Modificări

Salt la: navigare, căutare

Casiana Imnografa

246 de octeți adăugați, 31 mai 2023 04:20
m
fără descrierea modificării
[[Image:Kassiane the hymnographer.jpg|right|thumb|200px|Sf. Casiana Imnografa]]
Sfânta '''Casiana Imnografa''' <ref>Cunoscută şi și drept '''Casiani''', '''Casia''', '''Icasia''' sau '''Eikasia'''.</ref> a fost o [[Cuvios|cuvioasă ]] [[stareţstareț]]ă de [[mănăstire]], poetă, compozitoare de cântări bisericeştibisericești din secolul al IX-lea. [[Biserica Ortodoxă]] o prăznuieşte [[Praznic|prăznuiește]] pe [[7 septembrie]].
== Istoric ==
Casiana este una dintre primii compozitori de la care ni s-au păstrat partituri care pot fi citite şi și interpretate de cercetătorii moderni. Ni sS-au păstrat aproximativ cincizeci de cântări alcătuite de ea, dintre care douăzeci şi și trei sunt incluse în cărţile cărțile liturgice ale Bisericii Ortodoxe. Numărul lor real este greu de estimat exact, întrucât multe cântări sunt atribuite unor autori diferiţi diferiți în diferite manuscrise şi și multe sunt tratate drept cântări anonime. Pe lângă acestea, ni s-au mai păstrat circa 789 dintre versurile ei ne-liturgice. Multe dintre acestea sunt epigrame sau aforisme numite „[[w:Gnomic poetry|versuri gnomice]], ca de exemplu:<blockquote>''Urăsc bogatul ce se vaită de parc-ar fi sărac. ''</blockquote>
Imnografa Casian Casiana s-a născut cândva între anii 805-810 la Constantinopol, într-o familie înstărită <ref>Touliatos, Grove online.</ref>. CredcândCrescând, ea s-a arătat a fi minunat de frumoasă şi și de inteligentă. Trei cronicari bizantini, [[Simeon Metafrastul]], [[Gheorghe Monahul]] (cel ce semnează ''Gheorge Păcătosul'') şi și [[Leon Grămăticul]] afirmă că aceasta a participat la o „înfăţişare „înfățișare a mireselor” <ref> Practica înfăţişării înfățișării celor mai alese fecioare nubile înaintea împăratului sau a prinţilor prinților a fost uneori folosită în Imperiul Bizantin pentru alegerea mireselor imperiale. Prinţul Prințul sau împăratul îşi își desemna aleasa înmânându-i un măr de aur.</ref> organizată pentru tânărul [[Teofil Iconoclastul]] de mama lui vitregă, Împărăteasa-Mamă Eufrosina. Captivat de frumuseţea frumusețea Casianei, tânărul împărat s-a apropiat de ea şi și i-a zis: "''Prin femeie [au intrat în lume] cele josnice''", făcând aluzie la păcat şi și la suferinţa suferința care la care a dus păcatul [[Eva|Evei]]. Casiana a răspuns prompt: "''Şi prin femeie [au venit şiși] cele mai alese''", trimiţând trimițând astfel la nădejdea de mântuire adusă în lume de întruparea lui Hristos prin [[Maica Domnului|Născătoarea de Dumnezeu]]. Potrivit tradiţieitradiției, în limba greacă replicile au fost: <blockquote>"-Εκ γυναικός τα χείρω." (''Ek gynaikós tá cheírō'')
<br />"-Kαι εκ γυναικός τα κρείττω." (''Kaí ek gynaikós tá kreíttō'')</blockquote>
Rănit în orgoliul său de replica severă a Casianei, Teofil s-a răzgândit şi și a ales-o drept soaţă soață pe [[Teodora (împărăteasa din secolul al IXa II-lea)a|Teodora]].
Următoarele informaţii informații despre Casiana datează de mai târziu. Astfel, ştim știm că ea a întemeiat în anul 843 o [[mănăstire]] de călugăriţe călugărițe în partea de vest a Constantinopolului[[Constantinopol]]ului, lângă Zidurile lui Constantin, devenind şi și prima [[stareţstareț]]ă a acesteia. <ref>[http://home.infionline.net/~ddisse/kassia.html "Other Women's Voices"]</ref> Deşi mulţi Deși mulți cercetători atribuie intrarea ei în monahism amărăciunii datorate faptului că nu reuşise reușise să se mărite cu Teofil şi și să devină împărăteasă, o scrisoare provenind de la Sf. [[Teodor Studitul]] pare să indice că aceasta avea şi și alte motive pentru a alege viaţa viața [[monahism|călugărească]]. Astfel, ea a avut relaţii relații strânse cu apropiata [[Mănăstirea Studion|Mănăstire Studion]] care avea să joace un rol crucial în reeditarea cărţilor cărților liturgice bizantine în secolele IX-X şi și care a permis astfel supravieţuirea supraviețuirea operei Casianei (Kurt Sherry, p. 56).
Casiana a scris multe cântări liturgice, dintre care cea mai cunoscută este cea care-i poartă numele, anume '''[[Cântarea Casianei]]''', sung every care se cântă în [[Săptămâna Patimilor|Vinerea Mare]] (ziua liturgică; este de fapt cântată în seara din [[Săptămâna Patimilor|Joia Mare]]).
==A Nu se vedea şi==* [[Cântarea Casianei]]* [[Cântarea bizantină]]* [[Pax Romana]]cunoaște data morții ei, dar ar trebui situată între 843 și 867<ref>Sinaxarul Părintelui Macarie de la Simonos-Petras</ref>.
==ReferencesNote==
<small><references/></small>
==Sursa==
 
*[[:en:Kassiani the Hymnographer]]
* ru: [http://scrinium.ru/pdfs/t02/scr_2_240.pdf ''Татьяна А. Сенина (монахиня Кассия). "Диалог Феофила и Кассии: литературная выдумка или реальность?" {Tatiana A. Senina (Nun Kassia), "Dialogue between Theophilus and Kassia: literary fiction or reality?"}''], Scrinium. Т. 2: Universum Hagiographicum. Memorial R. P. Michel van Esbroeck, s. j. (1934–2003) / Ed. par B. Lourie et A. Mouraviev (Санкт-Петербург, 2006) 240–272
*fr: Tatiana A. Senina (moniale Kassia), "Ἡ γυνή φιλόσοφος: S. Cassia de Constantinople et Platon," [http://scrinium.ru/lib/tome_4 ''Scrinium. Т. 4: Patrologia Pacifica and Other Patristic Studies / Ed. par B. Lourié et V. Baranov (St. Petersbourg, 2008)''] 333–340.
 
==A se vedea și==
* [[Cântarea Casianei]]
* [[Cântarea bizantină]]
 
{{Imnografie/lat}}
[[Categorie: Imnografi]]
[[Categorie:Sfinți]]
[[Categorie:Sfinți bizantini]]
[[en:Kassiani the Hymnographer]]
[[pt:Cassiani, a Hinógrafa]]
2.311 modificări

Meniu de navigare