Modificări

În confuzia creeată după moartea Sf. Chiril al Alexandriei, în 444, Eutihie, care era foarte respectat în acea perioadă, a început să denunţe o presupusă renaştere a nestorianismului, fiind sprijinit în demersurile sale de către [[Leon cel Mare|Papa Leon cel Mare]]. Prin poziţia teologică adoptată, Eutihie revenea însă practic la dogmele [[apolinarianism]]ului (care neagă prezenţa unui suflet uman în Hristos, sufletul fiind înlocuit în acest caz de [[Logos]]ul divin), dogme pe care însuşi Sf. Chiril al Alexandriei le respinsese. La un [[sinod]] patriarhal ţinut la Constantinopol în anul 448, [[Flavian Mărturisitorul]] l-a criticat aspru pe Eutihie pentru părerile sale dezechilibrate, cerându-i în mod expres să adere la hristologia ortodoxă (dubla natură a lui [[Hristos]] după întrupare: divină şi umană). Eutihie a refuzat însă, insistând că Hristos ar fi avut o singură natură după întruparea Sa. Prin aceasta a stârnit noi discuţii şi certuri în sânul comunităţii creştine. ==Eutihie şi Sinodul Tâlhăresc de la Efes==[[Sinodul I Ecumenic|Primul]] şi [[Sinodul III Ecumenic|al III-lea]] [[sinod ecumenic]] stabiliseră că [[arianism]]ul şi [[nestorianism]]ul sunt erezii, iar capii acestora, [[Arie]] şi [[Nestorie]] fuseseră excomunicaţi. Excomunicarea şi exilul lui Nestorie au fost puternic influenţate de împărăteasa [[Pulcheria Împărăteasa|Pulcheria]], sora mai mare a împăratului [[Teodosie al II-lea]]. În anul 441, Teodosie, sub influenţa eunucului Hrisafie, a fost convins să o îndepărteze pe sora sa de la curtea imperială. Din acel moment, Teodosie a început să sprijine [[erezie|erezia]] [[Monofizism|monofizită]], care era promovată de [[arhimandrit]]ul Eutihie şi de [[patriarh]]ul [[Dioscor al Alexandriei]] (succesorul Sf. [[Chiril al Alexandriei]]). Domnie, patriarh al [[Antiohia|Antiohiei]], a fost primul care a remarcat această greşeală a lui Eutihie. În noiembrie 448, sfântul [[Flavian Mărturisitorul]], patriarhul de atunci al Constantinopolului, a convocat un sinod la [[Constantinopol]] în care a fost formulată oficial acuzaţia împotriva erorii lui Eutihie, acuzaţie făcută de Eusebiu, [[episcop]] de Dorylaeum (Frigia). După ce l-a audiat pe Eutihie, sinodul l-a depus şi excomunicat pentru refuzul de a admite că Hristos, după întrupare, a avut două naturi (cea divină şi cea umană).  La rugămintea făcută împăratului de către Eutihie şi de unii [[episcop]]i care îl sprijineau, inclusiv Dioscor, Teodosie a convocat, cu acceptul papei [[Leon cel Mare]], un nou sinod, care să stabilească dacă sinodul de la Constantinopol din 448 (cel condus de patriarhul Flavian) îl demisese şi excomunicase pe Eutihie în mod corect.