Modificări

[[Image:Koliva.jpg|thumb|200px|Colivă ([[Mănăstirea Vatopedi (Muntele Athos)]].]] '''Coliva''' (sl. ''kolivo'', gr. ''kollyvon'') este un preparat de grâu fiert amestecat cu zahăr (sau miere) şi și cu nuci pisate şi și ornat cu bomboane şi și zahăr pudră, care se împarte ca pomană la [[Înmormântare|înmormântări]] şi și la [[parastas]]edupă ce este sfințită de [[preot]] în cadrul slujbei respective.

==SemnificaţieIstoric==[[Image:Orthodoxer Gottesdienst.jpg|right|thumb|200px|Carte poștală (cca.1916), slujbă de binecuvântare a colivelor.]]Colivaa fost introdusă în practica Bisericii după minunea sfântului [[Teodor Tiron]], săvârșită la 50 de ani după moartea sfântului<ref>Sfântul mare mucenic Teodor Tiron a trăit pe vremea [[persecuții]]lor împăraților Maximian și Maximin și era de fel din mitropolia Amasiei, făcută din grâu fiertsatul ce se cheamă Himialon. Fiind încorporat de curând în oastea tironilor și făcând parte din ceata prepozitului Vringa, a fost chemat de acesta la cercetare și a mărturisit că Hristos este Dumnezeu, batjocorind idolii elinilor ca pe niște statui neînsuflețite și lucruri făcute de mâinile omenești. Dându-i-se vreme să se gândească mai bine, el nu a cheltuit aceea vreme în nelucrare, îndulcită ci a săvârșit o faptă cât se poate de mare. A ars cu miere sau cu zahărfoc statuia aceleia pe care elinii o socoteau mama idolilor. Drept aceea, închipuie însuşi trupul mortuluifiind prins și mărturisind că el singur a fost cel care a dat foc statuii, deoarece hrana principală a trupului omenesc fost chinuit în felurite chipuri; și fiind băgat într-un cuptor aprins și-a primit sfârșitul acolo. Și se face pomenirea lui în sfânta sa mănăstire ce este grâul în Torachia, în sâmbăta dintâi a Postului Mare, când a săvârșit el o minune deosebită și a izbăvit poporul ortodox de mâncarea din animalele junghiate idolilor. (cf. [http://www.calendar-ortodox.ro/luna/februarie/februarie17.htm Sinaxar 17 februarie])</ref>, în vremea împăratului [[Iulian Apostatul]] (361-363), care dorind să-i batjocorească pe creștini, a dat ordin guvernatorului orașului [[Constantinopol]] să stropească toate proviziile din care se face pâineapiețele de alimente cu sângele jertfit idolilor, în prima săptămână a [[Postul Mare|Postului Mare]]. Sf. Teodor, apărându-i în vis Arhiepiscopului Eudoxie al Constantinopolului (360-370), i-a poruncit acestuia să-i anunțe pe creștini să nu cumpere nimeni nimic din piață, ci mai degrabă să mănânce grâu fiert cu miere (coliva). Nu mult după aceasta, sărbătoarea a Sf. Mare Mucenic Teodor în prima sâmbătă a Postului Mare a fost rânduită în [[calendar]], pe vremea Patriarhul Nectarie al Constantinopolului (381-397).

Ea este totodată o expresie materială La început deci coliva a credinţei noastre în nemurire şi înviere, fiind făcută din boabe de grâu, pe care Domnul însuşi le-a înfăţișat servit ca simboluri ale învierii trupurilor: după cum bobul de grâu, ca să încolţească şi să aducă roadă, trebuie să fie îngropat mai întâi în pământ şi să putrezeascăhrană, tot asa şi trupul omenesc iar mai întâi se îngroapă şi putrezeşte, pentru ca să învieze apoi întru nestricăciune (vezi Ioan 12la pomenirea morților, 24 şi I Corinteni 15, 36)după modele și [[Sfânta Tradiție|tradiții]] care existau deja în lumea păgână a timpului.

Dulciurile şi ingredientele care intră în compoziţia colivei reprezintă virtuţile sfinţilor sau ale răposaţilor pomeniţi ori dulceaţa vieţii celei veşnice pe care nădăjduim că a dobândit==Semnificație==[[Image:Kollyva-o mortulSaturday of Souls. (cf. Pr. Prof. dr. [[Ene Braniştejpg|thumb|right|200px|Colive pregătite pentru Sâmbăta morților]]Coliva, ''Liturgica Specială''făcută din grâu fiert, Ed. Nemiraîndulcită cu miere sau cu zahăr, 2002închipuie însuși trupul mortului, pg. 379deoarece hrana principală a trupului omenesc este grâul (din care se face pâinea).

==Reţetă Ea este totodată o expresie materială a credinței noastre în nemurire și înviere, fiind făcută din boabe de colivă=====Ingrediente===grâu, pe care Domnul însuși le-a înfățișat ca simboluri ale învierii trupurilor: după cum bobul de grâu, ca să încolțească și să aducă roadă, trebuie să fie îngropat mai întâi în pământ și să putrezească, tot așa și trupul omenesc mai întâi se îngroapă și putrezește, pentru ca să învieze apoi întru nestricăciune (vezi Ioan 12, 24 și I Corinteni 15, 36).

Dulciurile și ingredientele care intră în compoziția colivei reprezintă virtuțile sfinților sau ale răposaților pomeniți ori dulceața vieții celei veșnice pe care nădăjduim că a dobândit-o mortul. <ref>Cf. Pr. Prof. Dr. [[Ene Braniște]], ''Liturgica Specială'', Ed. Nemira, 2002, pg. 379</ref>. Legănarea colivei cu mâinile este, pe de-o parte, expresia legăturii sufletești vii și reale cu cei adormiți, iar pe de altă parte, încă un semn al învierii, asemănător celui din [[Sfânta Liturghie]] când preoții leagănă [[aer|Sfântul Aer]] deasupra Darurilor la citirea [[Crez]]ului până la momentul când se zic cuvintele "Și a înviat a treia zi, după Scripturi", închipuind cutremurul care a avut loc cu ocazia morții și învierii lui [[Iisus Hristos]] ([http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=27#51 Matei 27, 51]). ==Rețetă de colivă=====Ingrediente <ref>Rețetă inspirată de Corina Veersé, revista "Lumina lumii" [http://toussaints.free.fr/Lumen3ro.htm]</ref>=== 1 kg de grâu (arpacaşarpacaș); 1-2 Kg de nuci; 200-250 g de zahăr; coajă de la 1-2 lămâi şi și de la 1/2-1 portocală, ce nu au fost tratate; scorţisoarăscorțișoară; rom sau altă esenţăesență; zahăr pudră şiși, facultativ: cacao, bomboane, miere...

Coliva se prepară în doi timpi. Primul timp este seara înainte de a merge la biserică, când se fierbe grâul, iar cel de-al doilea timp este de dimineaţădimineață, chiar în ziua în care urmează să fie adusă ca ofrandă la biserică şi și de aceea trebuie prevazută prevăzută cam o oră pentru această ultimă preparare (depinde cât de mult timp stăruiţi stăruiți pentru a o orna).

*'''Al doilea timp, de dimineață'''[[Image:Grâul se alegeΚόλλυβα.jpg|thumb|right|200px|Colivă grecească împodobită, îndepărtânducu inițialele celui adormit.]] :Dacă s-a format coaja la grâu, se pleava şi bucăţelele îndepărtează. Se adaugă miejii de nucă ce au fost sfărâmați și cam un sfert din cantitatea de grâu spartenucă ce a fost dată prin mașină. După aceea Se aromatizează adăugându-se spală în 9 ape călduţe coaja de lămâie dată prin răzătoarea mică. (corespunzătoare celor 9 cete îngereşti) şi se pune la fiert Se poate adăuga în 3 litri egală măsură și coaja de apă, la o jumătate de preferinţă într-portocală). Se mai adaugă o oală sticluță de teflonesență de rom (sau, dacă nu avem, o altă aromă) și scorțișoară . Focul Se gustă și, dacă nu este la început potrivit destul de mare, iar când începe să fiarbă apadulce, se dă mai micpot adăuga o lingură-două de miere. În timpul fierberii nu Toată compoziția se amestecă frământă bine cu linguramâna și se așază pe platouri, ci nivelându-se mişcă oala din când în cândbine. Se adaugă pe deasupra restul de nucă măcinată astfel încât să fie un strat destul de gros, astfel pentru ca grâul zahărul farin ce se va pune pe urmă să nu se lipeascăumezească. Se ţine Printr-o strecurătoare mică se pudrează pe foc deasupra zahăr farin până ce apa scade şi, când apa a scăzut aproape complet, se adaugă puţină sare şi zahărul, amestecându-se uşor cu lingura de lemnacoperă toată nuca. Se mai lasă 5-10 minute până când nu mai este apă, iar bobul nivelează cu ajutorul unei foi albe de grâu este "înflorit"hârtie care se așază pe deasupra și se presează ușor cu mâna. După fiert, grâul se răstoarnă întrce s-o oală smălţuită şi se acoperă cu un ştergar umed pentru a nu face coajă. Tot seara puteţi curăţa nucile de coajăomogenizat suprafața, astfel încât să aveţi o farfurie adâncă plină de mieji. Jumătate din ei se dau prin maşina de nuci (sau, dacă nu avem, putem să găsim în comerţ formează o răzătoare manuală de brânză şi care poate fi folosită cu succes pentru a fărâmiţa nuca). Cealaltă jumătate cruce din miejii jumătățile de nucă se vor tăia cu cuţitul în bucăţele mai micipăstrate. Se are în vedere a poate însă să se opri jumătăţi de mieji de nuca (10facă o cruce și din cacao, folosindu-20) se un șablon. Dacă preferați, puteți folosi pentru a forma o cruce pe colivădecorare bomboane etc...

*[https:Dacă s-a format coaja la grâu, se îndepărtează. Se adaugă miejii de nucă ce au fost sfărâmaţi şi cam un sfert din cantitatea de nucă ce a fost dată prin maşină. Se aromatizează adăugându-se coaja de lămâie dată prin răzătoarea mică//www. (Se poate adăuga în egală măsură şi coaja de la o jumătate de portocală). Se mai adaugă o sticluţă de esenţă de rom (sau, dacă nu avem, o altă aromă) şi scorţişoară trinitas. Se gustă şi, dacă nu este destul tv/de dulce, se pot adăuga o lingură-două de miere. Toată compoziţia se frământă bine cu mâna şi se aşază pe platouri, nivelânduce-se bine. Se adaugă pe deasupra restul de nucă măcinată astfel încât să fie un strat destul de gros, pentru ca zahărul farin ce se va pune pe urmă să nu se umezească. Printrfacem-o strecurătoare mică se pudrează pe deasupra zahăr farin până coliva/ De ce se acoperă toată nuca. Se nivelează cu ajutorul unei foi albe de hârtie care se aşază pe deasupra şi se presează uşor cu mâna. După ce sfacem colivă?] -a omogenizat suprafaţaProtoiereu Gheorghe Colțea, se formează o cruce din jumătaţile protopoiatul de nucă păstrate. Se poate însă să se facă o cruce şi din cacaoBran-Zărnești, folosindu-se un şablon. Dacă preferaţiArhiepiscopia Sibiului, puteţi folosi pentru decorare bomboane etc..Trinitas TV.

(reţetă inspirată de Corina Veersé, revista "Lumina lumii" http:==Note==<references//toussaints.free.fr/Lumen3ro.htm )>