Modificări

{{Articol de calitate}}{{Sfinti

|Imagine= [[Imagine:Epiphanius-Kosovo.jpg|thumb|270px|'''Sfântul Epifanie de Salamina'''.<br/>Frescă din mânăstirea Graceaniţa Graceanița - Kosovo]]

|localizare= [[Imagine:Flag_of_the_Byzantine_Empire.png|24 px]] Palestina și Cipru<br>(Imperiul BizantinRoman)

|canonizare= dată necunoscută (cult încă din sec. al V-lea)|calendar= [[12 mai]]

|}}'''Sfântul Epifanie''' a fost un scriitor creştin creștin din secolul al IV-lea, [[episcop]] de [[Salamina(Cipru)|Salamina]], în Cipru.<br>[[PrăznuirePraznic|Prăznuirea]] sa în [[Biserica Ortodoxă]] se face pe [[12 mai]].

==ViaţaViața==Epifanie s-a născut în jurul anului 315 (sau, după alţiialții, 308) într-o familie modestă de evrei din satul Besanduc, nu departe de Elefteropolis (Beit-Djibrin), în Palestina. La moartea tatălui său, copilul, orfan, a fost adoptat de un învăţător învățător al Legii iudaice, Trifon. Acesta i-a asigurat posibilitatea de a studia, aşa așa încât [[SfinţiSfinți|Sfântul]] Epifanie a învăţat învățat nu doar [[Sfânta Scriptură|Scripturile]] şi și preceptele legii mozaice, ci şi și cinci limbi - greaca, latina, ebraica, siriaca şi și copta, lucru rar în acea epocă.

La moartea părintelui său adoptiv, sfântul Epifanie a moştenit moștenit toată averea acestuia. Puţin Puțin timp după aceea, el a văzut într-o zi un [[monah]] creştincreștin, Lucian, care vorbea cu un sărac. Cum nu avea bani, monahul a dat săracului haina ce o avea pe el. Mişcat Mișcat de gestul călugărului, Sfântul Epifanie a îmbrăţişat creştinismulîmbrățișat creștinismul, primind [[Botez]]ul de la episcopul locului, împreună cu sora sa vitregă. Mai apoi, el a renunţat şi renunțat și la toată averea sa, făcându-se [[călugăr]] pe lângă [[sfânt]]ul [[Ilarion cel Mare]].

===Mănăstirea lui Epifanie de la Elefteropolis===Însetat de a cunoaşte cunoaște mai bine [[Monahism|viaţa viața monastică]], Epifanie a făcut o lungă călătorie în deşertul deșertul Egiptului, ca să-i cunoască pe călugării renumiţi renumiți de acolo.

După patru ani de călătorii, Sfântul Epifanie s-a întors în Palestina şi și a întemeiat în apropierea satului său natal o [[mănăstire]], al cărei [[stareţstareț]] a fost timp de treizeci de ani.

Mai apoi a plecat în insula Cipru, unde l-a reîntâlnit pe sfântul [[Ilarion cel Mare]], la sfatul căruia a acceptat să fie hirotonit [[episcop]] de Salamina (ConstanţiaConstanția), în anul 376. A fost episcop al acestei localităţi localități până la moartea sa, în 403.

În anul 382, Sfântul Epifanie a făcut o altă călătorie, la Roma, împreună cu sfântul [[Ieronim]] şi și cu [[Paulin de Antiohia|Paulin]], episcop de [[Biserica Ortodoxă a Antiohiei|Antiohia]], pentru a pleda în faţa fața [[papă|papei]] cauza acestuia din urmă în chestiunea [[Schismă|schismei]] ce exista în acel moment în Antiohia. ==Scrieri==Scrierile cunoscute ale sfântului Epifanie sunt publicate în colecția ''[[Clavis Patrum Græcorum]]'', 3744-3807. Epifanie este cunoscut pentru scrierile sale polemice împotriva ereziilor (textele sale fac referință la peste 80 de erezii diferite):* ''Ancoratus'' (care include argumente împotriva [[arianism]]ului și a învățăturilor lui [[Origen]])* ''Panarion'' (sau ''Adversus Haereses'' - ''Respingerea tuturor ereziilor''). Scrisă între 374 și 377, lucrarea se prezintă sub forma unui manual sistematic cu argumente împotriva a tot felul de eretici și erezii. ''Panarion'' este o valoroasă sursă de informații despre Biserica creștină din secolul al IV-lea.  Este de asemenea autorul unui ''Discurs spiritual despre viața lui Hristos''. Câteva texte ne-au parvenit fragmentar:* ''Tratatul despre greutăți și măsuri''* ''Tratatul despre cele 12 geme'' (lat. ''De Gemmis'')* ''Tratatul împotriva imaginilor''* Scrisori (din care se păstrează doar puține fragmente) Sf. Epifanie a scris numeroase comentarii la cărțile [[Sfânta Scriptură|Sfintei Scripturi]]:* ''Viața profeților''* ''Comentariu la Hexaimeron''* ''Comentariu la psalmi''* ''Fisiologul'' (principala sursă a bestiarului medieval)* ''Comentariu la Evanghelia după Luca'' Sf. Epifania a lăsat și scrieri liturgice:* Liturghia sodomizaților* Anaforaua etiopiană a Săptămânii Mari* O altă anaforauă

Din punct de vedere doctrinar, sfântul Epifanie din Salamina a fost un aprig luptător împotriva [[Origen|origenism]]ului. Astfel, în anul 393, luând cuvântul la [[Ierusalim]], cu ocazia sărbătoririi sfinţirii sfințirii [[Biserica Sfântului Mormânt (Ierusalim)|Bisericii Învierii]], el l-a proclamat pe [[Origen]] ca părinte al [[arianism]]ului şi și a tuturor [[Erezie|ereziilor]]. Acest cuvânt al sfântului Epifanie a declanşat declanșat o mare dispută în sânul Bisericii creştine creștine de la acea epocă. Principala victimă a acestei dispute a fost sfântul [[Ioan Gură de Aur]], [[patriarh]]ul de Constantinopol, care a fost depus şi și exilat în 403, şi și a murit în exil în 407.

La sosirea corăbiei la Salamina, popor mult, cu lumânări în mâini, îşi aştepta își aștepta păstorul, pe care l-au însoţit însoțit cu lacrimi până la [[Catedrală|catedrala]] sa, unde o mare parte a populaţiei populației Ciprului a venit să-l venereze timp de 7 zile.

: Dumnezeul Părinţilor noştriPărinților noștri, care faci pururea cu noi după blândeţile blândețile Tale, nu depărta mila Ta de la noi, ci, pentru rugăciunile lor, în pace ocârmuieşte viaţa ocârmuiește viața noastră.

:Minunata însoţire însoțire a ierarhilor să o lăudăm credincioşilor credincioșilor după datorie, împreună cu [[Gherman I de Constantinopol|Gherman]], pe dumnezeiescul Epifanie. Că aceştia aceștia au ars limbile celor fără de Dumnezeu şi și dogme preaînţelepte preaînțelepte au vestit tuturor, celor ce cu dreaptă credinţă credință întru cântări laudă pururea marea taină a dreptei credinţecredințe.

*Macaire, hiéromoine de Simonos-Petras, ''Le Synaxaire. Vies des Saints de l'Église Orthodoxe'', Thessalonique: ΤΟ ΠΕΡΙΒΟΛΙ ΤΗΣ ΠΑΝΑΓΙΑΣ, vol. 4: Avril (16 au 30)-Mai-Juin, 1993*''Mineiul pe luna Mai'', Editura Institutului Biblic şi și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române*Art. "Epifanie de Salamina", în http://rowww.wikipedianewadvent.org/cathen/13393b.htm

*Dragos Mirsanu, [http://discipulussimplex.wordpress.com/2007/12/11/studiu-introductiv-sf-epifanie-al-salaminei-ancoratus/ Epifanie, Ancoratus şi alteritatea de credinţă]. Studiu introductiv la Sf. Epifanie al Salaminei, ''Ancoratus'', ediţie bilingvă, trad. Oana Coman, Polirom, 2007. [[Categorie:SfinţiSfinți]]