas sans agrément : il Lucrarea se dorește a fi o continuare a operelor de l'élégance et de la politesse mais il est quelquefois trop diffus. L'avantage de cet historien sur la plupart des autres, c'est que sa foi est digne de confiance. L’ouvrage contient également certains passages relatifs aux images. », dans ''Bibliothèque de [[Photius]]''.</ref> ; elle se veut la suite des œuvres du même genre de același gen ale istoricilor bisericești [[Socrate le ScolastiqueScolasticul]], de [[SozomèneSozomen]] et de și [[Théodoret de CyrTeodoret din Cir]] qui traitaient , care trataseră perioada de la période allant de [[Constantin Ier (empereur romain)|Constantincel Mare]] à la [[Théodose Teodosie al II-lea]], lesquelles 'și care ele însele erau o continuare a 'Histoires'Istoriei' continuaient elles-mêmes celle d'lui [[Eusèbe Eusebiu de CésaréeCezareea]].

Bien quIată cum prezintă lucrarea patriarhul [[Fotie cel Mare]], a ''Biblioteca'' sa::«Am citit cartea 'il s'agisse en principe dIstoria bisericească'une histoire de l'Église, une grande place est donnée aux événements politiquesîn șase cărți, a lui Evagrie Scolasticul, fost prefect, născut la Epifania din Cœlia Siriei. L'auteur est assez crédule Lucrarea începe acolo unde istoriile lui Socrate și Teodoret se opresc, și continuă până la al doisprezecelea an al împăratului Mauriciu. Stilul este în general agreabil: este elegant și politicos, dar uneori neclar. Avantajul acestui istoric față de cei mai mulți dintre ceilalți este că buna sa credință este demnă de încredere. Opera conține de asemenea câteva pagini relative la imagini (récits de miraclesi.e. icoane).»<ref>[[Fotie cel Mare]], mais ses grandes qualités d'historien se manifestent entre autres choses par l'insertion de nombreux documents authentiquesBiblioteca'' - după: http://fr.wikipedia.org/wiki/%C3%89vagre_le_Scolastique.</ref> Deși lucrarea este în principal o istorie a Bisericii, Evagrie alocă mult spațiu evenimentelor politice, marcând legătura dintre Biserică și Stat. Partisan de l'Église orthodoxe officielleAutorul povestește în același timp minuni și evenimente istorice, il s'abstient de jugements sectaires sur les explicate cu ajutorul unor documente autentice pe care le prezintă. Susținător al [[hérésieBiserica Ortodoxă|hérétiquesBisericii Ortodoxe]]„oficiale”, Evagrie se abține a face judecătoare față de erezii. Enfin il cite les principales sources sur lesquelles il s'est appuyé Ca orice istoric de calitate, Evagrie menționează sursele pe care le folosește: [[Zacharie le Rhéteur]] Zaharia Retorul; Eustathe d'Épiphanie, son compatrioteEustație de Epifania, auteur dcompatriotul său și autor al unei 'une 'Istorii universale'Histoire universelle'' au début du {{sla începutul secolului al VI-|VI|e}} lea; [[Procope de Césarée]] Procopie din Cezareea; [[Ménandre le Protecteur]] Menandru Protectorul; [[Jean Ioan Malalas]], lui-même Syrien d'[[Antioche]]sirian din Antiohia, qu'il appelle Jean « le Rhéteur » pe care îl numește Ioan «Retorul» (sens de « sensul cuvântului ''Malalas'' » en [[syriaque]] în siriacă) ; [[Jean d'Épiphanie]]Ioan din Epifania, son cousinvărul său.

La première édition imprimée du textePrima ediție imprimată a textului, avec des annotationscu adnotări, date de [[datează din 1673]] et est due à [[Henri Valois|, fiind datorată lui Henri de Valois]].* ÉdEd. J. Bidez et și L. Parmentier, Londres 1898, réimpr. Amsterdam 1964.* Traduction française traducere în limba franceză: A.-J. Festugière, dans în ''Byzantion'', 45:2, 1975.

*Acest articol cuprinde extrase din ''Dictionnaire Bouillet''.* http://fr.wikipedia.org/wiki/%C3%89vagre_le_Scolastique* http://en.wikipedia.org/wiki/Evagrius_Scholasticus