Modificări

Salt la: navigare, căutare

Catedrala Ortodoxă din Timișoara

8.612 octeți adăugați, 12 octombrie 2021 05:18
Istoric: completări și referințe
{{În cursArticol de calitate}}
{{Infocaseta Biserică
| Nume =Catedrala Ortodoxă din TimişoaraTimișoara| Imagine =[[Imagine:Catedrala-Ortodoxa-Timisoara.jpg|280px|Catedrala Ortodoxă din TimişoaraTimișoara]]| Localizare =TimişoaraTimișoara, Piața Victoriei
| Jurisdicţie =Mitropolia Banatului
| Hram =[[Sfinţii Sfinții Trei Ierarhi]]| Târnosire =[[6 octombrie]] 1946| Ctitor = Regele Mihai I al României
| Stil arhitectonic =neo-bizantin
| Arhitect =Ion Ioan Traianescu| Pictor = Atanasie Demian
| Suprafaţă=63 m x 32 m
| Înălţime =83,7 m
| Site web = http://mitropolia-banatului.ro/
|}}
'''Catedrala Ortodoxă din Timișoara''' (sau ''Catedrala mitropolitană din Timișoara'') cu [[hram]]ul „[[Sfinții Trei Ierarhi]]” este cel mai mare lăcaș de cult din Timișoara, fiind și catedrală a [[Mitropolia Banatului|Mitropoliei Banatului]]. A fost construită între 1936 și 1940, fiind un simbol al orașului de pe Bega.
'''Catedrala Ortodoxă ==Istoric==După Marea Unire din Timişoara'1918 a urmat și unirea Ortodoxiei românești: „'' La 23 aprilie 1919, Sfântul Sinod episcopesc al Mitropoliei Ardealului (sau ''Catedrala Mitropolitană'') cu hramul „alcătuit pe atunci numai din episcopul Ioan Papp al Aradului – care era și locțiitor de mitropolit – și dr. [[Sfinţii Trei IerarhiMiron Cristea]]” este cel mai mare lăcaş de cult episcopul Caransebeșului) a hotărât să intre în Sfântul Sinod din București, iar Biserica Ortodoxă din TimişoaraArdeal, fiind şi catedrală Banat, Crișana și Maramureș a Mitropoliei Banatuluiformat parte integrantă a Bisericii mame din România întregită''”. A fost construită între 1936 şi 1940<ref>Mircea Păcurariu, ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'', fiind un simbol Editura Institutului Biblic și de Misiune al oraşului de pe BegaBisericii Ortodoxe Române, București, 1994.ISBN 973-9130-04-6</ref>
==Istoric==Noua administrație românească a luat o serie de măsuri pentru încurajarea ortodoxiei, neglijată de administrația anterioară austro-ungară, care era favorabilă doar religiei catolice. Astfel, a fost creată [[episcop]]ia Timișoarei, ridicată la rangul de [[Eparhie|arhiepiscopie]] în 1939, iar în 1947 se înființează [[Mitropolia Banatului]].După Marea Unire Apăruse în mod evident necesitatea construirii unui nou lăcaș de cult, pe măsura comunității ortodoxe din Timișoara și din întregul Banat. La inițiativa [[parohie]]i din 1918 „Cetate” (centrul istoric al Timișoarei) se constituie un fond de zidire al noii biserici și se lansează un apel către enoriași pentru donații. Deși suma totală necesară era foarte mare pentru acele vremuri, în anul 1936 existau deja toate premizele pentru începerea construcției: fondul financiar pentru zidire era deja colectat, iar terenul necesar, situat la încrucișarea celor mai importante artere ale orașului, a urmat şi unirea Ortodoxiei româneşti: „fost donat de către Primăria Timișoarei. Proiectul noii biserici a fost încredințat încă din anul 1934 arhitectului Ioan Traianescu.<ref>Grigore Ionescu, ''Arhitectura pe teritoriul României'', Editura Academiei, București, 1982, pag. 580</ref> Prin caietul de sarcini se prevedea înălțarea unui edificiu având dimensiuni monumentale, care să poată primi 5000 de persoane simultan. Construcția catedralei a început la [[16 martie]] 1936. La 23 aprilie 1919[[20 decembrie]] al aceluiași an a avut loc o slujbă solemnă, Sfântul Sinod episcopesc al Mitropoliei Ardealului punându-se piatra de temelie a viitorului sfânt lăcaș (alcătuit pe atunci numai din care a fost sfințit de către episcopul Ioan Papp Andrei Magieru al Aradului ).<ref>Nicolae Ilieșiu, Petru Ilieșiu, ''Timișoara. Monografie istorică'', ediția a II- care era a revăzută, Editura Planetarium, Timișoara, 2003. ISBN 9739732720</ref> [[Clopot]]ele și locțiitor [[cruce|crucile]] bisericii au fost sfințite la [[23 august]] 1938. Lucrările de mitropolit construcție s-au terminat în anul 1940. [[Târnosire]]a catedralei s- a făcut la [[6 octombrie]] 1946, în prezența Regelui Mihai I al României, care este și drunul dintre [[ctitor]]ii acestei biserici. La acest mare [[praznic]] a participat însuși [[patriarh]]ul de atunci, [[Nicodim Munteanu]], alături de un mare [[sobor]] de [[preot|preoți]] (printre care [[mitropolit]]ul [[Miron CristeaNicolae (Bălan) al Ardealului]] episcopul Caransebeșului, [[arhiepiscop]]ul [[Vasile (Lăzărescu) a hotărât să intre în Sfântul Sinod din Bucureștial Banatului|Vasile Lăzărescu al Timișoarei]], iar Biserica Ortodoxă din Ardeal[[episcop]]ii Andrei Magieru al Aradului, BanatNicolae Popovici al Oradiei, Crișana Nicolae Colan al Clujului și Veniamin Nistor al Caransebeșului) și Maramureș a format parte integrantă a Bisericii mame reprezentanți din toată România întregită''”.<ref>Mircea Păcurariu[https://basilica.ro/catedrala-din-timisoara-a-fost-sfintita-in-urma-cu-75-de-ani-foto/ Sorin Ionițe, ''Catedrala din Timișoara a fost sfințită în urmă cu 75 de ani''], 6 octombrie 2021, ''Istoria Bisericii Ortodoxe RomâneBasilica.ro'', Editura Institutului Biblic și accesat la 12 octombrie 2021</ref> În timpul celui de Misiune -al Bisericii Ortodoxe Românedoilea război mondial, după ce România a întors armele împotriva Germaniei, aviația germană a bombardat Timișoara (30–31 octombrie 1944). Șase bombe au căzut chiar pe catedrală, Bucureștidar dintre ele a explodat doar una, provocând pagube importante dar limitate. Faptul că majoritatea bombelor nu a explodat a fost considerat un adevărat [[Minune|miracol]] divin, 1994spunându-se atunci că „''Mâna lui [[Sfânta Treime|Dumnezeu]] a apărat Casa Sa!''”<ref>[http://www.timisoara-info. ISBN 973ro/ro/atracii-turistice/cartiere-istorice/cetate/obiective/217-9130catedrala-04ortodoxa-6romana.html Timisoara-info.ro — Catedrala Mitropolitană Ortodoxă Română], accesat 14 decembrie 2017</ref>
Noua administrație românească Pictura interioară și cea exterioară a luat o serie de măsuri pentru încurajarea ortodoxieifost finisată abia în 1956, neglijată datorită celui de administrația anterioară austro-ungară, al doilea război mondial și a perioadei dificile care era favorabilă doar religiei catolice. Astfel, a fost ată [[episcop]]ia Timișoareiurmat, ridicată la rangul de [[arhiepiscopie]] în 1939către pictorul Atanasie Demian. Iconostasul bisericii impresionează printr-o sculptură realizată de Ștefan Gajo, iar în 1947 se înființează [[Mitropolia Banatului]]sculptura mobilierului este opera lui Traian Novac.
==Arhitectonica==
Arhitectul Ioan Traianescu a ales un stil arhitectural unic pentru Catedrala Ortodoxă din Timișoara: o îmbinare între stilul neo-bizantin și stilul bisericilor medievale moldovenești. De asemenea, firidele de sub streșini, cu bolte înstelate în interior și discuri lăcuite într-o multitudine de culori, pot fi întâlnite la vechile [[mănăstire|mănăstiri]] [[Mănăstirea Cozia|Cozia]] și [[Mănăstirea Prislop|Prislop]], tipice pentru secolul al XIV-lea. Catedrala impresionează atât prin dimensiunile ei, dar și prin grația liniilor sale. Caracteristic este și învelișul de țiglă smălțuită care strălucește de departe în razele soarelui.
 
Fundația catedralei este constituită dintr-o placă masivă de beton armat, susținută de peste 1000 de piloni de beton armat, înfipți sub această placă de beton până la 20 m adâncime. Suprafața construită este de 1542 m<sup>2</sup>, în timp ce volumul total al construcției este de circa 50 000 m<sup>3</sup>.
 
Catedrala are un număr de unsprezece turle, dintre care cea principală are o înălțime de 83,70 m (de la sol), fiind astfel a treia dintre cele mai înalte clădiri din România (după „Casa Scânteii” din București, 104 m și Palatul Parlamentului, 87 m).
[[Imagine:Catedrala_Mitropolitana_Timisoara_interior.jpg|left|thumb|360px|<center>Interiorul catedralei</center>]]
 
Forma în plan a catedralei este cea tipic bizantină, în formă de cruce, interiorul fiind compartimentat în nartex, [[pronaos]], [[naos]] și [[altar]]. De o parte și de alta a pronaosului se află galeriile laterale. Deasupra tindei, înspre pronaos, se află balconul corului, care poate găzdui 150 de persoane. Interiorul catedralei este iluminat prin intermediul a 16 ferestre din cupola principală și a 30 de ferestre laterale.
 
Pereții exteriori ai bisericii sunt placați cu cărămidă aparentă de culoare roșie și galben-portocalie, precum și cu discuri smălțuite și firide pictate. Soclul, colonadele și ramele ferestrelor sunt din piatră. Turnurile sunt acoperite cu țiglă smălțuită, realizată în Banat (la Jimbolia), care conțin culorile drapelului național (roșu, galben, albastru) pe fond verde.
 
[[Pridvor]]ul deschis al catedralei este susținut de șase coloane mari din marmură, așezate fiecare pe câte un soclu pătrat. Intrarea în biserică se face prin trei uși masive în două canaturi, sculptate atât la exterior cât și la interior. De asemenea, mai există uși de intrare și în părțile laterale, tot sculptate.
 
Deasupra pridvorului se află turnul-[[clopotniță]], în formă pătrată, cu câte cinci ferestre pe fiecare față. Acest turn este înzestrat cu șapte clopote în greutate totală de 8000 kg. Compozitorul Sabin Drăgoi a fost cel ce s-a ocupat de armonizarea acestor clopote. Sunetul lor impresionează prin rezonanța neobișnuită, care se aude pe tot cuprinsul Timișoarei.
 
Din pridvor se intră în pronaos tot prin trei uși sculptate, prevăzute cu geamuri la partea superioară. Bolțile pronaosului sunt susținute de cinci coloane din marmură, de formă octogonală, cu capiteluri sculptate.
 
==Catedrala Ortodoxă din Timișoara în prezent==
Între anii 2003–2006, pictura catedralei mitropolitane a fost restaurată, redându-i-se astfel strălucirea inițială.
 
În dreapta [[pronaos]]ului catedralei se află [[moaște]]le Sf. mitropolit [[Iosif cel Nou]] strămutate de la [[Mănăstirea Partoș]] în anul 1956.
 
La subsol (în partea dinspre [[altar]]) se află necropola mitropoliților Banatului. Primul mitropolit înhumat aici a fost [[Vasile Lăzărescu]] (mitropolit în perioada anilor 1947–1961).
 
Tot la subsol este adăpostită ''Colecția de artă religioasă a Arhiepiscopiei Banatului''. Această colecție, organizată la inițiativa ÎPS [[Nicolae (Corneanu) al Banatului|Nicolae Corneanu]] încă din anul 1962, cuprinde obiecte de artă religioasă veche din întregul Banat. În prezent, colecția deține peste 3000 de volume rare de carte bisericească, peste 800 de icoane și picturi religioase și peste 130 de obiecte bisericești (artifacte de metal prețios, veșminte și podoabe). De asemenea, tot aici se găsesc tipărituri românești timpurii, precum: „''Noul Testament de la Bălgrad” (1648) și „''Cazania lui Varlaam''” (1643).
<ref>[http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/catedrala-mitropolitana-timisoara-67796.html Teodor Danalache — Catedrala Mitropolitana Timișoara], accesat 14 decembrie 2017</ref>
 
Catedrala Ortodoxă din Timișoara este inclusă în ''Lista monumentelor istorice din România'', având codul de clasificare ''SB-II-m-A-12147''.<ref>[http://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-SB.pdf Lista monumentelor istorice din județul Sibiu (actualizată), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr.113 bis din 15.II.2016.]</ref>
==Surse==
* [http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/catedrala-mitropolitana-timisoara-67796.html Crestinortodox.ro — Catedrala Mitropolitana Timișoara, un articol de Teodor Danalache] * [http://ro.wikipedia.org/wiki/Catedrala_Mitropolitan%C4%83_din_Timi%C8%99oara Wikipedia.ro - Catedrala Mitropolitană din Timișoara]
==Note==
== Legături externe ==
* [http://www.mitropolia-banatului.ro/ Mitropolia Banatului - Catedrala mitropolitană din TimişoaraTimișoara]* [http://wwwpatrimoniu.infotimgov.ro/dccpcnjtimages/monumentetmlmi-2015/ii/TM_II_m_A_06138LMI-TM.htm pdf Lista monumentelor istorice din judeţul Timişjudețul Timiș (2015)]* [http://www.timisoara.uvt.ro/catedrala_mitropolitana.htm Universitatea de Vest din Timişoara - Timișoara — Catedrala Mitropolitană]* [http://www.evz.ro/article.php?artid=206853 Evenimentul Zilei, ediţia de Vest. Călător prin Timişoara - Comoara din subsolul Catedralei]
[[Categorie:Biserici ortodoxe din România|TimişoaraTimișoara]]
14.991 de modificări

Meniu de navigare