Modificări

{{îmbunătăţire}}[[Imagine:Sf_Dimitrie_Basarabov.jpg|right|frame|Icoana și racla cu moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou din Basarabi]]Sfântul [[Sfânt]]ul [[Cuvios]] '''Dimitrie cel Nou din Basarabi''' (sau '''Dimitrie Basarabov''') a trăit în secolul al XIII-lea, în vremea ţaratului țaratului vlaho-bulgar. S-a născut în satul Basarabi (în Bulgaria de azi) şi și s-a nevoit într-o peşteră peșteră în apropiere. [[MoaşteMoaște]]le sale se găsesc în [[Catedrala Patriarhală din BucureştiBucurești]], drept pentru care, datorită evlaviei credincioşilor credincioșilor de aici, Sfântul a primit şi și numele de '''ocrotitor Ocrotitor al Bucureştilor'Bucureștilor''. [[Praznic|Prăznuirea sa ]] lui se face pe [[27 octombrie]].

==ViaţaViața==Sfântul Dimitrie cel Nou a trăit în secolul al XIII-lea. S-a născut în satul Basarabi, lângă Rusciuc (Ruse, în Bulgaria de azi) aflat pe marginea râului Lom, în vremea țaratului vlaho-bulgar al lui Petru și Ioniță Asan. A fost o vreme păstor. Îmbrățișând însă viața monahală, a intrat într-o mânăstire orânduită într-o peșteră din apropierea locului său de origine (mănăstirea mai există și în zilele noastre). Nevoindu-se cu post, rugăciune și priveghere, s-a învrednicit de darul [[făcătorul de minuni|facerii de minuni]]. Cunoscându-și dinainte ceasul morții, și-a ales ca mormânt un loc apropiat, între două pietre unde singur s-a dus și și-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu. Mai multe nu se cunosc despre viața Sfântului, care ar fi rămas necunoscut dacă nu ar fi fost descoperit din mila lui Dumnezeu.

Sfântul Dimitrie cel Nou a trăit în secolul al XIII==Descoperirea Sfintelor sale Moaște și mutarea lor==[[Fișier:Basarabovo-Monastery-leaBulgaria. Sjpg|left|thumb|Mănăstirea în stâncă de la Basarabi, unde s-a născut în satul Basarabinevoit Cuviosul Dimitrie cel Nou]]După mai multă vreme, lângă Rusciuc (Bulgaria de azi) aflat pe marginea crescând apele râului Lom, în vremea ţaratului vlahos-bulgar al lui Petru şi Ioniţă Asan. A fost o vreme păstor. Îmbrăţişând însă viaţa monahală, a intrat într-o mânăstire orânduită într-o peşteră din apropierea locului său surpat malul de origine (mănăstirea lângă peșteră și au căzut mai există şi multe pietre din stâncă, între care cele între care se aflau [[moaște]]le Sfântului, care au căzut în zilele noastre)apă. Nevoindu-se cu post, rugăciune şi priveghereIar după o vreme, Sfântul s-a învrednicit de darul facerii de minuni. Cunoscânduarătat unei fete bolnave, zicându-şi dinainte ceasul morţii, şii să-a ales ca mormânt un loc apropiatl scoată din apă, între două pietre unde singur s-iar el o va tămădui. Copila a dus şi şi-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu. Mai multe nu se cunosc despre viaţa Sfântuluizis părinților ei, care ar fi rămas necunoscut dacă nu ar fi fost descoperit din mila lui Dumnezeuau mers împreună cu preoți și cu o mulțime mare de oameni, au aflat moaștele oamenilor neputrezite și luminate.

După mai multă vremeÎn vremea războiului între Imperiul Rus și cel Otoman, între 1769-1774, crescând apele râului Lomcucerind rușii întreaga zonă, s-a surpat malul au ajuns și în câteva sate de lângă peşteră şi au căzut mai multe pietre din stâncăpeste Dunăre, între care cele între care se aflau moaştele și Basarabi, de unde moaștele Sfântului, care au căzut fost luate de generalul Piotr Saltîkov spre a fi duse în apăRusia. Iar după o vremeÎnsă un creștin din Țara Românească, ''Hagi Dimitrie'', Sfântul sle-a arătat unei fete bolnavecerut de la general ca răsplată și răscumpărare pentru cele suferite în timpul războiului. Generalul a dăruit atunci moaștele Sfântului Țării Românești, fiind primite de [[mitropolit]]ul de atunci, zicându[[Grigorie de la Colțea|Grigorie al II-i să-l scoată lea al Ungrovlahiei]] și de tot poporul cu mare cinste. Moaștele Sfântului au fost așezate în [[Catedrala Patriarhală din apăBucurești|Catedrala mitropolitană a Ungrovlahiei]], la București, iar el o va tămăduiunde se găsesc până astăzi. Copila În vremea aceea, pentru rugăciunile Sfântului, a zis părinţilor eiîncetat nu doar războiul, care au mers împreună cu preoţi şi cu ci și o mulţime mare epidemie de oameni, au aflat moaştele oamenilor neputrezite şi luminateciumă ce se pornise în acea vreme. Mâna dreaptă a Sfântului a fost trimisă însă la Kiev.

Ştirea despre aflarea moaştelor Sfântului s-a răspândit repede, astfel că domnitorul Munteniei de atunci a trimis mai mulţi preoţi şi boieri ca să le ia şi să le aducă la biserica de la Curtea domnească. Însă nevoind atunci Sfântul să meargă la Bucureşti, după ce au mers o vreme, în dreptul unei fântâni, moaştele s-au făcut foarte grele şi nu au mai putut fi mutate. Atunci, punând moaştele Sfântului într-un car la care au înjugat doi junci neînvăţaţi, i-au lăsat să meargă unde vor voi, iar aceştia s-au întors în satul Basarabi. Întorcându-se trimişii la Bucureşti şi povestind cele întâmplate, domnitorul Munteniei a trimis atunci bani şi s-a ridicat o biserică în cinstea Cuviosului Dimitrie acolo, unde au fost aşezate şi moaştele Sfântului, făcând multe minuni. În vremea războiului între Imperiul Rus şi cel Otoman, între 1769-1774, cucerind ruşii întreaga zonă, au ajuns şi în câteva sate de peste Dunăre, între care şi Basarabi, de unde moaştele Sfântului au fost luate de generalul Petru Salticov spre a fi duse în Rusia. Însă un creştin din Valahia, Hagi Dimitrie, le-a cerut de la general ca răsplată şi răscumpărare pentru cele suferite în timpul războiului. Generalul a dăruit atunci moaştele Sfântului Ţării Româneşti, fiind primite de mitropolitul de atunci, Grigorie al II-lea al Ungrovlahiei şi de tot poporul cu mare cinste. Moaştele Sfântului au fost aşezate în Catedrala mitropolitană a Ungrovlahiei, la Bucureşti, unde se găsesc până astăzi. În vremea aceea, pentru rugăciunile Sfântului, a încetat nu doar războiul, ci şi o epidemie de ciumă ce se pornise în acea vreme. Mâna dreaptă a Sfântului a fost trimisă însă la Kiev. În timpul Primului Război Mondial, în perioada ocupaţiei ocupației germane, mai mulţi soldaţi mulți soldați bulgari au încercat să ia moaştele moaștele Sfântului din Catedralăcatedrală, pentru a le duce în Bulgaria. Dar aflând bucureşteniibucureștenii, s-a făcut tulburare mare în oraşoraș, astfel încât chiar germanii au dat dispoziţii dispoziții ca aliaţii aliații lor bulgari să înapoieze moaştele moaștele Sfântului.

Mai multe din aceste minuni s-au petrecut şi cu moaştele sale, încă de când erau încă la Basarabi. Căci din prea multa evlavie către sfântul, mai mulţi credincioşi şi credincioase au încercat să fure părticele din acestea, fie nu s-au putut mişca din loc, fie au rămas ca împietriţi, pentru că sfântul nu voia să îngăduie asemenea lucruri, astfel că numai după ce şi-au cerut iertare de la Sfântul Dimitrie au putut pleca vindecaţi. Un episcop de Preslav, pe nume Ioanichie, îmbolnăvindîmbolnăvindu-se greu, a fost adus la biserica Sfântului şiși, adus fiind de cei care îl purtau în vremea Sfintei Liturghii, după trei ceasuri s-a ridicat sănătos, putând să umble singur. De asemeni, de când moaştele Sfântului au fost aduse la Bucureşti, Cuviosul Dimitrie a făcut multe minuni, aducând vindecări, ocrotind oraşul şi dăruind multe binecuvântări celor ce se închină cu credinţă la Sfintele sale Moaşte.

Sfântul Dimitrie a fost primit cu mare bucurie şi evlavie în România. Aducând multe binecuvântări oraşului şi ţării, evlavia credincioşilor faţă de acesta a crescut mereu. Se obişnuia a scoate moaştele sale în procesiune prin oraş sau pe câmpuri în vremea epidemiilor, a secetei sau ploilor. În ziua de prăznuire a Sfântului, uneori chiar dinainte, racla cu moaştele Sfântului este deschisă, spre a fi cinstită de credincioşi. În perioada comunistă, pelerinajele la moaştele moaștele Sfântului nu au mai putut avea aceeai aceeași amploare. Totuşi Totuși evlavia credincioşilor faţă credincioșilor față de dânsul nu a scăzut, iar el a continuat să ocrotească oraşulorașul, ţara şi țara și Patriarhia însăşiînsăși. În anul 1950, [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ]] a decis generalizarea cultului său în întreaga Biserică Ortodoxă Română, ceea ce s-a şi și făcut, printr-o slujbă specială, în [[27 octombrie ]] 1955.

După mărturia fericitului întru adormire patriarh [[Teoctist(Arăpașu) al României|Teoctist]], ajutorul Sfântului Dimitrie s-a făcut simţit şi simțit și în ultimii ani ai comunismului, când regimul Ceauşescu Ceaușescu a încercat, fără succes, mutarea Patriarhiei de la locul său {{citare}}.[[Fișier:Basarabovo-Monastery-Bulgaria-Church-Iconostasis.jpg|right|thumb|Iconostasul bisericii mănăstirii din Basarabovo, Bulgaria]]

După căderea comunismului, pelerinajele s-au reluat, crescând în amploare an de an, spre a ajunge unul din cele mai importante din România, după cel al Sfintei [[Parascheva de la IaşiIași|Parascheva]] de la IaşiIași. Racla cu moaştele moaștele sfântului, deschisă, este scoasă în fiecare an spre cinstire de către credincioşicredincioși, fiind aşezată așezată sub un baldachin, lângă [[Catedrala Patriarhală din BucureştiBucurești]].

[[Image:Basarabovo-Monastery-Bulgaria-Church-Iconostasis.jpg|right|thumb|Iconostasul bisericii mănăstirii din Basarabovo, Bulgaria]]În anul 2005, o icoană cuprinzând părticele din moaştele moaștele Sfântului a fost dăruită de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române [[Biserica Ortodoxă Bulgară|Bisericii Bulgariei]], fiind aşezată așezată în mănăstirea de la Basarabovo, locul unde s-a nevoit sfântul.

Datorită numărului mare al credincioşilor veniţicredincioșilor veniți, care stau ore, uneori zeci de ore la rând spre a se închina Sfintelor MoaşteMoaște la Catedrala patriarhală din București, numărul zilelor în care racla este aşezată așezată spre cinstire aici a crescut progresiv, ajungând în 2008 la şase șase zile (23-28 ctombrieoctombrie). Cu ocazia pelerinajului din 2008, spre bucuria credincioşilor evlavioşicredincioșilor evlavioși, au fost aduse din Grecia, spre cinstire împreună cu moaştele moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou, părticele din moaştele moaștele Sfântului Apostol [[Apostolul Pavel|Pavel]].

:şi și lucrând ai învăţat învățat să nu se uite la trup, că este trecător,

:Pentru aceasta, şi și cu îngerii se bucură, Preacuvioase Părinte Dimitrie, duhul tău.

:Apărător al său, nebiruit şi și neînfrânt,

:te pune înaintea oraşului orașului tău, Dimitrie; :şiși, ca cel ce ai îndrăznire către Dumnezeu, de toate nevoile izbăveşteizbăvește-l, :ca să strigăm ţieție:

*Sfântul Dimitrie cel Nou se zugrăveşte după chipul sfinţilor cuvioşi, purtând mantie cu glugă, iar în mână ţinând o cruce. ==A se vedea şiși== *[[Sinaxar al Sfinţilor Sfinților Români]]* [[Sfinți români (cronologie)]]

*Pr. Prof. Mircea PĂCURARIU, [http://www.crestinism-ortodox.ro/html/10/10g_sfantul_dimitrie_basarabov.html Sfântul Dimitrie Basarabov], în ''Sfinţi Sfinți daco-romani şi și români'', Editura Mitropoliei Moldovei şi și Bucovinei, IaşiIași, 1994, pag. 171-175.*Miruna MUNTEANU, "[http://www.ziua.net/display.php?data=2007-10-27&id=228552 Moaştele Moaștele Sf. Dimitrie cel Nou, furate de bulgari]", ''Ziua'', 27 octombrie 2007.* [http://www.sfant.ro/sfinti-romani/sfantul-dimitrie-cel-nou-de-la-bucuresti.html Sfântul Dimitrie cel Nou de la BucureştiBucurești].

*[http://www.biserica.org/Publicatii/Acatiste/07/index.html Acatistul Sf. Dimitrie cel Nou]*[httpCategorie://www.icoaneortodoxe.com/?level=picture&id=10446 Icoană a Sfântului Dimitrie BasarabovCuvioși]*[http://www.resurse-ortodoxe.ro/Icoane/Octombrie/27-Dumitru,moaste.jpg Racla cu moaștele Sf. Dimitrie Basarabov, Catedrala Patriarhală din București]*[http://www.orthodox-icons.org/ro/01_icoane_cadou/071_St-Dimitrie-B.htm Icoană a Sf. Dimitrie cel Nou]*[httpCategorie://www.crestinism-ortodox.ro/html/stiri/24_octombrie_2005_1.html Crestinism-ortodox.ro, Știri 24 octombrie 2005Sfinți români]*[http://www.basilica.ro/ro/stiri/programul_manifestarilor_organizate_cu_prilejul_sarbatorii_sf_dimitrie_cel_nou_ocrotitorul_bucurestilor_.html Programul manifestărilor organizate cu prilejul sărbătoririi Sf. Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștilor - 2008]