Modificări

{{În cursArticol de calitate}}

| Nume =Catedrala Ortodoxă din TimişoaraTimișoara| Imagine =[[Imagine:Catedrala-Ortodoxa-Timisoara.jpg|280px|Catedrala Ortodoxă din TimişoaraTimișoara]]| Localizare =TimişoaraTimișoara, Piaţa Piața Victoriei

| Hram =[[Sfinţii Sfinții Trei Ierarhi]]| Târnosire =[[6 octombrie]] 1946| Ctitor = Regele Mihai I al României

| Pictor = Atanasie Demian

'''Catedrala Ortodoxă ==Istoric==După Marea Unire din Timişoara'1918 a urmat și unirea Ortodoxiei românești: „'' La 23 aprilie 1919, Sfântul Sinod episcopesc al Mitropoliei Ardealului (sau ''Catedrala Mitropolitană'') cu hramul „alcătuit pe atunci numai din episcopul Ioan Papp al Aradului – care era și locțiitor de mitropolit – și dr. [[Sfinţii Trei IerarhiMiron Cristea]]” este cel mai mare lăcaş de cult episcopul Caransebeșului) a hotărât să intre în Sfântul Sinod din București, iar Biserica Ortodoxă din TimişoaraArdeal, Banat, fiind şi catedrală Crișana și Maramureș a [[Mitropolia Banatului|Mitropoliei Banatului]]format parte integrantă a Bisericii mame din România întregită''”. A fost construită între 1936 şi 1940<ref>Mircea Păcurariu, ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'', fiind un simbol Editura Institutului Biblic și de Misiune al oraşului de pe BegaBisericii Ortodoxe Române, București, 1994.ISBN 973-9130-04-6</ref>

==Istoric==După Marea Unire din 1918 Noua administrație românească a urmat şi unirea Ortodoxiei româneşti: „''La 23 aprilie 1919luat o serie de măsuri pentru încurajarea ortodoxiei, Sfântul Sinod episcopesc al Mitropoliei Ardealului (alcătuit pe atunci numai din episcopul Ioan Papp al Aradului neglijată de administrația anterioară austro- ungară, care era și locțiitor favorabilă doar religiei catolice. Astfel, a fost creată [[episcop]]ia Timișoarei, ridicată la rangul de mitropolit - și dr. [[Miron CristeaEparhie|arhiepiscopie]] episcopul Caransebeșului) a hotărât să intre în Sfântul Sinod din București1939, iar Biserica Ortodoxă din Ardeal, Banat, Crișana și Maramureș a format parte integrantă a Bisericii mame din România întregită''”.<ref>Mircea Păcurariu, ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'', Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994în 1947 se înființează [[Mitropolia Banatului]]. ISBN 973-9130-04-6</ref>

Noua administrație românească a luat o serie Apăruse în mod evident necesitatea construirii unui nou lăcaș de măsuri pentru încurajarea ortodoxieicult, neglijată de administrația anterioară austro-ungară, care era favorabilă doar religiei catolicepe măsura comunității ortodoxe din Timișoara și din întregul Banat. Astfel, a fost ată La inițiativa [[episcopparohie]]ia i din „Cetate” (centrul istoric al Timișoarei) se constituie un fond de zidire al noii biserici și se lansează un apel către enoriași pentru donații. Deși suma totală necesară era foarte mare pentru acele vremuri, ridicată în anul 1936 existau deja toate premizele pentru începerea construcției: fondul financiar pentru zidire era deja colectat, iar terenul necesar, situat la rangul încrucișarea celor mai importante artere ale orașului, a fost donat de [[arhiepiscopie]] în 1939către Primăria Timișoarei. Proiectul noii biserici a fost încredințat încă din anul 1934 arhitectului Ioan Traianescu.<ref>Grigore Ionescu, ''Arhitectura pe teritoriul României'', Editura Academiei, București, 1982, iar în 1947 pag. 580</ref> Prin caietul de sarcini se înființează [[Mitropolia Banatului]]prevedea înălțarea unui edificiu având dimensiuni monumentale, care să poată primi 5000 de persoane simultan.

Apăruse în mod evident necesitatea construirii unui nou lăcaș de cult, pe măsura comunității ortodoxe din Timișoara și din întregul BanatConstrucția catedralei a început la [[16 martie]] 1936. La iniţiativa [[parohie20 decembrie]]i din „Cetate” (centrul istoric al Timişoarei) aceluiași an a avut loc o slujbă solemnă, punându-se constituie un fond piatra de zidire al noii biserici şi se lansează un apel către enoriaşi pentru donații. Deși suma totală necesară era foarte mare pentru acele vremuri, în anul 1936 existau deja toate premizele pentru începerea construcţiei: fondul financiar pentru zidire era deja colectat, iar terenul necesar, situat la încrucişarea celor mai importante artere ale orașului, temelie a viitorului sfânt lăcaș (care a fost donat sfințit de către Primăria Timişoarei. Proiectul noii biserici a fost încredințat încă din anul 1934 arhitectului Ioan Traianescuepiscopul Andrei Magieru al Aradului).<ref>Grigore IonescuNicolae Ilieșiu, Petru Ilieșiu, ''Arhitectura pe teritoriul RomânieiTimișoara. Monografie istorică'', ediția a II-a revăzută, Editura AcademieiPlanetarium, Bucureşti, 1982Timișoara, pag2003. 580ISBN 9739732720</ref> Prin caietul [[Clopot]]ele și [[cruce|crucile]] bisericii au fost sfințite la [[23 august]] 1938. Lucrările de sarcini se prevedea înălţarea unui edificiu având dimensiuni monumentale, care să poată primi 5000 de persoane simultanconstrucție s-au terminat în anul 1940.

Construcția [[Târnosire]]a catedralei s-a început făcut la [[16 martie6 octombrie]] 19361946, în prezența Regelui Mihai I al României, care este și unul dintre [[ctitor]]ii acestei biserici. La acest mare [[20 decembriepraznic]] al aceluiaşi an a avut loc o participat însuși [[slujbăpatriarh]] solemnă, punându-se piatra ul de temelie a viitorului sfânt lăcaş.<ref>Nicolae Ilieşiuatunci, Petru Ilieşiu[[Nicodim Munteanu]], ''Timişoara. Monografie istorică'', ediţia a II-a revăzută, Editura Planetarium, Timişoara, 2003. ISBN 9739732720</ref> Clopotele și crucile bisericii au fost sfinţite la alături de un mare sobor de [[preot|preoți]] din întreaga [[23 augustMitropolia Ardealului|Mitropolie a Ardealului]] 1938. Lucrările de construcție s-au terminat în anul 1940și reprezentanți din toată România.

[[Târnosire]]În timpul celui de-al doilea război mondial, după ce România a catedralei s-întors armele împotriva Germaniei, aviația germană a făcut la [[6 bombardat Timișoara (30–31 octombrie]] 19461944). Șase bombe au căzut chiar pe catedrală, în prezența Regelui Mihai al Românieidar dintre ele a explodat doar una, care este şi unul dintre [[ctitor]]ii acestei bisericiprovocând pagube importante dar limitate. La acest mare [[praznic]] Faptul că majoritatea bombelor nu a explodat a participat însuşi fost considerat un adevărat [[patriarhMinune|miracol]]ul de divin, spunându-se atunci, [[Nicodim Munteanu]], alături de un mare sobor de că „''Mâna lui [[preotSfânta Treime|preoţiDumnezeu]] din întrega a apărat Casa Sa!''”<ref>[[Mitropolia Ardealului|Mitropolie a Ardealuluihttp://www.timisoara-info.ro/ro/atracii-turistice/cartiere-istorice/cetate/obiective/217-catedrala-ortodoxa-romana.html Timisoara-info.ro — Catedrala Mitropolitană Ortodoxă Română]] şi reprezentanţi din toată România., accesat 14 decembrie 2017</ref>

Pictura interioară şi și cea exterioară a fost finisată abia în 1956, datorită celui de-al doilea război mondial şi și a perioadei dificile care a urmat, de către pictorul Atanasie Demian. Iconostasul bisericii impresionează printr-o sculptură realizată de Ștefan Gajo, iar sculptura mobilierului este opera lui Traian Novac.

Arhitectul Ioan Traianescu a ales un stil arhitectural unic pentru Catedrala Ortodoxă din TimişoaraTimișoara: o îmbinare între stilul neo-bizantin şi și stilul bisericilor medievale moldoveneaştimoldovenești. DeasemeneaDe asemenea, firidele de sub streşinistreșini, cu bolte înstelate în interior şi și discuri lăcuite într-o multitudine de culori, pot fi întâlnite la vechile [[mănăstire|mănăstiri]] [[Mănăstirea Cozia|Cozia şi ]] și [[Mănăstirea Prislop|Prislop]], tipice pentru secolul al XIV-lea. Catedrala impresionează atât prin dimensiunile ei, dar și prin grația liniilor sale. Caracteristic este și învelișul de țiglă smălțuită care strălucește de departe în razele soarelui. Fundația catedralei este constituită dintr-o placă masivă de beton armat, susținută de peste 1000 de piloni de beton armat, înfipți sub această placă de beton până la 20 m adâncime. Suprafața construită este de 1542 m², în timp ce volumul total al construcției este de circa 50 000 m³. Catedrala are un număr de unsprezece turle, dintre care cea principală are o înălțime de 83,70 m (de la sol), fiind astfel a treia dintre cele mai înalte clădiri din România (după „Casa Scânteii” din București, 104 m și Palatul Parlamentului, 87 m).[[Imagine:Catedrala_Mitropolitana_Timisoara_interior.jpg|left|thumb|360px|<center>Interiorul catedralei</center>]] Forma în plan a catedralei este cea tipic bizantină, în formă de cruce, interiorul fiind compartimentat în nartex, [[pronaos]], [[naos]] și [[altar]]. De o parte și de alta a pronaosului se află galeriile laterale. Deasupra tindei, înspre pronaos, se află balconul corului, care poate găzdui 150 de persoane. Interiorul catedralei este iluminat prin intermediul a 16 ferestre din cupola principală și a 30 de ferestre laterale. Pereții exteriori ai bisericii sunt placați cu cărămidă aparentă de culoare roșie și galben-portocalie, precum și cu discuri smălțuite și firide pictate. Soclul, colonadele și ramele ferestrelor sunt din piatră. Turnurile sunt acoperite cu țiglă smălțuită, realizată în Banat (la Jimbolia), care conțin culorile drapelului național (roșu, galben, albastru) pe fond verde. [[Pridvor]]ul deschis al catedralei este susținut de șase coloane mari din marmură, așezate fiecare pe câte un soclu pătrat. Intrarea în biserică se face prin trei uși masive în două canaturi, sculptate atât la exterior cât și la interior. De asemenea, mai există uși de intrare și în părțile laterale, tot sculptate. Deasupra pridvorului se află turnul-[[clopotniță]], în formă pătrată, cu câte cinci ferestre pe fiecare față. Acest turn este înzestrat cu șapte clopote în greutate totală de 8000 kg. Compozitorul Sabin Drăgoi a fost cel ce s-a ocupat de armonizarea acestor clopote. Sunetul lor impresionează prin rezonanța neobișnuită, care se aude pe tot cuprinsul Timișoarei. Din pridvor se intră în pronaos tot prin trei uși sculptate, prevăzute cu geamuri la partea superioară. Bolțile pronaosului sunt susținute de cinci coloane din marmură, de formă octogonală, cu capiteluri sculptate. ==Catedrala Ortodoxă din Timișoara în prezent==Între anii 2003–2006, pictura catedralei mitropolitane a fost restaurată, redându-i-se astfel strălucirea inițială. În dreapta [[pronaos]]ului catedralei se află [[moaște]]le Sf. mitropolit [[Iosif cel Nou]] strămutate de la [[Mănăstirea Partoș]] în anul 1956. La subsol (în partea dinspre [[altar]]) se află necropola mitropoliților Banatului. Primul mitropolit înhumat aici a fost [[Vasile Lăzărescu]] (mitropolit în perioada anilor 1947–1961).

Fundaţia catedralei Tot la subsol este constituită dintr-o placă masivă adăpostită ''Colecția de artă religioasă a Arhiepiscopiei Banatului''. Această colecție, organizată la inițiativa ÎPS [[Nicolae (Corneanu) al Banatului|Nicolae Corneanu]] încă din anul 1962, cuprinde obiecte de artă religioasă veche din întregul Banat. În prezent, colecția deține peste 3000 de volume rare de beton armatcarte bisericească, susținută peste 800 de icoane și picturi religioase și peste 1000 130 de piloni obiecte bisericești (artifacte de beton armatmetal prețios, veșminte și podoabe). De asemenea, tot aici se găsesc tipărituri românești timpurii, înfipți sub această placa precum: „''Noul Testament de beton până la 20 m adâncimeBălgrad” (1648) și „''Cazania lui Varlaam''” (1643).<ref>[http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/catedrala-mitropolitana-timisoara-67796.html Teodor Danalache — Catedrala Mitropolitana Timișoara], accesat 14 decembrie 2017</ref>

Catedrala are un număr Ortodoxă din Timișoara este inclusă în ''Lista monumentelor istorice din România'', având codul de nouă turle propriuclasificare ''SB-II-m-A-12147''.<ref>[http://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-zise, la care de mai adaugă încă patru mini2015/LMI-turleSB. Înălţimea turlei principale este de 83pdf Lista monumentelor istorice din județul Sibiu (actualizată), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,7 metriNr.113 bis din 15.II.2016.]</ref>

* [http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/catedrala-mitropolitana-timisoara-67796.html Crestinortodox.ro — Catedrala Mitropolitana Timișoara, un articol de Teodor Danalache] * [http://ro.wikipedia.org/wiki/Catedrala_Mitropolitan%C4%83_din_Timi%C8%99oara Wikipedia.ro - — Catedrala Mitropolitană din Timișoara]

* [http://www.mitropolia-banatului.ro/ Mitropolia Banatului - — Catedrala mitropolitană din TimişoaraTimișoara]* [http://wwwpatrimoniu.infotimgov.ro/dccpcnjtimages/monumentetmlmi-2015/ii/TM_II_m_A_06138LMI-TM.htm pdf Lista monumentelor istorice din judeţul Timişjudețul Timiș (2015)]* [http://www.timisoara.uvt.ro/catedrala_mitropolitana.htm Universitatea de Vest din Timişoara - Timișoara — Catedrala Mitropolitană]* [http://www.evz.ro/article.php?artid=206853 Evenimentul Zilei, ediţia de Vest. Călător prin Timişoara - Comoara din subsolul Catedralei]

[[Categorie:Biserici ortodoxe din România|TimişoaraTimișoara]]