Birocrați, renameuser, Administratori
14.991 de modificări
Modificări
m
fără descrierea modificării
| Site web =
|}}
'''Catedrala Ortodoxă din Sibiu ''' (sau ''Catedrala Mitropolitanămitropolitană din Sibiu'') cu hramul „[[Sfânta Treime]]” este cel mai mare lăcaş de cult din Sibiu, fiind şi catedrală a [[Mitropolia Ardealului|Mitropoliei Ardealului]]. A fost construită între anii 1902-1906, fiind un simbol al municipiului Sibiu.
Este inclusă în ''Lista monumentelor istorice din județul Sibiu'', din anul 2004, cu codul de clasificare SB-II-m-A-12147<ref>[http://www.inmi.ro/lmi/sibiu.pdf Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2004 - aprobată prin Ordinul nr. 2314/8 iulie 2004 al Ministrului Culturii și Cultelor și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, an 172 (XVI), Nr. 646 bis din 16 iulie 2004.]</ref>.
La 21 aprilie 1897, [[Sinod]]ul Arhiepiscopal de la Sibiu a hotărât să rediscute problema construirii catedralei și locul de amplasare a acesteia. S-a renunţat la amplasamentul „Zoldiș”, datorită îndeosebi piedicilor puse de către Sfatul orăşenesc, comisia de analiză recomandând locul din strada Morii nr. 16.<ref name="Ştefan">Ciprian Anghel Ştefan, ''Cronologie minimală la lucrările pentru catedrală'', în "Revista Transilvania", editată de Centrul Cultural Interetnic Transilvania, sub autoritatea Consiliului Județean Sibiu, serie nouă, anul XXXV (CXI), nr. 4/2006, p. 5-10.</ref>
În 1899, noul Mitropolit al Ardealului, Ioan Mețianu, împreună cu Consistoriul arhidiecezan, a numit o comisie formată din Dr. Ilarion Pușcariu, Dr. Elie Cristea și Nicolae Ivan, cu scopul de a pregăti un proiect de concurs pentru planurile de construcție a catedralei. La 22 iunie al aceluiaşi an, Consistoriul arhidiecezan a făcut un apel către „Reuniunea regnicolară a arhitecților și inginerilor din Budapesta” pentru studierea condițiilor concursului, atașând schițele deja alcătuite, precizând dimensiunile (pentru circa 1800 persoane) şi stilul (neapărat bizantin). Mitropolitul Ioan Mețianu pesonal personal insista ca „biserica să aibă două turnuri frumoase”, iar suma disponibilă se anunța a fi de aproximativ 320.000 de coroane.<ref name="Ştefan"/> Mitropolia Ardealului a organizat un concurs de proiecte de construcție a catedralei: au participat 31 de proiecte, majoritatea fiind propuse de arhitecți din Ungaria și Austria și doar patru de arhitecți din Ardeal, Bucovina și Regatul României. La 28 martie 1901 a fost ales planul întocmit de arhitecții Joseph Kammer și Virgil Nagy, profesori la Politehnica din Budapesta, plan inspirat de catedrala [[Sfânta Sofia (Constantinopol)|Sfânta Sofia din Constantinopol]]. În ceea ce priveşte terenul pentru construirea catedralei, Mitropolitul Ioan Mețianu s-a opus construirii catedralei în amplasamentul de pe strada Morii, care fusese propus și acceptat inclusiv de administrația locală condusă de primarul de atunci al Sibiului, Josef Drotleff. La iniţiativa sa, a fost ales locul din cetatea Sibiului de pe strada Măcelarilor nr. 39, unde se afla o mică biserică grecească cu hramul „[[Schimbarea la Faţă]]”. Autoritățile locale au acceptat, în cele din urmă, demolarea vechii biserici grecești și construirea catedralei pe locul acesteia.<ref name="Ştefan"/>
Piatra de temelie a catedralei a fost aşezată la 5 august 1902 (18 august pe stil nou), ziua de naștere a împăratului Franz Josef I. Cu acest prilej, mitropolitul a lansat un apel la contribuirea cu donații, adresat tuturor păturilor sociale, în funcție de starea materială. Mitropolitul însuși a donat 5.000 de coroane, clerul ardelean donând în total o sumă de peste 150.000 de coroane. Suma totală strânsă prin această colectă s-a ridicat la peste 300.000 de coroane<ref>Mihai Sofronie, ''Clerul și masele românești'', în ''Revista Transilvania'', serie nouă, anul XXXV (CXI), nr. 4/2006, p. 42.</ref>
Lucrările de construcţie, coordonate de inginerul orașului Sibiu, Joseph Schussnig, au început în 1902 și au fost terminate în 1904. Turlele, cupola și bolta centrală au fost prevăzute cu căpriori confecţionaţi din fier forjat la fabrica Fabritius din Sibiu.<ref name="Soroștineanu">Valeria Soroștineanu, ''Despre catedrala mitropolitană din Sibiu'', în „Revista Transilvania”, editată de Centrul Cultural Interetnic Transilvania, sub autoritatea Consiliului Județean Sibiu, serie nouă, anul XXXV (CXI), nr. 4/2006, p. 33-36.</ref> La 30 octombrie 1903, au fost amplasate crucile pe cele două turnuri ale catedralei, iar la 30 noiembrie 1904 cele patru [[clopot]]e, turnate la atelierul lui Friedrich Seltenhofer din Sopron, au fost sfințite și așezate în cele două turnuri (în turnul nordic a fost așezat clopotul cel mare, de 1345 kg, iar în turnul sudic celelalte trei clopote - de 790 kg, 732 kg și 168 kg).
În urma concursului de executare a picturilor catedralei, organizat de Consistoriul Arhidiecezan din Sibiu la sfîrşitul sfârşitul anului 1903, concurs la care au participat 15 concurenți români, germani și maghiari, comanda de efctuare a picturilor interioare i-a fost încredințată, la 12/25 aprilie 1904, lui Octavian Smigelschi (1866-1912). Pictorul era originar din satul Ludoș, fiind fratele canonicului greco-catolic Victor Smigelschi de la Blaj. [[Icoană|Icoanele]] de pe [[iconostas]], cupola (reprezentându-l pe [[Hristos|Hristos Pantocrator]] înconjurat de [[îngeri]]) și pandantivii cupolei (pe care sunt reprezentați cei patru [[Evanghelist|evangheliști]]) au fost pictate în frescă în anul 1905 de Octavian Smigelschi în stilul „Art Nouveau”.<ref>Mircea Păcurariu, ''Pictura lui Octavian Smigelschi din catedrala mitropolitană din Sibiu'', în ''Revista Transilvania'', serie nouă, anul XXXV (CXI), nr. 4/2006, p. 27.</ref> Pictura întregii catedrale a fost terminată abia în perioada păstoririi mitropolitului Nicolae Colan (1957-1967), când pictorul bănățean Anastase Demian a pictat locurile rămase libere deasupra altarului și în absidele laterale. Acesta, renunțând ulterior din motiv de sănătate, a fost angajat pictorul Iosif Keber din Târgu Jiu, care a definitivat pictura catedralei.
[[Imagine:Catedrala_mitropolitana_din_Sibiu15.jpg|left|thumb|285px|<center>[[Pisanie|Pisania]]</center>]]
Biserica are dimensiuni impunătoare: 53,10 m lungime și 25,40 m lățime în centru. Cupola are 24,70 m înălțime (34,70 m de la sol) și 15 m diametru, în timp ce turnurile au 43 m înălțime (45 m cu tot cu crucile din vârf).
[[Navă|Nava]] foarte spațioasă a catedralei este acoperită de mici acoperișuri sferice și de patru turnuri: două mai mici, de formă octogonală, și alte două mai mari de secțiune pătrată la bază și octogonală la camera clopotelor. Acoperișul turnurilor sunt în formă de bulb dublu, având deasupra câte o cruce aurită. Biserica este ornată la exterior cu cărămidă colorată, cele cinci rânduri de cărămidă galbenă alternând cu cel trei rânduri de cărămidă roșie.
Intrarea principală se face printr-un portic cu trei arcade susținute de fascicole de câte patru coloane alipite, deasupra cărora se află un balcon cu alte coloane mici. Deasupra intrării principale este un amplu vestibul semicircular cu ferestre vitrate. La partea superioară a acestuia se află cinci mozaicuri executate la München, după desenele lui Ludovic Kandler.
Vizavi de catedrală (pe str. Mitropoliei nr. 20) se află în prezent Facultatea de Teologie „Andrei Şaguna” a Universităţii din Sibiu (fostul „Seminar Andreian”, devenit în 1921 Academie Teologică).
==Notebibliografice==
<references/>
* [http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/mitropolia-clujului-albei-crisanei-maramuresului/catedrala-sfanta-treime-sibiu-68077.html Catedrala Sfânta Treime din Sibiu]
[[Categorie:Biserici ortodoxe din România|Sibiu]]
[[Categorie:Articole de calitate|Sibiu]]
