Birocrați, renameuser, Administratori
14.991 de modificări
Modificări
m
{{ciornă}}[[Imagine:Constantin_Serban_si_Doamna_Balasa.jpg|thumb|right|300px|<center>Constantin Șerban și Doamna Bălașa</center>]]'''Constantin ŞerbanȘerban''' (sau ''Constantin Şerban Șerban Basarab'', numit şi și ''Cârnul'') a fost Domn al Ţării Româneşti Țării Românești între anii 1654-1658. A domnit şi și în Moldova, de două ori: în 1659 şi și în 1661.
Era ==Viața==Constantin Șerban era fiul lui [[Radu ŞerbanȘerban]], Domn al Ţării Româneşti Țării Românești (urmaşul urmașul lui [[Mihai Viteazul]]), și descendent al Craioveştilor şi Craioveștilor și Basarabilor din Oltenia. Curţile Curțile sale se aflau în satul Dobreni, unde astăzi se mai păstrează biserica și ruinele conacului. A fost căsătorit cu BălaşaBălașa, fiica stolnicului Nicolache.<ref name="Xenopol">Alexandru D. Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', Ed. Cartea Românească, București, 1925</ref>
Este ctitorulPrincipele transilvan Gheorghe Rákóczi al II-lea l-a ajutat la rândul lui, printre alteleîn 1654, să se urce pe tronul Țării Românești. În timpul domniei sale, Constantin Șerban a [[Catedrala patriarhală din Bucureşti|Catedralei patriarhale din Bucureşti]]trebuit să facă față unor răscoale ale seimenilor (corp de mercenari) și dorobanților. A mai ridicat biserica ortodoxă din Muncaciu Astfel, în 1655 i-a învins la Simplea, pe râul Teleajen, seimenii și dorobanții în 1661 fruntea cărora se găsea Hrizea Vodă, rivalul său. Datorită însă acestor răscoale, care secătuiseră țara, Constantin Șerban a pierdut treptat sprijinul boierilor și pe cea din Tinod (județul Bihor)al poporului. În perioada cât anul 1659 Constantin Șerban a domnitintrat în Moldova și l-a bătut la Jijia pe voievodul Gheorghe Ghica al Moldovei, dar acesta s-a întors împreună cu aliații săi tătarii și l-a dăruit Mitropoliei din Alba Iulia 6000 de aspri anualalungat peste munți, în Ardeal.
A murit în 1682, în Polonia.
→Ctitor de sfinte lăcașuri
În 1644 avea rangul de serdar (denumire dată şefului șefului călărimii) şi și a luptat în Transilvania alături de principele Gheorghe Rákóczi al II-lea, fiind trimis de voievodul [[Matei Basarab]] cu 6000 de oameni.
În mai 1660, Constantin Șerban intră în București împotriva aceluiași Gheorghe Ghica, devenit între timp domnitor al Țării Românești și îl alungă peste Dunăre, dar armatele turco-tătare îl reîntronează, iar Constantin Șerban este nevoit să se retragă. Face o nouă expediție în Moldova împotriva lui Ștefăniță Lupu („''Papură Vodă''”) (1659 - 1661), dar nereușindu-i o victorie decisivă, este nevoit să se retragă iarăși, refugiindu-se în Transilvania, unde și-a cumpărat moșii în județul Bihor.<ref name="Xenopol"/>
A fost urmat la tron murit în anul 1682, în Polonia. ==Ctitor de către nepotul săusfinte lăcașuri== Constantin Șerban este [[ctitor]]ul, printre altele, Sf[[Catedrala patriarhală din București|Catedralei patriarhale din București]]. Biserica are [[Martirhram]] şi Binecredinciosul Voievod ul [[Constantin Brâncoveanucel Mare|Sfinții Împărați Constantin și]][[Elena Împărăteasa|Elena]], în cinstea ctitorului ei.<ref>Constantin C. Giurescu, ''Istoria Bucureștilor. Din cele mai vechi timpuri pînă în zilele noastre'', București, 1966, p. 73-75</ref> A mai ridicat biserica ortodoxă din Muncaciu în 1661 și pe cea din Tinod (județul Bihor). În perioada cât a domnit, a dăruit Mitropoliei din Alba Iulia 6000 de aspri anual.<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', Tipografia "Neamul Românesc", Vălenii de Munte, 1908</ref> ==Note bibliografice==<references/> ==Legături externe==
{{start box}}
{{succesiune|
înainte=[[Matei Basarab]]|
titlu=[http://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_domnitori_valahi Domnitor [Listă a Domnilor Țării Românești|Domn al Țării Românești]]|
ani=1654 - 1658|
după=Mihnea al III-lea}}
[[Categorie:Împăraţi şi regiVoievozi români]][[Categorie:Ctitori]]
