Modificări

: ''Acest articol descrie Biserica Romano-Catolică de după [[Marea Schismă]]. Pentru perioada de dinaintea marii schisme, vezi a se vedea [[Biserica Romei]].'''''Biserica Catolică''' cuprinde acele Biserici (inclusiv [[Biserici catolice răsăritene|Bisericile catolice răsăritene]] şi alte biserici de rit ne-latin) care se află în comuniune cu [[Episcop]]ul Romei, [[Papa]]. Uneori pentru desemnarea Bisericii Catolice în ansamblu se foloseşte termenul de '''Biserica Romano-Catolică''', dar în sens riguros acest apelativ desemnează doar ritul latin al Bisericii Catolice. Alteori Biserica Romano-Catolică este desemnată cu numele de '''Catolicism''' (în sensul de confesiune creştină), după cu Biserica Ortodoxă este desemnată cu numele de Ortodoxie.

'''==Istoric==Din punct de vedere istoric, [[Biserica Catolică''' cuprinde acele Biserici (inclusiv Romei]] a fost componentă a [[Biserici catolice răsăritenePentarhia|Bisericile catolice răsăritenePentarhiei]] şi alte biserici se bucura de rit ne-latin) care se află în comuniune cu [[Episcop]]ul Romei, [[PapaBiserica Ortodoxă]]. Uneori pentru desemnarea Bisericii Catolice în ansamblu se foloseşte termenul de '''Biserica Romano-Catolică''', dar în sens riguros acest apelativ desemnează doar ritul latin al Bisericii Catolice.

Istoric, [[Biserica Romei]] a fost componentă a [[Pentarhia|Pentarhiei]] şi se bucura de comuniune cu [[Biserica Ortodoxă]]. În 1054 a avut loc o [[Marea schismă|schismă]] între Roma şi celelalte scaune patriarhale rezultată din diferenţele din ce în ce mai mari dintre [[ortodoxie]] şi romano-catolicism. Iniţial, motivul [[Schismă|schismei]] a fost o dispută privind autoritatea papei şi temelia teologiei privind termenul ''[[Filioque]]'', un cuvânt care a fost adăugat de bisericile apusene la [[Crezul de la Niceea|Crez]] fără să aibă asentimentul episcopilor ortodocşi. Cu toate acestea, efectele schismei nu au fost simţite imediat peste tot şi doar după un timp s-a răspândit despărţirea deplină care există şi în zilele noastre dintre ortodocşi şi romano-catolici. Neîncrederea mutuală a fost urmată mai târziu de nefericita jefuire a Constantinopolului petrecută în timpul Cruciadei a IV-a, din 1204, care a accentuat disensiunea dintre ortodoxia grecească şi Biserica Apusului.

În prezentCu toate acestea, principalele diferenţe dintre [[Biserica Ortodoxă]] efectele schismei nu au fost simţite imediat peste tot şi Biserica Romanodoar după un timp s-Catolică sunt includerea ''[[Filioque]]'' a răspândit despărţirea deplină care există şi în Crez (zilele noastre dintre ortodocşi şi teologia aferentă romano-catolici. Neîncrederea mutuală a dublei purcederi—aceea că Duhul Sfânt purcede fost urmată mai târziu de la Tatăl ''şi de la Fiul'') şi sfera autorităţii papale. În plus, Biserica Romanonefericita jefuire a Constantinopolului petrecută în timpul Cruciadei a IV-Catolică a promulgat anumite [[dogmă|dogme]] după Marea schismă (cum ar fi [[Purgatoriul]], [[Imaculata Concepţie din 1204, care a Maicii Domnului]] accentuat disensiunea dintre ortodoxia grecească şi infailibilitatea papală) şi alte aspecte ale doctrinei (cum ar fi păcatul originar), care sunt considerate doctrinar greşite (sau, mai tranşant, eretice) de către ortodocşiBiserica Apusului.

<!*[[Filioque]]: [[Duhul Sfânt]] purcede şi de la [[Dumnezeu Tatăl|Tatăl]] şi de la [[Iisus Hristos|Fiul]]. În [[ortodoxie|Biserica Ortodoxă]] Duhul Sfânt purcede doar de la Tatăl.*[[Primatul papal]] universal de drept și [[infailibilitate]]a papală. Prin deciziile Conciliilor Vatican I (1870) şi Vatican II (1963--- The focus of this article will be on the history and present teaching of the Roman Catholic Church vis 1965) se atribuie papei (episcopului Romei) calitatea de [[primat]], de „episcop al Bisericii Universale”, pe baza dreptului de urmaş al Sf. [[apostolul Petru|Apostol Petru]] şi de „vicar” (delegat) al lui [[Iisus|Hristos]] pe pământ. *[[Imaculata Concepţie]] a vis the Orthodox Church[[Maica Domnului|Maicii Domnului]] *[[Purgatoriu]]l ca loc intermediar unde, după moarte, rather than merg sufletele cu păcate mai uşoare să se purifice, spre a comprehensive article on Roman Catholicism in generaltrece în [[rai]]. Dogma despre Purgatoriu, formulată la Sinoadele din Florenţa (1439) şi Trident (1562) nu este acceptată nici de [[ortodoxie|Biserica Ortodoxă]] nici de [[protestantism|Bisericile Protestante]]*o teologie diferită asupra păcatului originar - se vedea art.[[Păcat]]

Let's aim for intelligent discussion rather than simple potshotsPe lângă aceste diferențe [[Teologie dogmatică|dogmatice]], alte câteva diferențe față de Biserica Ortodoxă fac polemică:*[[Celibat]]ul [[preot|preoţilor]]*Întrebuinţarea [[Azimă|azimei]] (pâine nedospită numită „ostie”) la [[Euharistie|Sfânta Euharistie]]. Polemics are ok as long as they are basically descriptive and take into account the subtleties of controverted issues*Este introdusă sculptura monumentală (statui) în Biserică. La ortodocşi există numai [[icoană|icoane]] (și, eventual, basoreliefuri).*Introducerea muzicii instrumentale în [[cult]] (de exemplu orga).

==Surse==* [[Eastern http://www.vatican.va/archive/catechism/ccc_toc.htm Catechism of the Catholic ChurchesChurch]] will have their own articles- This is the new standard in Roman Catholic teaching, including a general onepublished with the intent to be the basis for local catechisms around the world. *Ene Branişte şi Ecaterina Branişte, ''Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase'', pag 92-catolicismul, pag 401-Purgatoriu, pag 194-hostia, pag 338-primat papal, They should all link back to this article.Editura Diecezană Caransebeş, 2001, ISBN 973-97569-7-2*''Dicţionar Enciclopedic'', vol I, Editura Enciclopedică, 1993, ISBN general 973-45-0143-7, ISBN vol 5 973-45-0046-5

==Istoric== ==Polemici== ---> ==Vezi şiA se vedea și==

 ==Surse==* [[Ortodoxie]]* [http://www.vatican.va/archive/catechism/ccc_toc.htm Catechism of the Catholic Church[Protestantism]] - This is the new standard in Roman Catholic teaching, published with the intent to be the basis for local catechisms around the world.