Modificări

'''Chivotul''' (tradus cutie casetă, numit și artoforiu sau tabernacol) are două sensuri, unul actual și unul vechi, antic (Chivotul [[Decalog|Legii]]) din vremea exodului israeliților din Egipt.  ==Chivotul actual== În sens actual este o cutie în formă de bisericuţăbisericuță, făcută din metal şi și păstrată pe [[Sfânta Masă]], având în interior o altă cutie, mai mică, din metal preţiosprețios, în care se păstrează [[Sfânta ÎmpărtăşanieÎmpărtășanie]] pentru bolnavi şi și copii, sfinţită sfințită în [[Săptămâna Mare#Joia Mare|Joia Mare]] a fiecărui an şi și pregătită pentru a fi depusă în Chivot în a treia zi de PaştePaște. Există mențiuni despre chivot încă din scrierile Sfântului [[Ciprian al Cartaginei]], în secolul al III-lea. În locul chivotului se mai folosește, cu același scop, o cutiuță în formă de porumbel, suspendată de bolta baldachinului de deasupra [[Sfânta Masă|Sfintei Mese]]. Cutiuța este numită chiar porumbel. Chivotul amintește de vasul (năstrapa de aur) cu mană, care se păstra în chivotul sau sicriul Legii, din templul [[Vechiul Testament|Vechiului Testament]]. În muzeele publice sau mănăstirești se păstrează vechi chivote care sunt adevărate bijuterii de artă. ==Chivotul Legii== Chivotul Legii (sau sicriul Legii) este o cutie cu capac frumos, împodobit cu doi [[heruvim|heruvimi]] (în basorelief) auriți (Ieșire 25.10-22) în care se păstrau Tablele Legii (adică Tablele cu [[Decalog]]ul), toiagul lui [[Aaron]] și, după așezarea în Canaan, tot aici s-a pus și năstrapa (vasul) cu mană (hrana dată de Dumnezeu evreilor în pustie), în amintirea exodului și a [[griji|grijii]] lui Dumnezeu față de poporul lui Israel. Era cel mai important obiect de cult din Cortul adunării (sau Cortul mărturiei), ambele (și chivotul și Cortul adunării) construite după indicațiile lui Dumnezeu când i-a dat lui [[Moise]] Tablele Legii (Ieșirea, cap 25-28). Chivotul Legii era semnul văzut al alianței dintre Dumnezeu și Israel, poporul său, de aceea se și numea Arca alianței sau Arca legământului sau Tabernacol. Chivotul era păstrat în Sfânta Sfintelor din Cortul mărturiei.

*1.Preot profesor doctor [[Vasile Răducă]], ''Ghidul creştinului creștinului ortodox de azi'', Editura Humanitas, BucureştiBucurești, 2000. 2.Ene Braniște și Ecaterina Braniște-Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase, pag 101, Editura Diecezană Caransebeș, 2001, ISBN 973-97569-7-2