Modificări

| Nume =Catedrala Ortodoxă din TimişoaraTimișoara| Imagine =[[Imagine:Catedrala-Ortodoxa-Timisoara.jpg|280px|Catedrala Ortodoxă din TimişoaraTimișoara]]| Localizare =TimişoaraTimișoara, Piaţa Piața Victoriei

| Hram =[[Sfinţii Sfinții Trei Ierarhi]]| Târnosire =[[6 octombrie ]] 1946| Ctitor = Regele Mihai I al României

 '''Catedrala Ortodoxă din TimişoaraTimișoara''' (sau ''Catedrala Mitropolitanămitropolitană din Timișoara'') cu [[hram]]ul „[[Sfinţii Sfinții Trei Ierarhi]]” este cel mai mare lăcaş lăcaș de cult din TimişoaraTimișoara, fiind şi și catedrală a [[Mitropolia Banatului|Mitropoliei Banatului]]. A fost construită între 1936 şi și 1940, fiind un simbol al oraşului orașului de pe Bega.

După Marea Unire din 1918 a urmat şi și unirea Ortodoxiei româneştiromânești: „''La 23 aprilie 1919, Sfântul Sinod episcopesc al Mitropoliei Ardealului (alcătuit pe atunci numai din episcopul Ioan Papp al Aradului - – care era și locțiitor de mitropolit - – și dr. [[Miron Cristea]] episcopul Caransebeșului) a hotărât să intre în Sfântul Sinod din București, iar Biserica Ortodoxă din Ardeal, Banat, Crișana și Maramureș a format parte integrantă a Bisericii mame din România întregită''”.<ref>Mircea Păcurariu, ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'', Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994. ISBN 973-9130-04-6</ref>

Noua administrație românească a luat o serie de măsuri pentru încurajarea ortodoxiei, neglijată de administrația anterioară austro-ungară, care era favorabilă doar religiei catolice. Astfel, a fost ată creată [[episcop]]ia Timișoarei, ridicată la rangul de [[Eparhie|arhiepiscopie]] în 1939, iar în 1947 se înființează [[Mitropolia Banatului]].

Apăruse în mod evident necesitatea construirii unui nou lăcaș de cult, pe măsura comunității ortodoxe din Timișoara și din întregul Banat. La iniţiativa inițiativa [[parohie]]i din „Cetate” (centrul istoric al TimişoareiTimișoarei) se constituie un fond de zidire al noii biserici şi și se lansează un apel către enoriaşi enoriași pentru donații. Deși suma totală necesară era foarte mare pentru acele vremuri, în anul 1936 existau deja toate premizele pentru începerea construcţieiconstrucției: fondul financiar pentru zidire era deja colectat, iar terenul necesar, situat la încrucişarea încrucișarea celor mai importante artere ale orașului, a fost donat de către Primăria TimişoareiTimișoarei. Proiectul noii biserici a fost încredințat încă din anul 1934 arhitectului Ioan Traianescu.<ref>Grigore Ionescu, ''Arhitectura pe teritoriul României'', Editura Academiei, BucureştiBucurești, 1982, pag. 580</ref> Prin caietul de sarcini se prevedea înălţarea înălțarea unui edificiu având dimensiuni monumentale, care să poată primi 5000 de persoane simultan.

Construcția catedralei a început la [[16 martie]] 1936. La [[20 decembrie]] al aceluiaşi aceluiași an a avut loc o slujbă solemnă, punându-se piatra de temelie a viitorului sfânt lăcaş lăcaș (care a fost sfinţită sfințit de către episcopul Andrei Magieru al Aradului).<ref>Nicolae IlieşiuIlieșiu, Petru IlieşiuIlieșiu, ''TimişoaraTimișoara. Monografie istorică'', ediţia ediția a II-a revăzută, Editura Planetarium, TimişoaraTimișoara, 2003. ISBN 9739732720</ref> [[Clopot]]ele și [[cruce|crucile]] bisericii au fost sfinţite sfințite la [[23 august]] 1938. Lucrările de construcție s-au terminat în anul 1940.

[[Târnosire]]a catedralei s-a făcut la [[6 octombrie]] 1946, în prezența Regelui Mihai I al României, care este şi și unul dintre [[ctitor]]ii acestei biserici. La acest mare [[praznic]] a participat însuşi însuși [[patriarh]]ul de atunci, [[Nicodim Munteanu]], alături de un mare [[sobor ]] de [[preot|preoţipreoți]] din întrega (printre care [[mitropolit]]ul [[Mitropolia Nicolae (Bălan) al Ardealului]], [[arhiepiscop]]ul [[Vasile (Lăzărescu) al Banatului|Mitropolie a ArdealuluiVasile Lăzărescu al Timișoarei]], [[episcop]] şi reprezentanţi ii Andrei Magieru al Aradului, Nicolae Popovici al Oradiei, Nicolae Colan al Clujului și Veniamin Nistor al Caransebeșului) și reprezentanți din toată România.<ref>[https://basilica.ro/catedrala-din-timisoara-a-fost-sfintita-in-urma-cu-75-de-ani-foto/ Sorin Ionițe, ''Catedrala din Timișoara a fost sfințită în urmă cu 75 de ani''], 6 octombrie 2021, ''Basilica.ro'', accesat la 12 octombrie 2021</ref>

În timpul celui de-al doilea război mondial, după ce România a întors armele împotriva Germaniei, aviaţia aviația germană a bombardat Timişoara Timișoara (30-31 30–31 octombrie 1944). Şase Șase bombe au căzut chiar pe catedrală, dar dintre ele a explodat doar una, provocând pagube importante dar limitate. Faptul că majoritatea bombelor nu a explodat a fost considerat un adevărat [[Minune|miracol]] divin, spunându-se atunci că „''Mâna lui [[Sfânta Treime|Dumnezeu]] a apărat Casa Sa!''”<ref>[http://www.timisoara-info.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=ro/atracii-turistice/cartiere-istorice/cetate/obiective/217:-catedrala-ortodoxa-romana&catid=44&Itemid=145&lang=en .html Timisoara-info.ro - The Romanian Orthodox Metropolitan Cathedral— Catedrala Mitropolitană Ortodoxă Română], accesat 6 febr. 201214 decembrie 2017</ref>

Pictura interioară şi și cea exterioară a fost finisată abia în 1956, datorită celui de-al doilea război mondial şi și a perioadei dificile care a urmat, de către pictorul Atanasie Demian. Iconostasul bisericii impresionează printr-o sculptură realizată de Ştefan Ștefan Gajo, iar sculptura mobilierului este opera lui Traian Novac.

Arhitectul Ioan Traianescu a ales un stil arhitectural unic pentru Catedrala Ortodoxă din TimişoaraTimișoara: o îmbinare între stilul neo-bizantin şi și stilul bisericilor medievale moldoveneştimoldovenești. De asemenea, firidele de sub streşinistreșini, cu bolte înstelate în interior şi și discuri lăcuite într-o multitudine de culori, pot fi întâlnite la vechile [[mănăstire|mănăstiri]] [[Mănăstirea Cozia|Cozia şi ]] și [[Mănăstirea Prislop|Prislop]], tipice pentru secolul al XIV-lea. Catedrala impresionează atât prin dimensiunile ei, dar şi și prin graţia grația liniilor sale. Caracteristic este şi învelişul și învelișul de ţiglă smălţuită țiglă smălțuită care străluceşte strălucește de departe în razele soarelui.

Fundaţia Fundația catedralei este constituită dintr-o placă masivă de beton armat, susținută de peste 1000 de piloni de beton armat, înfipți sub această placa placă de beton până la 20 m adâncime. Suprafaţa Suprafața construită este de 1542 m², în timp ce volumul total al construcţiei construcției este de circa 50.000 m³.

Catedrala are un număr de unsprezece turle, dintre care cea principală are o înălţime înălțime de 83,70 m (de la sol), fiind astfel a treia dintre cele mai înalte clădiri din România (după „Casa Scânteii” din București, 104 m şi și Palatul Parlamentului, 87 m).

Forma în plan a catedralei este cea tipic bizantină, în formă de cruce, interiorul fiind compartimentat în nartex, [[pronaos]], [[naos]] şi și [[altar]]. De o parte şi și de alta a pronaosului se află galeriile laterale. Deasupra tindei, înspre pronaos, se află balconul corului, care poate găzdui 150 de persoane. Interiorul catedralei este iluminat prin intermediul a 16 ferestre din cupola principală şi și a 30 de ferestre laterale.

Pereţii Pereții exteriori ai bisericii sunt placaţi placați cu cărămidă aparentă de culoare roşie şi roșie și galben-portocalie, precum şi și cu discuri smălţuite şi smălțuite și firide pictate. Soclul, colonadele şi și ramele ferestrelor sunt din piatră. Turnurile sunt acoperite cu ţiglă smălţuitățiglă smălțuită, realizată în Banat (la Jimbolia), care conţin conțin culorile drapelului naţional național (roşuroșu, galben, albastru) pe fond verde.

[[Pridvor]]ul deschis al catedralei este susţinut susținut de şase șase coloane mari din marmură, aşezate așezate fiecare pe câte un soclu pătrat. Intrarea în biserică se face prin trei uşi uși masive în două canaturi, sculptate atât la exterior cât şi și la interior. De asemenea, mai există uşi uși de intrare şi și în părţile părțile laterale, tot sculptate.

Deasupra pridvorului se află turnul-[[clopotniţăclopotniță]], în formă pătrată, cu câte cinci ferestre pe fiecare faţăfață. Acest turn este înzestrat cu şapte șapte clopote în greutate totală de 8000 kg. Compozitorul Sabin Drăgoi a fost cel ce s-a ocupat de armonizarea acestor clopote. Sunetul lor impresionează prin rezonanţa neobişnuitărezonanța neobișnuită, care se aude pe tot cuprinsul TimişoareiTimișoarei.

Din pridvor se intră în pronaos tot prin trei uşi uși sculptate, prevăzute cu geamuri la partea superioară. Bolţile Bolțile pronaosului sunt susţinute susținute de cinci coloane din marmură, de formă octogonală, cu capiteluri sculptate.

==Catedrala Ortodoxă din Timişoara Timișoara în prezent==Între anii 2003-20062003–2006, pictura catedralei mitropolitane a fost restaurată, redându-i-se astfel strălucirea iniţialăinițială.

În dreapta [[pronaos]]ului catedralei se află [[moaştemoaște]]le Sf. mitropolit [[Iosif cel Nou]] strămutate de la [[Mănăstirea PartoşPartoș]] în anul 1956.

La subsol (în partea dinspre [[altar]]) se află necropola mitropoliţilor mitropoliților Banatului. Primul mitropolit înhumat aici a fost [[Vasile Lăzărescu]] (mitropolit în perioada 1947-1961anilor 1947–1961).

Tot la subsol este adăpostită ''Colecţia Colecția de artă religioasă a Arhiepiscopiei Banatului''. Această colecţiecolecție, organizată la iniţiativa inițiativa ÎPS [[Nicolae (Corneanu) al Banatului|Nicolae Corneanu]] încă din anul 1962, cuprinde obiecte de artă religioasă veche din întregul Banat. În prezent, colecţia deţine colecția deține peste 3000 de volume rare de carte bisericească, peste 800 de icoane şi și picturi religioase şi și peste 130 de obiecte bisericeşti bisericești (artifacte de metal preţiosprețios, veşminte şi veșminte și podoabe). De asemenea, tot aici se găsesc tipărituri româneşti românești timpurii, precum: „''Noul Testament de la Bălgrad" Bălgrad” (1648) şi și „''Cazania lui Varlaam''” (1643).<ref>[http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/catedrala-mitropolitana-timisoara-67796.html Teodor Danalache - — Catedrala Mitropolitana TimisoaraTimișoara], accesat 1 febr. 201214 decembrie 2017</ref>

Catedrala Ortodoxă din Timişoara Timișoara este inclusă în ''Lista monumentelor istorice din România'', având codul de clasificare ''SB-II-m-A-12147''.<ref>[http://wwwpatrimoniu.inmigov.ro/images/lmi-2015/sibiuLMI-SB.pdf Lista monumentelor istorice din județul Sibiu - aprobată prin Ordinul nr. 2314/8 iulie 2004 al Ministrului Culturii și Cultelor și (actualizată), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, an 172 (XVI), Nr. 646 113 bis din 16 iulie 200415.II.2016.]</ref>

* [http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/catedrala-mitropolitana-timisoara-67796.html Crestinortodox.ro - — Catedrala Mitropolitana TimisoaraTimișoara, un articol de Teodor Danalache] * [http://ro.wikipedia.org/wiki/Catedrala_Mitropolitan%C4%83_din_Timi%C8%99oara Wikipedia.ro - — Catedrala Mitropolitană din Timișoara]

* [http://www.mitropolia-banatului.ro/ Mitropolia Banatului - — Catedrala mitropolitană din TimişoaraTimișoara]* [http://wwwpatrimoniu.infotimgov.ro/dccpcnjtimages/monumentetmlmi-2015/ii/TM_II_m_A_06138LMI-TM.htm pdf Lista monumentelor istorice din judeţul Timişjudețul Timiș (2015)]* [http://www.timisoara.uvt.ro/catedrala_mitropolitana.htm Universitatea de Vest din Timişoara - Timișoara — Catedrala Mitropolitană]* [http://www.evz.ro/article.php?artid=206853 Evenimentul Zilei, ediţia de Vest. Călător prin Timişoara - Comoara din subsolul Catedralei]

[[Categorie:Biserici din România|TimişoaraTimișoara]]