Modificări

Salt la: navigare, căutare

Biserica Ortodoxă a Antiohiei

3.498 de octeți adăugați, 3 decembrie 2018 13:44
m
fără descrierea modificării
{{'''Biserica Antiohiei''' este una din cele cinci [[patriarh]]ate (i.e. [[Pentarhia]]) care constituiau [[Biserica Ortodoxă|Una, sfântă, sobornicească şi apostolească Biserică]] dinainte de [[Marea Schismă|schisma]] între Roma şi Antiohia din 1098 şi între Roma şi celelalte patriarhate ortodoxe aproximativ în aceeaşi perioadă. În curs}}{{Traducere EN}}zilele noastre este una din Bisericile Ortodoxe [[autocefalie|autocefale]]. În traducerea cea mai răspândită a documentelor oficiale (în limba engleză), Biserica Antiohiei se intitulează '''Patriarhia Greco-Ortodoxă a Antiohiei şi a întregului Răsărit''', dar o traducere literală a denumirii arabe impuse de legislaţia otomană (şi utilizată până astăzi de succesorii politici ai otomanilor) ar suna mai degrabă astfel: '''Patriarhia Ortodoxă Romană (a Romeilor) a Antiohiei şi a întregului Răsărit''' (conform împărţirii teritoriilor otomane după sistemul millet-urilor, ortodocşii aparţineau toţi de ''Rum millet'' - miletul romanilor/romeilor).
'''Biserica Antiohiei''' este una din cele cinci continuatoarea comunităţii creştine fondate în Antiohia de către [[patriarhie|patriarhateapostol]] (i.e. ii [[PentarhiaApostolul Petru|Petru]](care a fost primul său episcop) care constituiau [[Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească Biserică|Una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică dinainte de [[Marea SchismăApostolul Pavel|schismaPavel]] între Roma și Antiohia din 1098 și între Roma și celelalte patriarhate ortodoxe aproximativ în aceeași perioadă, care sunt ocrotitorii săi. În zilele noastre diptice, Biserica Antiohiei este una din înscrisă pe locul al treilea între Bisericile Ortodoxe , după [[autocefalieBiserica Ortodoxă a Constantinopolului|autocefaleConstantinopol]]. În traducerea cea mai răspândită a documentelor oficiale (în limba engleză), şi [[Biserica Antiohiei se intitulează '''Patriarhia Greco-Ortodoxă a Antiohiei și a întregului Răsărit''', dar o traducere literală a denumirii arabe impuse de legislația otomană (și utilizată până astăzi de succesorii politici ai otomanilor) ar suna mai degrabă astfel: '''Patriarhia Ortodoxă Romană (a Romeilor) a Antiohiei și a întregului Răsărit''' (conform împărțirii teritoriilor otomane după sistemul millet-urilor, ortodocșii aparțineau toți de ''Rum millet'' - miletul romanilor/romeilor)Alexandriei|Alexandria]].
Biserica Antiohiei este continuatoarea comunității creștine fondate în Antiohia de către [[apostol]]ii [[Apostolul Petru|Petru]] (care a fost primul său episcop) și [[Apostolul Pavel|Pavel]], care sunt [[sfinţi ocrotitori|ocrotitor]]ii săi. În diptice, Biserica Antiohiei este în scrisă pe locul al treilea între Bisericile Ortodoxe, după [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Constantinopol]] și [[Biserica Ortodoxă a Alexandriei|Alexandria]]. Reședința Reşedinţa patriarhatului se găsea inițial iniţial la Antiohia (Antakya), în Turcia de azi. Acum, reședința reşedinţa se găsește găseşte la Damasc, în Siria, pe "strada numită Dreaptă"„Dreaptă”. În prezentÎntre anii 1979-2012, patriarh este Prea-Fericitul al Bisericii Antiohiei a fost Preafericitul [[Ignatie IV (Hazim) al Antiohiei|Ignatie IV]] . Acesta a fost urmat, din [[17 decembrie]] 2012 de Preafericitul [[Ioan X (Yazigi) al Antiohiei|Ioan al X-lea]] al Antiohiei și al întregului Răsărit.
<!-- [[Image:St George Beirut.jpg|right|thumb|450px|Biserica Sf. Gheorghe din Beirut]] -->
[[Image:Balamand.jpg|right|thumb|450px|[[Mănăstirea Maicii Domnului din Balamand (Tripoli, Liban)]]]]
{{Biserică|
name=Greek Orthodox Patriarchate of Antioch and All the EastPatriarhia Ortodoxă Greacă a Antiohiei şi Întregului Răsărit|founder= [[Apostol]]ii [[Apostolul Petru|Petru]] și şi [[Apostolul Pavel|Pavel]]|
independence=din vechime|
recognition = din vechime |
primate=Preafericitul [[Ignatie IV Ioan X (HazimYazigi) al Antiohiei|Patriarhul Ignatie Ioan al IVX-lea]]|
hq=Damasc, Siria|
territory=Siria, Liban, Iran, Iraq, Kuweit, părţi din Turcia|
language=arabă, greacă, engleză|
music=[[Cântarea bizantină]]|
calendar=[[Calendarul Iulian (îndreptat)iulian revizuit|Iulian îndreptat]]|
population=750,000 - 1,000,000|
website=[http://www.antiochpat.org/ Biserica Antiohiei]
==HistoryIstoric=====Early yearsPerioada apostolică===The early history of the Church of Antioch is detailed in the Prima perioadă din istoria Bisericii Antiohiei este relatată în [[Acts of the ApostlesFaptele Apostolilor]]unde, where in Acts în [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=26&cap=11:23 the Fapte 11, 26], [[Apostolul Luca]] aminteşte că în cetatea Antiohiei ucenicii lui Hristos s-au numit pentru prima dată creştini Datorită importanţei Antiohiei în Imperiul Roman, o mare parte a efortului misionar al [[apostol]]ilor a pornit din această cetate. În primele secole ale istoriei Bisericii, era firesc ca Biserica din Antiohia să devină unul din marile centre ale lumii creştine. Cu timpul, jurisdicţia atribuită [[episcop]]ului de Antiohia a ajuns să cuprindă Eparhia Răsăritului (dioceza sau eparhia era iniţial, înainte să ajungă să denumească o jurisdicţie bisericească, o subdiviziune administrativă în cadrul Imperiului). ===Școala antiohiană=== De-a lungul perioadei pre-niceene şi a perioadei [[Sinod Ecumenic|Sinoadelor Ecumenice]], teologia creştină cu centrul la Antiohia se concentra mai ales pe lectura literală a [[Sfânta Scriptură|Sfintei Scripturi]] şi pe evenimentele istorice din viaţa lui [[Iisus Hristos|Hristos]], în defavoarea interpretărilor filosofice sau alegorice ale acesteia, aşa cum era ea practicată în [[Biserica Ortodoxă a Alexandriei|Alexandria]]. Teologia antiohiană, deşi insista asupra dimensiunii mai "pământeşti" a interpretării, ţinea cont şi de importanţa studierii sensurilor spirituale, mai adânci ale Scripturilor. Aceste două perspective teologice au ajuns să fie cunoscute respectiv ca [[Școala din Antiohia|Şcoala antiohiană]] şi [[Şcoala catehetică din Alexandria|Şcoala din Alexandria]], reprezentate de marile instituţii catehetice din părţile acelea. Printre principalele figuri cărora le sunt asociate începuturile şcolii antiohiene, îi amintim pe [[Lucian din Antiohia]] si [[Paul de Samosata|Paul din Samosata]], dar adevărata ei formare este datorată unor scriitori ca [[Diodor de Tars|Diodor din Tars]], [[Ioan Gură de Aur|Ioan Hrisostom]], [[Teodor de Mopsuestia|Teodor al Mopsuestiei]], [[Apostle LukeNestorie]] records that it was in that city that the disciples of Christ were first called şi [[ChristianTeodoret din Cir|Teodoret de Cyr]]s. Due to the importance of Antioch as Uneori, diferenţa între cele două perspective a major center in the ancient provocat conflicte înlăuntrul Bisericii, tensiunile atingând punctul culminant îndeosebi în timpul disputelor asupra arianismului şi nestorianismului. Sfinţi ca Ioan Hrisostom sunt priviţi întrucâtva ca autori ce au sintetizat cele două perspective teologice - cea antiohiană şi cea alexandrină -, iar şcoala antiohiană de teologie, ai cărei susţinători rătăciţi au creat [[Arie|arianismul]] si [Roman Empire[nestorianism]]ul, a ajutat totodată Ortodoxia în lupta împotriva devierilor din cadrul şcolii alexandrine, many of the missionary efforts of the precum [[apostlesapolinarism]]ul şi [[Eutihie|eutihianismul]] were launched from that city. In the early centuries of the Church's history ===Schisma de la Calcedon=== Disputele [[Hristologie|hristologice]] din timpul [[Sinodul IV Ecumenic|Sinodului al IV-lea Ecumenic]] de la Calcedon - controversa [[monofizitism|monofizită]] din timpul acestuia, în anul 451, au provocat o [[schismă]] în interiorul Bisericii Antiohiei, it was natural that the Church sojourning in Antioch would come to be traditionally regarded as one of the centers of world Christianitycare a fost ridicată la rangul de patriarhat cu ocazia acestui Sinod Ecumenic. The territory that came to be associated with the Un grup care la acea vreme era majoritar a respins hotărârile Sinodului, transformându-se în ceea ce se numeşte astăzi [[bishopBiserica Antiohiei (siriacă)|Biserica Ortodoxă Siriacă]] of Antioch was that of the Roman Diocese of the East (a diocese was originally an Imperial governmental division before it became an ecclesiastical onenumită şi "iacobită", după [[Iacov Baradeu]], unul din episcopii acestora care au desfăşurat o intensă activitate misionară în zonă). Aceasta face parte actualmente din comuniunea [[Biserici Orientale Ortodoxe|Bisericilor Ortodoxe Orientale]], păstrând o viziune hristologică oarecum diferită ca limbaj de cea de la Calcedon.
===The Antiochian school===During the pre-Nicene period and that of the [[Ecumenical Councils]]Restul Bisericii Antiohiei, Christian theology centered in Antioch tended to emphasize the literalîn primul rând greci sau părţi ale populaţiei locale elenizate au rămas în comuniune cu Roma, historical facts of the life of [[Jesus Christ]] over philosophical or allegorical [[hermeneutics|interpretations]] of [[Holy Scripture]]Constantinopolul, contrasted with the more mystical and figurative theology coming from [[Church of Alexandria|Alexandria]]. Antiochian theology, though stressing the "earthier" side of interpretation, nevertheless did not neglect the importance of insight into the deeper, spiritual meaning of the Scripturesşi Ierusalimul. These two viewpoints came to be known respectively as the [[Antiochian school]] and the [[Alexandrian school]]Urmaşii acestora formează astăzi ''Patriarhia Ortodoxă Greacă a Antiohiei şi a întregului Răsărit'', represented by major catechetical institutions at both placesconsiderată de comuniunea ortodoxă drept unica moştenitoare legitimă a Bisericii din Antiohia.
Major figures associated with the origin of the Antiochian school include [[Lucian of Antioch]] and [[Paul of Samosata]]Schisma a slăbit mult Biserica Antiohiei, but its real formation was found with writers such as [[Diodore of Tarsus]]iar în 637, [[John Chrysostom]]când Antiohia a fost cucerită de arabii musulmani, [[Theodore of Mopsuestia]]Biserica "greacă" a fost percepută de către invadatori ca aliată a duşmanilor lor, [[Nestorius]]romano-bizantinii. Ulterior, and [[Theodoret of Cyrrhus]]. At timescreştinii ortodocşi antiohieni au fost supuşi unui lung şir de persecuţii, this difference in emphasis caused conflicts within the Church as the tension between the two approaches came to astfel încât au existat numeroase perioade de timp în care scaunul patriarhal al Antiohiei a headfost vacant sau în care Patriarhul nu rezida efectiv în Antiohia, especially regarding the doctrinal disputes over [[Arianism]] and [[Nestorianism]]mai ales în timpul secolelor al VII-lea şi al VIII-lea. Saints such as [[John Chrysostom]] are somewhat regarded as synthesizers of the Antiochian and Alexandrian approaches to theologyÎn anul 969, Imperiul Roman de Răsărit a recucerit Antiohia, and the Antiochian school of theologyiar Biserica de aici s-a dezvoltat iarăşi, whose more deviant proponents produced [[Arianism]] and [[Nestorianism]]până în 1085, also enabled the Orthodox fight against the Alexandrian school's deviancescând cetatea a fost cucerită de turcii selgiucizi. În timpul acestei perioade care a durat mai bine de un secol, namely [[ApollinarianismLiturghia]] and vest-siriacă tradiţională a fost treptat înlocuită cu cea a Marii Biserici, [[EutychianismSfânta Sofia (Constantinopol)|Aghia Sophia]]din Constantinopol. Acest proces a luat sfârşit în timpul secolului al XII-lea.
===Schism over ChalcedonCruciadele şi cucerirea musulmană===Disputes over the [[Christology]] of the [[Fourth Ecumenical Council]] at Chalcedon&mdash;the [[Monophysitism|Monophysite]] controversy&mdash;in 451 led to a [[schism]] within the Church of Antioch, which at that same council was elevated to the status of a [[patriarchate]]. The larger group at the time repudiated the council and became the [[Church of Antioch (Jacobite)|Syriac Orthodox Church]] (also called the "Jacobites" for [[Jacob Baradeus]], an early bishop of theirs who did extensive missionary work in the region). They currently constitute part of the [[Oriental Orthodox]] communion and maintain a Christology somewhat different in language from that of Chalcedon.
The remainder of the Church of AntiochÎn 1098, primarily local Greeks or Hellenized sections of the indigenous populationcruciaţii au cucerit cetatea şi au instaurat un Patriarhat Latin de Antiohia pentru nou-creatul Regat Latin al Siriei, remained in communion with Romeîn timp ce patriarhatul grecesc şi-a continuat existenţa în exil, Constantinoplela Constantinopol. După aproape două secole de dominaţie a cruciaţilor, mamelucii egipteni au cucerit Antiohia în 1268, Alexandriaiar patriarhul ortodox, and Jerusalem[[Teodosie IV al Antiohiei|Teodosie al IV-lea]] s-a putut întoarce în cetatea sa de reşedinţă. This is the current ''Greek Orthodox Patriarchate of Antioch and All the East'' which is considered by the other bishops of the Orthodox Church to be the sole legimate heir to the Antiohia devenise, în această perioadă, un oraş mic, astfel încât, în secolul al XIV-lea, [[seeIgnatie II al Antiohiei|Ignatie al II-lea]] of Antiocha mutat reşedinţa Patriarhatului la Damasc, unde a rămas până astăzi, deşi Patriarhul păstrează titlul scaunului episcopal al Antiohiei.
The schism greatly weakened the Antiochian churchTurcii otomani au cucerit cetatea în 1517, and in 637 when Antioch fell to the [[Islam|Muslim]] Arabs, the "Greek" church was perceived by the invaders as allied to the Romanopăstrându-Byzantine enemies of the Arabsşi dominaţia asupra acesteia până la dezmembrarea Imperiului Otoman la sfârşitul Primului Război Mondial. During the subsequent periodÎn această perioadă, în 1724, Antiochian Orthodox Christians underwent Biserica Antiohiei a lengthy period of persecutionfost slăbită de o nouă schismă, and there were multiple periods of either vacancy or non-residence on the Antiochian patriarchal throne during the 7th and 8th centuries. In 969, the Roman Empire regained control of Antioch, and the church there prospered again until 1085, when the Seljuk Turks took the city. During this period of more than în urma căreia o mare parte a credincioşilor a hundred years, the traditional West Syrian intrat sub ascultarea [[liturgyBiserica Romano-Catolică|Bisericii Catolice]] of the church was gradually replaced by that of the tradition of the Great Church, . Gruparea catolică orientală (uniată) care a rezultat din această schismă este cunoscută ca [[Hagia Sophia (Constantinople)|Hagia SophiaBiserica Greco-Catolică Melkită]] in Constantinople. This process was completed sometime in the 12th century, care păstrează în zilele noastre strânse legături cu ortodocşii, purtând discuţii cu aceştia asupra vindecării schismei şi asupra reîntoarcerii melkiţilor la Ortodoxie.
===Crusader and Muslim conquests===In 1098Deja în secolul al XVIII-lea, Crusaders took the city and set up marea majoritate a Latin Patriarchate of Antioch to adorn its Latin Kingdom of Syriacredincioşilor Bisericii Antiohiei erau arabi. În 1898, while ultimul patriarh grec a Greek patriarchate continued in exile in Constantinoplefost depus, un succesor arab fiind ales în 1899. After nearly two centuries of Crusader ruleAstfel, the Egyptian Mamelukes seized Antioch in 1268, and the Orthodox patriarch, [[Theodosius IV of Antioch|Theodosius IV]], was able to return to the regionpatriarhatul s-a arabizat complet. By this point, Antioch itself had been reduced to Din anii 1940 a smaller town, and so in the 14th century [[Ignatius II of Antioch|Ignatius II]] transferred the seat of the patriarchate to Damascus, where it remains to this day, though the patriarch retains the Antiochian titleapărut în Biserica Antiohiei o puternică mişcare de înnoire care îi implică mai ales pe tinerii ortodocşi.
The Ottoman Turks conquered the city in 1517, under whose control it remained until the breakup of the Ottoman Empire at the end of World War I. During this period, in 1724, the Church of Antioch was again weakened by schism, as a major portion of its faithful came into submission to the ===Biserica Antiohiei astăzi===[[Roman Catholic Church]]Image:Ignatius Hazim. The resultant jpg|right|thumb|200px|[[UniateIgnatie IV (Hazim) al Antiohiei|Patriarhul Ignatie al IV-lea al Antiohiei]] body is known as the [[Melkite Greek Catholic Church]], which in the current day maintains close ties with the Orthodox and is currently holding ongoing talks about healing the schism and returning the Melkites to Orthodoxy.
By the 18th century the great majority of the communicants of the Antiochian church were Arabs[[Institutul Teologic Sf. In 1898 the last Greek patriarch was deposedIoan Damaschin (Tripoli, and an Arab successor was elected in 1899. Thus the patriarchate became fully Arab in characterLiban)]] a fost creat de Patriarhia Antiohiei în 1970, iar în 1988 acesta a fost complet incorporat în Universitatea din Balamand. A strong renewal movement, involving Orthodox youth in particular, has been under way since the 1940sInstitutul funcţioanează ca principal seminar de instruire teologică pentru clerul şi laicatul Patriarhiei.
===The Antiochian church today===Sfântul Sinod al Antiohiei îl cuprinde pe patriarh şi pe toţi [[Image:Ignatius Hazimepiscop]]ii eparhioţi. Acesta se întruneşte în fiecare primăvară şi toamnă pentru a dezbate problemele Bisericii, pentru a alege episcopii sau pe patriarh, după caz.jpg|right|thumb|200px|[[Ignatie IV (Hazim) al Antiohiei|Patriarhul Ignatie IV al şi Sfântul Sinod conduc Biserica Antiohiei]]]]The [[Stpe calea dreptei credinţei, a păstrării disciplinei ecleziastice şi a urmării poruncilor lui Hristos. John of Damascus Patriarchal Institute of Theology (TripoliPe lângă Sinodul propriu-zis, Lebanon)]] was established by the patriarchate in 1970un organism sinodal general se întruneşte de două ori pe an pentru a dezbate problemele financiare, educaţionale, and in 1988 it was fully incorporated into the University of Balamandjudiciare şi administrative ale Bisericii. The Institute functions as the primary seminary for theological schooling for the patriarchate's clergy and lay leadersAcest organism este alcătuit din membrii Sfântului Sinod şi reprezentanţii laicatului. Când urmează să aibă loc alegeri pentru scaunul patriarhal, acest organism desemnează trei candidaţi dintre care Sfântul Sinod îl alege pe noul patriarh.
The [[Holy Synod]] of Antioch includes the [[patriarch]] and all the ruling [[bishop]]s. Meetings are held each year in Spring and Autumn to consider churchUltimul patriarhat de lungă durată a fost cel al Preafericitului Ignatie al IV-wide issueslea; ales în 1979, and to elect the patriarch and other [[bishop]]s as needed. The patriarch and holy synod govern the Church of Antioch to preserve the true faithacesta a rămas pe tron până la moartea sa, to maintain ecclesiastical order, and to carry out the commandments of Christîn anul 2012. In addition to the synod itself, Patriarhul Ignatie a general conciliar body meets twice a year to see to the financialfost deosebit de activ în ceea ce priveşte strângerea legăturilor cu celelalte comunităţi creştine, educational, judicial, and administrative matters of the patriarchateîndeosebi cu cele care au rădăcini antiohiene. It is composed of members of the synod and of lay representatives. When a new patriarch is to be elected, this body selects three candidates from whom the holy synod chooses the new patriarchPrea Fericirea Sa şi Sfântul Sinod al Antiohiei erau susţinători entuziaşti ai participării Bisericii Antiohiei la discuţiile între reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe şi cei ai Bisericilor Ortodoxe Orientale (pre-calcedoniene).
The current patriarch is His Beatitude Patriarch În Elveţia, la Chambésy, discuţiilor plenare au dus la [[Ignatius IV (Hazim) of Antiochhttp://www.antiochian.org.au/content/category/7/30/21/ acorduri]] and all the Eastsemnate în 1989, elected in 19791990 şi 1993. Patriarch Ignatius has been particularly active in strengthening ties with other Christian communionsToţi reprezentanţii oficiali ai Bisericilor Ortodoxe şi ai celor pre-calcedoniene au fost de acord, but particularly with those whose roots are in Antiochla capătul acestor discuţii, că diferenţele hristologice între cele două comuniuni sunt mai degrabă legate de aspectele subliniate decât de substanţă. His Beatitude and the holy synod of Antioch were enthusiastic for the Church of Antioch to participate in general talks between representatives of all the Eastern Orthodox and Oriental Orthodox ChurchesMai mulţi membri ai Bisericilor Ortodoxe au criticat consensul aparent exprimat în acordurile de la Chambesy. Totuşi Patriarhul şi Sfântul Sinod al Antiohiei au primit cu bucurie acordurile, ca pe nişte paşi necesari de apropiere întru iubirea lui Dumnezeu şi de refuz al urii bazate pe diferenţe care nu sunt de substanţă.
At Conform recomandărilor Acordului al II-lea de la Chambesy in Switzerland(1990), Patriarhul ortodox Ignatie al IV-lea s-a întâlnit formal cu Patriarhul ortodox (Oriental) siriac, Ignatie Zakka I, pe [[22 iulie]] 1991. Cu ocazia acestei întruniri formale, plenary talks were held resulting in cei doi patriarhi au semnat un [http://www.antiochian.org.au/content/categoryview/7/30143/21/ agreementsacord pastoral] in 1989care chema la "respect reciproc desăvârşit între cele două Biserici". De asemeni, 1990 and 1993. All official representatives of the Eastern Orthodox and the Oriental Orthodox reached agreement in these dialogues that the Christological differences between the two communions are more a matter of emphasis than of substance. Although elements in a number of the Eastern Orthodox Churches have criticized the apparent consensus reached by the representatives at Chambesyacordul interzicea trecerea credincioşilor de la o Biserică la cealaltă, the patriarch and holy synod of the Antiochian Orthodox Church welcomed the agreements as positive moves towards pregătea terenul pentru ţinerea de întruniri comune ale celor două sinoade şi formula nevoia pregătirilor pentru intercomuniunea deplină a sharing in the Love of God, and credincioşilor şi concelebrarea euharistică a rejection of the hatred of insubstantial division[[cler]]ului celor două Biserici. Biserica Antiohiei va emite aceste directive pentru pregătirea intercomuniunii numai atunci când credincioşii ambelor Biserici vor fi pregătiţi pentru aceasta - în nici un caz înainte.
As recommended in the Second Chambesy AgreementPatriarhul Ignatie este responsabil şi de participarea Bisericii Antiohiei la comisia bilaterală de dialog cu Biserica Greco-Catolică Melkită, that of 1990dialog care caută soluţii pentru vindecarea schismei - ce datează din secolul al XVIII-lea - între catolicii melkiţi şi ortodocşii antiohieni. În octombrie 1996, the Antiochian (Eastern) Orthodox Patriarch Ignatius IV formally met with the Syriac (Oriental) Orthodox Patriarchîntr-un gest fără precedent, Ignatius Zakka I, on [[July 22]], 1991. At that formal meeting, the two patriarchs signed patriarhul melkit Maxim al V-lea a vorbit la o întrunire a [http://www.antiochian.org.au/content/view/143/21 pastoral agreement] which called for "complete and mutual respect between the two churches." It also prohibited the passing of faithful from one church to the other, envisaged joint meetings of the two holy synods when appropriate, and provided for future guidelines for intercommunion of the faithful and [[Eucharist]]ic [[concelebration]] by the [[clergy]] of the two churches. The Church of Antioch expects these guidelines to be issued when the faithful of both churches are ready, but not beforeSfântului Sinod ortodox.
Patriarch Ignatius has also overseen participation in a bilateral commission with the [[Melkite Greek Catholic Church]]Membrii Sfântului Sinod al Antiohiei continuă să caute căi de comunicare mai extinsă şi pentru organizarea de întâlniri prieteneşti cu fraţii şi surorile lor siriaci, which is exploring ways of healing the 18th century schism between the Melkite Catholics and the Antiochian Orthodoxmelkiţi şi maroniţi cu care împărtăşesc o mare moştenire comună. In an unprecedented event, Melkite Patriarch Maximos V addressed a meeting of the Orthodox holy synod in October 1996.
The members of the holy synod of Antioch continue to explore greater communication and more friendly meetings with their SyriacÎn mai 1997, MelkiteSfântul Sinod s-a întrunit si a declarat că, pentru a echilibra lunga perioadă de post a [[Postul Paştilor|Postului Paştilor]], and Maronite brothers and sistersîntreaga perioadă pascală va fi una de sărbătoare, who all share a common heritageîn cinstea Învierii Domnului [[Iisus Hristos]].
In May of 1997Această decizie, the holy synod met and declared that the whole [[Pascha]]ltide period is to be observed festally, thus balancing the lengthy fasting of [[Great Lent]] with an equal feasting period in celebration of the Resurrection of [[Jesus Christ]]alături de activităţile diplomatice şi de alte gesturi ale Patriarhului Ignatie şi ale Sfântului Sinod au atras criticile mai multor elemente din rândurile Bisericii Ortodoxe universale şi îndeosebi din partea grupărilor "de rezistenţă" care s-au rupt de comuniunea cu majoritatea ortodocşilor.
This decision, the diplomatic activities, and other moves by Patriarch Ignatius and the holy synod, have drawn criticism from some elements within the mainstream Eastern Orthodox Church and particularly from Dintre Bisericile cunoscute pentru atitudinea lor "resistance[[ecumenism|ecumenică]]" groups who have walled themselves off from communion with most of world Orthodoxylor, Biserica Antiohiei este poate cel mai bun exemplu.
Of the churches receiving approbrium for "În decembrie 2012, Sf. Sinod al Bisericii Antiohiei l-a ales ca patriarh pe Preafericitul [[ecumenismIoan X (Yazigi) al Antiohiei|Ioan al X-lea]]", Antioch probably has received the greatest amountfostul mitropolit antiohian al Europei.
===Expansiunea externă===
[[Image:Antiochian bishops.jpg|right|thumb|300px|'''Noi episcopi antiohieni împreună cu patriarhul'''<br>De la stânga la dreapta: PS [[Marcu (Maymon) de Toledo]], PF [[Ignatie IV (Hazim) al Antiohiei]], PS [[Toma (Iosif) de Oakland]], PS [[Alexandru (Mufarrij) de Ottawa]]]]
Imigrația Imigraţia pe scară largă a arabilor către Lumea Nouă în secolele XX și şi XXI a determinat o creștere creştere a numărului, forței și influenței Biseriii forţei şi influenţei Bisericii Antiohiei; în zilele noastre, majoritatea credincioșilor credincioşilor antiohieni trăiesc în afara Orientului Mijlociu și şi cuprind numeroși numeroşi ne-arabi convertiți convertiţi la credința credinţa ortodoxă. În consecințăconsecinţă, pe lângă teritoriile Bisericii Antiohiei din Orientul Mijociu (Siria, Liban, Iraq, Kuweit, Iran, Peninsula Arabică și şi parte din Turcia), aceasta cuprinde [[eparhie|dieceze]] misionare în America de Nord, Centrală și şi de Sud, în Europa, în Australia și şi Pacific. Arhiepiscopia cu cel mai mare număr de credincioși credincioşi este cea a[[Arhiepiscopia Creştin-Creştină Ortodoxă Antiohiană a Americii de Nord|Americii de Nord]]. Este singura alcătuită din mai multe eparhii. Arhiepiscopia cu teritoriul cel mai întins este cea a [[Arhiepiscopia Ortodoxă Antiohiană a Australiei şi Noii Zeelande|Australiei şi Noii Zeelande]]. Numărul credincioșilor credincioşilor Patriarhiei Antiohiei este estimat la 750.000-1.000.000 numai pe teritoriul Siriei.
==Sfinţi antiohieni==
De-a lungul secolelor, numele Bisericii Antiohiei a fost asociat cu cel al multor [[sfânt|sfințisfinţi]] din calendarul bisericesc, între care: Over the centuries, the Church of Antioch has been associated with many [[saint]]s on the Church's calendar. [[Image:Antiochian saints.jpg|right|thumb|250px|[[Sobor]]ul Marilor [[sfânt|SfințiSfinţi]] ai Sfintei Biserici a Antiohiei]]
*[[Andrei Criteanul|Andrei Cretanul]] (sau ''Criteanul'', într-o versiune mai veche)*[[Apostol]]ii [[Apostolul Petru|Petru]] and şi [[Apostolul Pavel|Pavel]]*[[Vavila al Antiohiei|Vavila din Antiohia]]
*[[Serghie şi Vah]]
*[[CristoforHristofor|Marele Mucenic CristoforHristofor]]
*[[Daniel Stâlpnicul]]
*[[Dorotei din Gaza]]
*[[Efrem Sirul]]
*[[Eustatie al Antiohiei]]
*[[Gheorghe|Gheorghe Purtătorul de biruințăbiruinţă]]
*[[Habib]]
*[[Ignatie al Antiohiei]]
*[[Isaac Sirul]]
*[[Ioan Hrisostom|Ioan Gură de Aur]]
*[[Ioan Damaschin]]
*[[Iosif din Damasc]]
*[[Roman Melodul]]
*[[Simeon Stâlpnicul]]
*[[Tecla|Întâia Muceniță Muceniţă Tecla]] *[[Listă a patriarhilor Antiohiei]]
==Eparhii==
<small>''Apar în listă doar eparhiile pentru care există articole OrthodoxWiki (în limba engleză).''</small>
Patriarhia Antiohiană este formată din nouăsprezece [[arhiepiscopie|arhiepiscopii]], fiecare păstorită de un arhiepiscop mitropolitan. Dintre acestea, doar Arhiepiscopia Americii de Nord este la rândul ei împărțită în [[eparhie|eparhii]]. <small>''Doar acele eparhii care au pagini OrthodoxWiki sunt listate aici.''</small> *[[Arhiepiscopia Ortodoxă Antiohiană a Australiei şi Noii Zeelandedin Australia și Noua Zeelandă|Arhiepiscopia Australiei, Noii Zeelande și a întregii Întregii Oceanii]]*[[Arhiepiscopia Creștină Ortodoxă Creştină Antiohiană a Americii de Nord|Arhiepiscopia Americii de Nord]]:*[[Eparhia din New York și Washington, DC (Antiohiană)]]:*[[Eparhia din Los Angeles și Vest (Antiohiană)]]:*[[Eparhia din Charleston, Oakland și Mid-Atlantic (Antiohiană)]]:*[[Eparhia din Eagle River și Nord-vest (Antiohiană)]]:*[[Eparhia din Miami și Sud-est (Antiohiană)]]:*[[Eparhia din Ottawa, Canada Estică și din New York-ul Superior (Antiohiană)]]:*[[Eparhia din Toledo și Midwest (Antiohiană)]]:*[[Eparhia din Wichita și Mid-America (Antiohiană)]]:*[[Eparhia din Worcester și New England (Antiohiană)]]*[[Arhiepiscopia Ortodoxă Antiohiană din Santiago și Întregul Chile|Arhiepiscopia Ortodoxă Antiohiană din Santiago și Întregul Chile]]*[[Arhiepiscopia Ortodoxă Antiohiană a Europei Occidentale şi Centrale|Arhiepiscopia Europei Occidentale şi Centrale]]*[[Mitropolia din Damasc]]: eparhie patriarhală*[[Arhiepiscopia din Alep|Mitropolia din Beroea (Alep) și Alexandretta]]*[[Arhiepiscopia din Beirut|Mitropolia de Beirut și Exarhatul Feniciei]]*[[Arhiepiscopia din Bosra-Hauran, Jabal al Arab și Golan|Mitropolia de Bosra, Hauran și Jabal al-Druze]]:*[[Mitropolia din Emesa]] (Homs)*[[Mitropolia din Epifania]] (Hama) și Exarhatul Siriei de Nord: *[[Mitropolia din Latakia]] și Exarhatul de Theodorias*[[Mitropolia din Baghdad]], Kuwait și a Întregii Mesopotamii*[[Mitropolia din Akkar]]*[[Arhiepiscopia din Byblos și Botris (Muntele Liban)|Mitropolia din Muntele Liban, Byblos și Botrys]]*[[Mitropolia din Seleucia (Zahle) și Heliopolis (Baalbek)]] *[[Arhiepiscopia din Tripoli și Al-koura|Mitropolia din Tripoli și Al-Koura]]*[[Mitropolia din Tir și Sidon]]*[[Mitropolia din Tars și Adana]]*[[Mitropolia din Amida]] (Diyarbakır) *[[Mitropolia din Theodosioupolis]](Erzurum)
{{Biserici}}
==Legături externe==
* [http://www.antiochpat.org/ Patriarhia Greco-Ortodoxă a Antiohiei și şi a întregului Răsărit] (în limbile arabă și şi engleză)* [http://www.cnewa.org/ecc-bodypg.aspx?eccpageID=15&IndexView=toc Eastern Christian Churches: The Patriarchate of Antioch], un text academic de Ronald Roberson, CSP, un preot romano-catolic specialist în creștinismul creştinismul răsăritean
*[http://www.cc.uoa.gr/theology/html/english/pubs/doctrsec/scouteris/27/27.pdf The Spiritual Tradition of the Antioch Patriarchate], de Prof. [[Constantin Scouteris]]
*[http://www.antiochcentre.net/ 'Antioch']: Centru de studii și şi cercetări creștincreştin-ortodoxe antiohiene (Oxford, UK)
*[http://www.antiochian.org.au/content/section/22/57/ Photos of patriarchal sites]
===Arhiepiscopii şi episcopii===
====Orientul Mijlociu====
*[http://www.quartos.org.lb/ Arhiepiscopia Ortodoxă de Beirut] (în limbile arabă și şi engleză)*[http://www.ortmtlb.org.lb/ Arhiepiscopia Creştină Ortodoxă de Byblos şi Botrys (Muntele Liban)] (în limbile arabă și şi engleză)*[http://www.alepporthodox.org/ Arhiepiscopia Greco-Ortodoxă de Alep] (în limbile arabă și şi engleză)
*[http://www.lattakiaorth.org/ Arhiepiscopia Greco-Ortodoxă de Lattakia] (în limba arabă)
{{Biserici}}
====Americile====
*[http://www.antiochian.org/ Arhiepiscopia Ortodoxă Antiohiană a Americii de Nord] (în limba engleză)
*[http://www.catedralortodoxa.com.br/ Arhiepiscopia Ortodoxă Antiohiană a Braziliei] (în limba portugheză)
*[http://www.iglesiaortodoxa.org.mx/ Arhiepiscopia Ortodoxă Antiohiană a Mexicului, Venezuelei, Americii Centrale și şi Caraibelor] (în limba spaniolă)
*[http://www.chileortodoxo.com/ Arhiepiscopia Ortodoxă Antiohiană din Chile] (în limba spaniolă)
====Europa====
*[http://www.antiochian-orthodox.co.uk/diocese.htm Episcopia Ortodoxă Antiohiană a Europei Occidentale și şi Centrale] (în limba englezăși franceză)
*[http://www.rum-orthodox.de/ Biserica Greco-Ortodoxă Antiohiană din Germania] (în limba germană)
*[http://www.antiochian-orthodox.co.uk/ Biserica Ortodoxă Antiohiană din Marea Britanie și şi Irlanda] (în limba engleză)
====Pacific====
*[http://www.antiochian.org.au/ Arhiepiscopia Ortodoxă Antiohiană a Australiei și şi Noii Zeelande]
===Mănăstiri===
*[http://www.hamatoura.com/ Hamatoura : Sfântul Munte al Maicii Domnului (Amyoun El-Koura,Wadi Kadeesha, Libanul de Nord)]
*[http://www.stgeorgesyria.org/ Mănăstirea Patriarhală Sf. Gheorghe Al-Humayrah (Homs, Siria)]
*[http://www.balamandmonastery.org.lb/MonastSaydnaya.htm Sfănta Sfânta Mănăstire Patriarhală a Maicii Domnului din Saydnaya (Siria)]   [[Categorie:Jurisdicţii|Antiohia]]
[[arCategorie:أنطاكيةJurisdicții|Antiohia]][[Categorie:Ortodoxia în Siria]][[Categorie:Eparhii antiohiene]]
[[en:Church of Antioch]]
[[es:Iglesia Ortodoxa de Antioquía]]
[[fr:Église d'Antioche]]
[[ru:Антиохийская православная церковь]]
4.112 modificări

Meniu de navigare