Modificări

| Jurisdicţie =[[Arhiepiscopia BucureştilorBucureștilor]]

| Ctitor =Ştefan Ștefan Ionescu-Troicea<br>şi alţi enoriaşiși alți enoriași

'''Biserica Sfânta Treime „Ghencea”''' este o [[biserică]] din BucureştiBucurești, aflată la intersecţia intersecția străzii Sebastian cu Calea 13 Septembrie. Are [[hram]]ul [[Sfânta Treime]] şi și a fost ridicată în perioada 1925-1934 pe locul vechii biserici a satului LupeştiLupești, care data din anul 1820. Slujba târnosirii bisericii s-a făcut la [[11 noiembrie]] 1934 de către un [[sobor]] de [[preot|preoţipreoți]] în frunte cu [[Patriarh]]ul [[Miron Cristea]].

Pe locul unde se află acum Biserica Sfânta Treime „Ghencea”, se afla în vechime o mică biserică, a cărei primă atestare documentară datează din anul 1820. <ref name="Ghencea">[http://www.sfantatreimeghencea.ro/despre-biserica Biserica Sfânta Treime Ghencea: Despre Biserică]</ref>

Vechea biserică fusese ridicată de către Necula Bacănu şi alţi și alți negustori, pe terenul cedat de [[Mănăstirea Radu Vodă]], cea care era proprietara întregului sat ''LupeştiLupești'', aşa așa cum se numea pe atunci acestă zonă. Biserica a purtat numele „Lupeşti” câţiva „Lupești” câțiva zeci de ani, nume pe care apoi şi și l-a schimbat în Biserica „Ghencea” (în anul 1853 deja se numea „''Biserica Ghencii, ce-i zice şi Lupeştiși Lupești''”. Este foarte interesantă această titulatură, mai ales că, ulterior, întreg cartierul, cu cimitirul actual Ghencea şi și cu alte obiective, aveau să primească acest nume. Printre ctitorii bisericii nu apare nicăieri numele vreunui „Ghencea”. Doar în timpul revoluţiei revoluției de la 1821 apare un anume Ghencea, eterist grec, care, probabil, se va fi implicat în adunarea de materiale şi și poate şi și în lucrările de construire a vechii bisericuţebisericuțe. Astfel, fără să se ştie știe exact (deocamdată) cine a fost şi și ce a făcut, peste un timp biserica şi și întregul cartier a ajuns să îi poarte numele.<ref name="Istoric">[http://www.sfantatreimeghencea.ro/istoric Biserica Sfânta Treime Ghencea: Istoric]</ref>

Înainte de începerea primului război mondial au început formalităţile formalitățile pentru construirea unei noi biserici mai încăpătoare donator principal fiind Ştefan Ștefan Ionescu-Troicea. Războiul şi și perioada dificilă de după acesta au împiedicat însă începerea efectivă a construcţieiconstrucției. Ştefan Ștefan Ionescu-Troicea a murit în anul 1925. Abia în 1927 s-a pus piatra de temelie a bisericii, a cărei construcţie construcție a durat până în anul 1934. Sumele iniţialeinițiale, donate de ctitorul principal au fost completate de către toţi enoriaşiitoți enoriașii. Biserica a fost construită după planurile întocmite de arhitect Virginia Andreescu-Haret împreună cu arhitect Jean Pompilian. Vechea bisericuţă bisericuță a fost dărâmată.<ref name="Istoric"/>

Slujba [[târnosire|târnosirii bisericii]] s-a ţinut ținut la [[11 noiembrie]] 1934, deşi deși ca biserica nu era încă pictată. Sfinţirea Sfințirea bisericii a fost făcută de însuşi însuși [[Patriarh]]ul de atunci, [[Miron Cristea]], alături de aproape întreg soborul sfintei Mitropolii a Ungro-Vlahiei, condus de către [[arhiereu]]l Platon Ciosu şi și [[arhimandrit]]ul Galaction Cordun.<ref name="Istoric"/>

De-a lungul timpului acest sfânt lăcaş lăcaș a avut nevoie de lucrări de întreținere și reparații.

După cutremurul din 1977, s-au produs o serie de avarii la tencuielile și vopsitoriile interioare și exterioare ale bisericii. Din acest motiv s-au făcut următoarele reparații: refaceri de tencuieli, zugrăveli, astuparea fisurilor şi și a găurilor din tencuieli. S-au făcut astfel de lucrări atât pe interior cât și pe exterior, pe turla mare, dar şi și unele lucrări simple, de reparații locale.<ref name="renov">[http://www.sfantatreimeghencea.ro/renovare Biserica Sfânta Treime Ghencea: Renovare]</ref>

În anii 1978-1981 s-a făcut restaurarea picturii interioare a bisericii, de către pictorul Iosif Kleber, lucrare continuată de pictorii Alexandru Bucescu şi și Aurel Tabacu .

În 1982 s-au făcut lucrări de reparații la învelitoarea bisericii, a turlelor, jghiaburilor și burlanelor, precum și vopsirea lor cu minium de plumb și vopsea de bronz.<ref name="renov"/>

După anul 1990 se simțea nevoia unor reparații generale la sfânta biserică - trecuse mai bine de o jumătate de veac de la terminarea ei și, deși era menţinută menținută în bună stare, totuși o reparație generală devenea iminentă. De asemenea, era nevoie şi și de o nouă restaurare generală a picturii.

În anul 2004 [[preot]]ul paroh de atunci, Alexandru Lungu, a făcut un amplu proiect de reparații și consolidare pentru biserică, ce cuprindea atât lucrări de consolidare, cât și de finisaje. În anul 2005 a fost transferat la această biserică preotul Ion Grădincea, care în februarie 2006 a fost numit paroh, după ce părintele Alexandru Lungu s-a retras din această funcție. Noul preot paroh, împreună cu enoriașii, a început strângerea de fonduri pentru renovarea generală a bisericii, atât în mod direct, cât și făcând demersuri pentru obținerea de fonduri de la autoritățile centrale şi și locale, ori de la alte persoane cu suflet mare și cu dare de mână. În primăvara anului următor, 2007, se puteau începe deja lucrările de reparații de la biserică. S-a efectuat consolidarea turlei mari, lucrare foarte pretențioasă și dificilă, precum şi și refacerea totală a învelitorii, folosindu-se tablă de cupru, dar păstrându-se peste tot vechile forme și modele. De asemenea, s-au făcut lucrări de consolidare prin injectări cu soluții speciale în fisurile mai pronunțate, atât la turla mare cât și în restul zidurilor bisericii. Pe latura sud-estică a Sfântului [[Altar]] s-a făcut o consolidare deosebită, cu subzidire, a unei fisuri mai mari. S-a realizat şi și instalația de încălzire prin pardoseală, rezolvându-se astfel problema încălzirii în biserică. Totodată s-a făcut și o nouă pardoseală, din marmură de Rușchița.

În prezent se execută s-au încheiat lucrările de reparații generale efectuate în ultimii ani și s-a executat restaurarea picturilor picturii interioare ale a bisericii.Luni, [[24 iunie]] 2013 (ziua [[hram]]ului bisericii, [[Sfânta Treime]]) a avut loc slujba de resfințire.<ref>[http://www.sfantatreimeghencea.ro/sfintire-biserica/invitatie-la-sfintirea-bisericii Biserica Sfânta Treime Ghencea: Invitație la sfințirea bisericii], accesat 11 iunie 2013.</ref><ref>[http://www.patriarhia.ro/ro/patriarhul/sfghencea24iun2013.html www.patriarhia.ro: Patriarhul României a resfințit biserica Parohiei Sfânta Treime - Ghencea], accesat 26 iunie 2013.</ref>

Biserica Sfânta Treime „Ghencea” este una dintre cele mai mari biserici din București, fiind o construcție monumentală în stil neoromânesc. Biserica are dimensiunile 40/16/23 m, având un plan triconic, cu [[pridvor]], vestibul, [[pronaos]], [[naos]] cu [[absidă|abside]] laterale și trei [[turlă|turle]] octogonale.<ref name="Ghencea"/>

Biserica a fost construită după planurile întocmite de arh. Virginia Andreescu-Haret împreună cu arh. Jean Pompilian. Pictura interioară originală, în frescă, a fost realizată între anii 1941-1948 de către pictorii prof. Gheorghe (Ghiță) Popescu și Nuni Dona, în stil neobizantin. Este apreciată ca fiind printre cele mai reușite picturi de acest gen din întreg orientul creștin, așa cum este scris pe o pisanie așezată în interiorul bisericii. <ref name="Ghencea"/> Restaurările ulterioare au păstrat cu fidelitate stilul şi și trăsăturile picturii originale.

[[Parohie|Parohia]] Sfânta Treime „Ghencea” se află în partea de apus a BucureştilorBucureștilor. Până în anul 1923, parohia Sfânta Treime-Ghencea, se întindea mult mai mult. Era parohia cea mai de margine, în partea de apus a capitalei, iar preoţii preoții ei se îngrijeau de nevoile religioase ale tuturor credincioşilorcredincioșilor, răzleţiţi răzlețiți pe o mare întindere. Cu timpul, aceşti credincioşi acești credincioși cu case răzleţe răzlețe la marginea oraşuluiorașului, înmulţinduînmulțindu-se, s-a simţit simțit nevoia să se înfiinţeze şi înființeze și pentru ei parohii, cu biserici şi preoţiși preoți, care să-i îngrijească şiși, mai ales, să-i păzească de propaganda sectară, care luase un mare avânt la marginile capitalei.

Prima parohie care a luat fiinţă ființă prin dezlipire de la parohia Sfânta Treime-Ghencea, în anul 1923, a fost parohia Cotroceni, căreia i s-a dat în grijă credincioşii credincioșii din partea de apus şi și nord a parohiei, începând de la strada Dobrescu şi și cei de dincolo de cimitirul Ghencea. Mai târziu, în anul 1937, din noua parohie Cotroceni, s-a despărţit despărțit parohia Parcul Ghencea, cuprinzând pe credincioşii credincioșii de la apus de cimitirul Ghencea.

Tot din parohia Sfânta Treime-Ghencea, în anul 1930, s-a despărţit despărțit parohia „Sfinţii Împăraţi”„Sfinții Împărați”, în partea de apus – miază-zi, iar în anul 1938, din această parohie s-a dezlipit parohia „Naşterea „Nașterea Maicii Domnului-Ghencea”.

Deci, din parohia Sfânta Treime-Ghencea au mai luat fiinţă ființă următoarele parohii: Cotroceni, Parcul Ghencea, Canal, Lupeasca şi Naşterea și Nașterea Maicii Domnului-Ghencea.

==SurseReferințe==*[http:<references//www.sfantatreimeghencea.ro/ Biserica Sfânta Treime Ghencea]>

 [[Categorie:Biserici ortodoxe din RomâniaBucurești|Ghencea]]