2.058 de modificări
Modificări
Adăugare răspuns
[ [[Utilizator:RappY|RappY]] ([[Discuție Utilizator:RappY|discuție]]) 7 martie 2024 11:07 (UTC) ]
:Un răspuns ar fi faptul că „păcatul strămoșesc” are efecte atât universale (afectând întreaga fire umană) cât și efecte personale (afectând fiecare persoană). La Căderea din Eden, la Întrupare, și la Jertfă, firea umană universală a fost afectată (în primă etapă negativ și în celelalte două etape pozitiv), cu un accent pe voința naturală (voirea), care bineînțeles are și efecte asupra fiecărei persoane, de vreme ce se împărtășesc din aceeași fire. Hristos născându-Se fără păcatul strămoșesc, a putut „activa” voința umană naturală în felul cum a fost concepută la început, echivalând voința umană (gnomică) cu voința divină a lui Dumnezeu. Astfel, voința personaei (în cazul acesta al Ipostasului divin al Fiului) a îndreptat practic firea universală de sus în jos (din voința Fiului-Persoană către firea umană prin enipostaziere). Tot la fel la Jertfă, firea umană universală a devenit demnă de iubirea și deci comuniunea lui Dumnezeu prin desăvârșită viață a Fiului. Însă aceste diferențe ființiale nu sunt suficiente de vreme ce noi suntem persoane cu voință gnomică (nu abstracții ale firii) care și printr-o fire îndreptată pot lucra împotriva scopului pentru care am fost creați. Astfel, Botezul șterge păcatul strămoșesc la fel cum Hristos S-a născut fără păcatul stramoșesc, dându-ne posibilitatea de a voi către Dumnezeu și conform firii îndreptate prin Întrupare și Jertfă. În felul acesta, efectele păcatului strămoșesc în ce privește suferința fizică sunt mai degrabă ignorate, concentrarea fiind asupra îndreptarea firii universale cu un accent deosebit dacă nu exclusiv pe voință (naturală și gnomică). De ce problemele trupești sunt ignorate de aceste taine? Răspunsul acesta nu explică asta. [ [[Utilizator:RappY|RappY]] ([[Discuție Utilizator:RappY|discuție]]) 18 martie 2024 13:14 (UTC) ]
