Birocrați, renameuser, Administratori
14.991 de modificări
Modificări
→Istoric: completări şi leg. int.
În secolul al XVIII-lea, la cererea întregului [[cler]] ortodox al românilor din Ardeal, Curtea imperială de la Viena i-a îngăduit [[episcop]]ului ortodox Sofronie Chirilovici să-și mute [[scaun]]ul episcopal la Sibiu<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a românilor'', Volumul al II-lea, Cartea a III-a, Partea a VIII-a, Cap. III: Biserica neunită și cea d'intâiu organizare a ei, București, 1908, p. 208.</ref>. Episcopii succesori ai lui Sofronie Chirilovici au continuat să-şi aibă reședința la Sibiu.
La jumătatea secolului al XIX-lea, ca urmare a creșterii influenței clerului, a oamenilor de afaceri și a intelectualilor români ortodocşi din Sibiu, s-a simțit necesitatea construirii unui sfânt lăcaş care să îndeplinească rolul de catedrală a Bisericii Ortodoxe din Transilvania. Ideea construirii unei catedrale ortodoxe la Sibiu i se datorează Sf. [[EpiscopIerarh]] [[Andrei Șaguna]] al Ardealului. Într-un memoriu din 12 ianuarie 1850 adresat comisarului imperial Bach, Andrei Șaguna trecea construirea unei catedrale pe primul loc în lista de necesități a eparhiei sale. El a fost şi cel care a instituit colecta pentru edificarea catedralei, în urma aprobării dată în anul 1857, de împăratul Franz Joseph I (care a şi donat 1000 de galbeni, fiind astfel printre primii [[ctitor]]i). Până la moartea Sf. Andrei Șaguna (1873) se strânsese o sumă de peste 51.000 de florini, dar lucrările de construcţie tot nu începuseră, datorită refuzului (şi tărăgănărilor) ''Sfatului orăşenesc'' (Consiliul municipal de atunci) de a acorda locul numit „Zoldiș” pentru amplasarea catedralei.
==Arhitectonica==
