Modificări

| Nume =Catedrala Ortodoxă din TimişoaraTimișoara| Imagine =[[Imagine:Catedrala-Ortodoxa-Timisoara.jpg|280px|Catedrala Ortodoxă din TimişoaraTimișoara]]| Localizare =TimişoaraTimișoara, Piaţa Piața Victoriei

| Hram =[[Sfinţii Sfinții Trei Ierarhi]]| Târnosire =[[6 octombrie]] 1946| Ctitor = Regele Mihai I al României

| Pictor = Atanasie Demian

'''Catedrala Ortodoxă ==Istoric==După Marea Unire din Timişoara'1918 a urmat și unirea Ortodoxiei românești: „'' La 23 aprilie 1919, Sfântul Sinod episcopesc al Mitropoliei Ardealului (sau ''Catedrala Mitropolitană'') cu alcătuit pe atunci numai din episcopul Ioan Papp al Aradului – care era și locțiitor de mitropolit – și dr. [[hramMiron Cristea]]ul „[[Sfinţii Trei Ierarhi]]” este cel mai mare lăcaş de cult episcopul Caransebeșului) a hotărât să intre în Sfântul Sinod din București, iar Biserica Ortodoxă din TimişoaraArdeal, fiind şi catedrală Banat, Crișana și Maramureș a [[Mitropolia Banatului|Mitropoliei Banatului]]format parte integrantă a Bisericii mame din România întregită''”. A fost construită între 1936 şi 1940<ref>Mircea Păcurariu, fiind un simbol ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'', Editura Institutului Biblic și de Misiune al oraşului de pe BegaBisericii Ortodoxe Române, București, 1994.ISBN 973-9130-04-6</ref>

==Istoric==După Marea Unire din 1918 Noua administrație românească a urmat şi unirea Ortodoxiei româneşti: „''La 23 aprilie 1919luat o serie de măsuri pentru încurajarea ortodoxiei, Sfântul Sinod episcopesc al Mitropoliei Ardealului (alcătuit pe atunci numai din episcopul Ioan Papp al Aradului neglijată de administrația anterioară austro- ungară, care era și locțiitor favorabilă doar religiei catolice. Astfel, a fost creată [[episcop]]ia Timișoarei, ridicată la rangul de mitropolit - și dr. [[Miron CristeaEparhie|arhiepiscopie]] episcopul Caransebeșului) a hotărât să intre în Sfântul Sinod din București1939, iar Biserica Ortodoxă din Ardeal, Banat, Crișana și Maramureș a format parte integrantă a Bisericii mame din România întregită''”.<ref>Mircea Păcurariu, ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'', Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994în 1947 se înființează [[Mitropolia Banatului]]. ISBN 973-9130-04-6</ref>

Noua administrație românească a luat o serie Apăruse în mod evident necesitatea construirii unui nou lăcaș de măsuri pentru încurajarea ortodoxieicult, neglijată de administrația anterioară austro-ungară, care era favorabilă doar religiei catolicepe măsura comunității ortodoxe din Timișoara și din întregul Banat. Astfel, a fost ată La inițiativa [[episcopparohie]]ia i din „Cetate” (centrul istoric al Timișoarei) se constituie un fond de zidire al noii biserici și se lansează un apel către enoriași pentru donații. Deși suma totală necesară era foarte mare pentru acele vremuri, ridicată în anul 1936 existau deja toate premizele pentru începerea construcției: fondul financiar pentru zidire era deja colectat, iar terenul necesar, situat la rangul încrucișarea celor mai importante artere ale orașului, a fost donat de [[arhiepiscopie]] în 1939către Primăria Timișoarei. Proiectul noii biserici a fost încredințat încă din anul 1934 arhitectului Ioan Traianescu.<ref>Grigore Ionescu, ''Arhitectura pe teritoriul României'', Editura Academiei, București, 1982, iar în 1947 pag. 580</ref> Prin caietul de sarcini se înființează [[Mitropolia Banatului]]prevedea înălțarea unui edificiu având dimensiuni monumentale, care să poată primi 5000 de persoane simultan.

Apăruse în mod evident necesitatea construirii unui nou lăcaș de cult, pe măsura comunității ortodoxe din Timișoara și din întregul BanatConstrucția catedralei a început la [[16 martie]] 1936. La iniţiativa [[parohie20 decembrie]]i din „Cetate” (centrul istoric al Timişoarei) aceluiași an a avut loc o slujbă solemnă, punându-se constituie un fond piatra de zidire al noii biserici şi se lansează un apel către enoriaşi pentru donații. Deși suma totală necesară era foarte mare pentru acele vremuri, în anul 1936 existau deja toate premizele pentru începerea construcţiei: fondul financiar pentru zidire era deja colectat, iar terenul necesar, situat la încrucişarea celor mai importante artere ale orașului, temelie a viitorului sfânt lăcaș (care a fost donat sfințit de către Primăria Timişoarei. Proiectul noii biserici a fost încredințat încă din anul 1934 arhitectului Ioan Traianescuepiscopul Andrei Magieru al Aradului).<ref>Grigore IonescuNicolae Ilieșiu, Petru Ilieșiu, ''Arhitectura pe teritoriul RomânieiTimișoara. Monografie istorică'', ediția a II-a revăzută, Editura AcademieiPlanetarium, Bucureşti, 1982Timișoara, pag2003. 580ISBN 9739732720</ref> Prin caietul [[Clopot]]ele și [[cruce|crucile]] bisericii au fost sfințite la [[23 august]] 1938. Lucrările de sarcini se prevedea înălţarea unui edificiu având dimensiuni monumentale, care să poată primi 5000 de persoane simultanconstrucție s-au terminat în anul 1940.

Construcția [[Târnosire]]a catedralei s-a început făcut la [[16 martie6 octombrie]] 1946, în prezența Regelui Mihai I al României, care este și unul dintre [[ctitor]] 1936ii acestei biserici. La acest mare [[20 decembriepraznic]] al aceluiaşi an a avut loc o slujbă solemnăparticipat însuși [[patriarh]]ul de atunci, punându-se piatra [[Nicodim Munteanu]], alături de un mare [[sobor]] de temelie a viitorului sfânt lăcaş [[preot|preoți]] (printre care a fost sfinţită de către episcopul [[mitropolit]]ul [[Nicolae (Bălan) al Ardealului]], [[arhiepiscop]]ul [[Vasile (Lăzărescu) al Banatului|Vasile Lăzărescu al Timișoarei]], [[episcop]]ii Andrei Magieru al Aradului, Nicolae Popovici al Oradiei, Nicolae Colan al Clujului și Veniamin Nistor al Caransebeșului)și reprezentanți din toată România.<ref>Nicolae Ilieşiu[https://basilica.ro/catedrala-din-timisoara-a-fost-sfintita-in-urma-cu-75-de-ani-foto/ Sorin Ionițe, ''Catedrala din Timișoara a fost sfințită în urmă cu 75 de ani''], Petru Ilieşiu6 octombrie 2021, ''TimişoaraBasilica. Monografie istoricăro'', ediţia a II-a revăzută, Editura Planetarium, Timişoara, 2003. ISBN 9739732720accesat la 12 octombrie 2021</ref> Clopotele și crucile bisericii au fost sfinţite la [[23 august]] 1938. Lucrările de construcție s-au terminat în anul 1940.

[[Târnosire]]În timpul celui de-al doilea război mondial, după ce România a catedralei s-întors armele împotriva Germaniei, aviația germană a făcut la [[6 bombardat Timișoara (30–31 octombrie]] 19461944). Șase bombe au căzut chiar pe catedrală, în prezența Regelui Mihai al Românieidar dintre ele a explodat doar una, care este şi unul dintre [[ctitor]]ii acestei bisericiprovocând pagube importante dar limitate. La acest mare [[praznic]] Faptul că majoritatea bombelor nu a explodat a participat însuşi fost considerat un adevărat [[patriarhMinune|miracol]]ul de divin, spunându-se atunci, [[Nicodim Munteanu]], alături de un mare sobor de că „''Mâna lui [[preotSfânta Treime|preoţiDumnezeu]] din întrega a apărat Casa Sa!''”<ref>[[Mitropolia Ardealului|Mitropolie a Ardealuluihttp://www.timisoara-info.ro/ro/atracii-turistice/cartiere-istorice/cetate/obiective/217-catedrala-ortodoxa-romana.html Timisoara-info.ro — Catedrala Mitropolitană Ortodoxă Română]] şi reprezentanţi din toată România., accesat 14 decembrie 2017</ref>

Pictura interioară şi și cea exterioară a fost finisată abia în 1956, datorită celui de-al doilea război mondial şi și a perioadei dificile care a urmat, de către pictorul Atanasie Demian. Iconostasul bisericii impresionează printr-o sculptură realizată de Ștefan Gajo, iar sculptura mobilierului este opera lui Traian Novac.

Arhitectul Ioan Traianescu a ales un stil arhitectural unic pentru Catedrala Ortodoxă din TimişoaraTimișoara: o îmbinare între stilul neo-bizantin şi și stilul bisericilor medievale moldoveneştimoldovenești. DeasemeneaDe asemenea, firidele de sub streşinistreșini, cu bolte înstelate în interior şi și discuri lăcuite într-o multitudine de culori, pot fi întâlnite la vechile [[mănăstire|mănăstiri]] [[Mănăstirea Cozia|Cozia şi ]] și [[Mănăstirea Prislop|Prislop]], tipice pentru secolul al XIV-lea. Catedrala impresionează atât prin dimensiunile ei, dar şi și prin graţia grația liniilor sale. Carcteristic Caracteristic este şi învelişul și învelișul de ţiglă smălţuită țiglă smălțuită care străluceşte strălucește de departe în razele soarelui.  Fundația catedralei este constituită dintr-o placă masivă de beton armat, susținută de peste 1000 de piloni de beton armat, înfipți sub această placă de beton până la 20 m adâncime. Suprafața construită este de 1542 m², în timp ce volumul total al construcției este de circa 50 000 m³. Catedrala are un număr de unsprezece turle, dintre care cea principală are o înălțime de 83,70 m (de la sol), fiind astfel a treia dintre cele mai înalte clădiri din România (după „Casa Scânteii” din București, 104 m și Palatul Parlamentului, 87 m).[[Imagine:Catedrala_Mitropolitana_Timisoara_interior.jpg|left|thumb|360px|<center>Interiorul catedralei</center>]]

Fundaţia Forma în plan a catedralei este constituită dintr-cea tipic bizantină, în formă de cruce, interiorul fiind compartimentat în nartex, [[pronaos]], [[naos]] și [[altar]]. De o placă masivă parte și de beton armatalta a pronaosului se află galeriile laterale. Deasupra tindei, susținută de peste 1000 de piloni de beton armatînspre pronaos, se află balconul corului, înfipți sub această placa care poate găzdui 150 de beton până la 20 m adâncimepersoane. Suprafaţa construită este de 1542 m², iar volumul total al construcţiei Interiorul catedralei este iluminat prin intermediul a 16 ferestre din cupola principală și a 30 de circa 50000 m³ferestre laterale.

Catedrala are un număr Pereții exteriori ai bisericii sunt placați cu cărămidă aparentă de unsprezece turleculoare roșie și galben-portocalie, dintre care cea principală are o înălţime de 83precum și cu discuri smălțuite și firide pictate. Soclul, colonadele și ramele ferestrelor sunt din piatră. Turnurile sunt acoperite cu țiglă smălțuită,70 m realizată în Banat (de la solJimbolia), fiind astfel a treia dintre cele mai înalte clădiri din România care conțin culorile drapelului național (după „Casa Scânteii” din Bucureștiroșu, 104 m şi Palatul Parlamentuluigalben, 87 malbastru)pe fond verde.

Forma în plan a [[Pridvor]]ul deschis al catedralei este cea tipic bizantinăsusținut de șase coloane mari din marmură, așezate fiecare pe câte un soclu pătrat. Intrarea în formă de cruce, interiorul fiind compartimentat biserică se face prin trei uși masive în nartex, [[pronaos]]două canaturi, [[naos]] şi [[altar]]sculptate atât la exterior cât și la interior. De o parte şi asemenea, mai există uși de alta a pronaosului se află galeriile intrare și în părțile laterale. Deasupra tindei, înspre pronaos, se află balconul corului, care poate găzdui 150 de persoane. Interiorul catedralei este iluminat prin intermediul a 16 ferestre din cupola principală şi a 30 de ferestre lateraletot sculptate.

Pereţii exteriori ai bisericii sunt placaţi cu cărămidă aparentă de culoare roşie şi galbenDeasupra pridvorului se află turnul-portocalie[[clopotniță]], în formă pătrată, precum şi cu discuri smălţuite şi firide pictate. Soclul, colonadele şi ramele ferestrelor sunt din piatrăcâte cinci ferestre pe fiecare față. Turnurile sunt acoperite Acest turn este înzestrat cu ţiglă smălţuită, realizată șapte clopote în Banat (la Jimbolia)greutate totală de 8000 kg. Compozitorul Sabin Drăgoi a fost cel ce s-a ocupat de armonizarea acestor clopote. Sunetul lor impresionează prin rezonanța neobișnuită, care conţin culorile drapelului naţional (roşu, galben, albastru) se aude pe fond verdetot cuprinsul Timișoarei.

Pridvorul deschis al catedralei este susţinut de şase coloane mari din marmură, aşezate fiecare pe câte un soclu pătrat. Intrarea Din pridvor se intră în biserică se face pronaos tot prin trei uşi masive în două canaturiuși sculptate, sculptate atât prevăzute cu geamuri la exterior cât şi la interiorpartea superioară. De asemeneaBolțile pronaosului sunt susținute de cinci coloane din marmură, mai există uşi de intrare şi în părţile lateraleformă octogonală, tot cu capiteluri sculptate.

Deasupra pridvorului se află turnul-clopotniţă, ==Catedrala Ortodoxă din Timișoara în formă pătratăprezent==Între anii 2003–2006, cu câte cinci ferestre pe fiecare faţă. Acest turn este înzestrat cu şapte clopote în greutate totală de 8000 kg. Compozitorul Sabin Drăgoi pictura catedralei mitropolitane a fost cel ce srestaurată, redându-i-a ocupat de armonizarea acestor clopote. Sunetul lor impresionează prin rezonanţa neobişnuită, care se aude pe tot cuprinsul Timişoareiastfel strălucirea inițială.

Din pridvor În dreapta [[pronaos]]ului catedralei se intră în pronaos tot prin trei uşi sculptate, prevăzute cu geamuri la partea superioarăaflă [[moaște]]le Sf. Bolţile pronaosului sunt susţinute mitropolit [[Iosif cel Nou]] strămutate de cinci coloane din marmură, de formă octogonală, cu capiteluri sculptatela [[Mănăstirea Partoș]] în anul 1956.

==Catedrala Ortodoxă din Timişoara La subsol (în prezent==În dreapta partea dinspre [[pronaosaltar]]ului ) se află [[moaşte]]le Sfnecropola mitropoliților Banatului. Primul mitropolit înhumat aici a fost [[Iosif cel Nou]] strămutate de la [[Mănăstirea PartoşVasile Lăzărescu]] (mitropolit în anul 1956perioada anilor 1947–1961).

La Tot la subsol (în partea dinspre este adăpostită ''Colecția de artă religioasă a Arhiepiscopiei Banatului''. Această colecție, organizată la inițiativa ÎPS [[altarNicolae (Corneanu) al Banatului|Nicolae Corneanu]]încă din anul 1962, cuprinde obiecte de artă religioasă veche din întregul Banat. În prezent, colecția deține peste 3000 de volume rare de carte bisericească, peste 800 de icoane și picturi religioase și peste 130 de obiecte bisericești (artifacte de metal prețios, veșminte și podoabe) se află necropola mitropoliţilor Banatului. Primul mitropolit înhumat De asemenea, tot aici a fost Vasile Lazarescu se găsesc tipărituri românești timpurii, precum: „''Noul Testament de la Bălgrad” (1648) și „''Cazania lui Varlaam''” ( mitropolit în perioada 19471643).<ref>[http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/catedrala-mitropolitana-timisoara-1961)67796.html Teodor Danalache — Catedrala Mitropolitana Timișoara], accesat 14 decembrie 2017</ref>

Tot la subsol Catedrala Ortodoxă din Timișoara este adăpostită inclusă în ''Colecţia de artă religioasă a Arhiepiscopiei BanatuluiLista monumentelor istorice din România''. Această colecţie, organizată la iniţiativa ÎPS [[Nicolae Corneanu]] încă din anul 1962, cuprinde obiecte de artă religioasă veche din întregul Banat. În prezent, colecţia deţine peste 3000 de volume rare de carte bisericească, peste 800 de icoane şi picturi religioase şi peste 130 de obiecte bisericeşti (artifacte de metal preţios, veşminte şi podoabe). De asemenea, tot aici se găsesc tipărituri româneşti timpurii, precum: „''Noul Testament având codul de la Bălgrad" (1648) şi „clasificare ''Cazania lui VarlaamSB-II-m-A-12147''” (1643).<ref>[http://wwwpatrimoniu.crestinortodoxgov.ro/bisericiimages/lmi-manastiri2015/catedralaLMI-mitropolitana-timisoara-67796SB.html Teodor Danalache - Catedrala Mitropolitana Timisoara]pdf Lista monumentelor istorice din județul Sibiu (actualizată), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, accesat 1 febrNr.113 bis din 15.II. 20122016.]</ref>

* [http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/catedrala-mitropolitana-timisoara-67796.html Crestinortodox.ro — Catedrala Mitropolitana Timișoara, un articol de Teodor Danalache] * [http://ro.wikipedia.org/wiki/Catedrala_Mitropolitan%C4%83_din_Timi%C8%99oara Wikipedia.ro - — Catedrala Mitropolitană din Timișoara]

* [http://www.mitropolia-banatului.ro/ Mitropolia Banatului - — Catedrala mitropolitană din TimişoaraTimișoara]* [http://wwwpatrimoniu.infotimgov.ro/dccpcnjtimages/monumentetmlmi-2015/ii/TM_II_m_A_06138LMI-TM.htm pdf Lista monumentelor istorice din judeţul Timişjudețul Timiș (2015)]* [http://www.timisoara.uvt.ro/catedrala_mitropolitana.htm Universitatea de Vest din Timişoara - Timișoara — Catedrala Mitropolitană]* [http://www.evz.ro/article.php?artid=206853 Evenimentul Zilei, ediţia de Vest. Călător prin Timişoara - Comoara din subsolul Catedralei]

[[Categorie:Biserici ortodoxe din România|TimişoaraTimișoara]]