Modificări

Bogomilii, adepţii bogomilismului, îl urmau pe un cleric ortodox, probabil un [[preot]], din Bulgaria, pe nume Bogomil (în greceşte ''Theophylus'Bogomilismul''' (în bulgară: Богомилство) a fost o sectă dualistă gnostică eretică, cu o învăţătură care constituia o sinteză între paulicianismul armean şi mişcarea de reformă a Bisericii Slavone Bulgare, care a apărut în Bulgaria între 927 şi 970 şi apoi s-a răspândit activ în Imperiul Roman de Răsărit (Bizantin), Serbia, Bosnia, Italia şi Franţajurul anului 950 D.H.

Bogomilii, adepţii bogomilismului, îl urmau pe un cleric ortodox, proabil un [[preot]], din Bulgaria, pe nume Bogomil (în greceşte ''Theophylus'') activ în jurul anului 950 D.H.Doctrina lor se aseamănă cu cel mai mult cu paulicianismul armean şi cu sectele gnostice timpurii în insistenţa sa pe [[dualism]]. În forma sa creştină, gnosticismul [[gnosticism]]ul tindea să insiste pe o "aparenţă" a cărnii a lui [[Hristos ]] deoarece "carnea adevărată" ar fi mai mult un obstacol în lucrarea Sa de [[mântuire]], decât un ajutor. Cea mai veche menţiune despre teologia bogomilistă se găseşte în lucrarea intitulată: ''Contra nou-apărutei [[erezie|erezii]] a bogomililor'' scrisă în staro-slavă de Cosma în secolul al X-lea. O lucrare din secolul al XII-lea a lui Eutimie Zigabenus pretindea că bogomilii cred că sufletul [[suflet]]ul omului a fost creat de [[Dumnezeu]], dar toată materia a fost inventată de Satana, fiul cel mare al lui Dumnezeu. Ca o consecinţă a credinţei lor că Duhul lui Dumnezeu nu poate adera la carne / materie, bogomilii credeau că Hristos a avut numai o aparenţă de trup uman- [[dochetism]]. De asemenea, ei resping [[Euharistia ]] şi celelalte [[taine]], dar şi moaştele... [[moaşte]]le, din cauza legăturii acestora cu firea materială. Ei mai practicau o [[asceză ]] foarte severă, vegetarianismul şi celibatul[[celibat]]ul, la fel ca şi catarii şi albigenzii, datorită urii lor pentru propriile trupuri de carne.