Modificări

Salt la: navigare, căutare

Biserica Ortodoxă a Antiohiei

3.533 de octeți adăugați, 12 ianuarie 2018 07:26
Eparhii
{{Traducere EN}}'''Biserica Antiohiei''' este una din cele cinci [[patriarh]]ate (i.e. [[Pentarhia]]) care constituiau [[Biserica Ortodoxă|Una, sfântă, sobornicească şi apostolească Biserică]] dinainte de [[Marea Schismă|schisma]] între Roma şi Antiohia din 1098 şi între Roma şi celelalte patriarhate ortodoxe aproximativ în aceeaşi perioadă. În zilele noastre este una din Bisericile Ortodoxe [[autocefalie|autocefale]]. În traducerea cea mai răspândită a documentelor oficiale (în limba engleză), Biserica Antiohiei se intitulează '''Patriarhia Greco-Ortodoxă a Antiohiei şi a întregului Răsărit''', dar o traducere literală a denumirii arabe impuse de legislaţia otomană (şi utilizată până astăzi de succesorii politici ai otomanilor) ar suna mai degrabă astfel: '''Patriarhia Ortodoxă Romană (a Romeilor) a Antiohiei şi a întregului Răsărit''' (conform împărţirii teritoriilor otomane după sistemul millet-urilor, ortodocşii aparţineau toţi de ''Rum millet'' - miletul romanilor/romeilor).
'''Biserica Antiohiei''' este una din cele cinci continuatoarea comunităţii creştine fondate în Antiohia de către [[patriarhie|patriarhateapostol]] (i.e. ii [[PentarhiaApostolul Petru|Petru]](care a fost primul său episcop) care constituiau [[Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească Biserică|Una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică dinainte de [[Marea SchismăApostolul Pavel|schismaPavel]] între Roma și Antiohia din 1098 și între Roma și celelalte patriarhate ortodoxe aproximativ în aceeași perioadă, care sunt ocrotitorii săi. În zilele noastre diptice, Biserica Antiohiei este una din înscrisă pe locul al treilea între Bisericile Ortodoxe , după [[autocefalieBiserica Ortodoxă a Constantinopolului|autocefaleConstantinopol]]. În traducerea cea mai răspândită a documentelor oficiale (în limba engleză), şi [[Biserica Antiohiei se intitulează '''Patriarhia Greco-Ortodoxă a Antiohiei și a întregului Răsărit''', dar o traducere literală a denumirii arabe impuse de legislația otomană (și utilizată până astăzi de succesorii politici ai otomanilor) ar suna mai degrabă astfel: '''Patriarhia Ortodoxă Romană (a Romeilor) a Antiohiei și a întregului Răsărit''' (conform împărțirii teritoriilor otomane după sistemul millet-urilor, ortodocșii aparțineau toți de ''Rum millet'' - miletul romanilor/romeilor)Alexandriei|Alexandria]].
Biserica Antiohiei este continuatoarea comunității creștine fondate în Antiohia de către [[apostol]]ii [[Apostolul Petru|Petru]] (care a fost primul său episcop) și [[Apostolul Pavel|Pavel]], care sunt [[sfinţi ocrotitori|ocrotitor]]ii săi. În diptice, Biserica Antiohiei este în scrisă pe locul al treilea între Bisericile Ortodoxe, după [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Constantinopol]] și [[Biserica Ortodoxă a Alexandriei|Alexandria]]. Reședința Reşedinţa patriarhatului se găsea inițial iniţial la Antiohia (Antakya), în Turcia de azi. Acum, reședința reşedinţa se găsește găseşte la Damasc, în Siria, pe "strada numită Dreaptă"„Dreaptă”. În prezentÎntre anii 1979-2012, patriarh este Prea-Fericitul al Bisericii Antiohiei a fost Preafericitul [[Ignatie IV (Hazim) al Antiohiei|Ignatie IV]] . Acesta a fost urmat, din [[17 decembrie]] 2012 de Preafericitul [[Ioan X (Yazigi) al Antiohiei|Ioan al X-lea]] al Antiohiei și al întregului Răsărit.
<!-- [[Image:St George Beirut.jpg|right|thumb|450px|Biserica Sf. Gheorghe din Beirut]] -->
[[Image:Balamand.jpg|right|thumb|450px|[[Mănăstirea Maicii Domnului din Balamand (Tripoli, Liban)]]]]
{{Biserică|
name=Greek Orthodox Patriarchate of Antioch and All the EastPatriarhia Ortodoxă Greacă a Antiohiei şi Întregului Răsărit|founder= [[Apostol]]ii [[Apostolul Petru|Petru]] și şi [[Apostolul Pavel|Pavel]]|
independence=din vechime|
recognition = din vechime |
primate=Preafericitul [[Ignatie IV Ioan X (HazimYazigi) al Antiohiei|Patriarhul Ignatie Ioan al IVX-lea]]|
hq=Damasc, Siria|
territory=Siria, Liban, Iran, Iraq, Kuweit, părţi din Turcia|
language=arabă, greacă, engleză|
music=[[Cântarea bizantină]]|
calendar=[[Calendarul Iulian (îndreptat)iulian revizuit|Iulian îndreptat]]|
population=750,000 - 1,000,000|
website=[http://www.antiochpat.org/ Biserica Antiohiei]
==HistoryIstoric=====Early yearsPerioada apostolică===The early history of the Church of Antioch is detailed in the Prima perioadă din istoria Bisericii Antiohiei este relatată în [[Acts of the ApostlesFaptele Apostolilor]]unde, where in Acts în [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=26&cap=11:23 the [[Apostle LukeFapte 11, 26]] records that it was in that city that the disciples of Christ were first called , [[ChristianApostolul Luca]]aminteşte că în cetatea Antiohiei ucenicii lui Hristos s. Due to the importance of Antioch as a major center in the ancient [[-au numit pentru prima dată creştini Datorită importanţei Antiohiei în Imperiul Roman Empire]], many of the missionary efforts of the o mare parte a efortului misionar al [[apostlesapostol]] were launched from that cityilor a pornit din această cetate. In the early centuries of the Church's historyÎn primele secole ale istoriei Bisericii, it was natural that the Church sojourning in Antioch would come to be traditionally regarded as one of the centers of world Christianityera firesc ca Biserica din Antiohia să devină unul din marile centre ale lumii creştine. The territory that came to be associated with the Cu timpul, jurisdicţia atribuită [[bishopepiscop]] of Antioch was that of the Roman Diocese of the East ului de Antiohia a ajuns să cuprindă Eparhia Răsăritului (a diocese was originally an Imperial governmental division before it became an ecclesiastical onedioceza sau eparhia era iniţial, înainte să ajungă să denumească o jurisdicţie bisericească, o subdiviziune administrativă în cadrul Imperiului). ===Școala antiohiană===
===The Antiochian school===During the De-a lungul perioadei pre-Nicene period and that of the niceene şi a perioadei [[Ecumenical CouncilsSinod Ecumenic|Sinoadelor Ecumenice]], Christian theology centered in Antioch tended to emphasize the literal, historical facts of the life of teologia creştină cu centrul la Antiohia se concentra mai ales pe lectura literală a [[Jesus ChristSfânta Scriptură|Sfintei Scripturi]] over philosophical or allegorical şi pe evenimentele istorice din viaţa lui [[hermeneuticsIisus Hristos|interpretations]] of [[Holy ScriptureHristos]], contrasted with the more mystical and figurative theology coming from în defavoarea interpretărilor filosofice sau alegorice ale acesteia, aşa cum era ea practicată în [[Church of AlexandriaBiserica Ortodoxă a Alexandriei|Alexandria]]. Antiochian theologyTeologia antiohiană, though stressing the deşi insista asupra dimensiunii mai "earthierpământeşti" side of interpretationa interpretării, nevertheless did not neglect the importance of insight into the deeperţinea cont şi de importanţa studierii sensurilor spirituale, spiritual meaning of the Scripturesmai adânci ale Scripturilor. These two viewpoints came to be known respectively as the Aceste două perspective teologice au ajuns să fie cunoscute respectiv ca [[Antiochian schoolȘcoala din Antiohia|Şcoala antiohiană]] and the şi [[Alexandrian schoolŞcoala catehetică din Alexandria|Şcoala din Alexandria]], represented by major catechetical institutions at both placesreprezentate de marile instituţii catehetice din părţile acelea.
Major figures associated with the origin of the Antiochian school include Printre principalele figuri cărora le sunt asociate începuturile şcolii antiohiene, îi amintim pe [[Lucian of Antiochdin Antiohia]] and si [[Paul of de Samosata|Paul din Samosata]], but its real formation was found with writers such as dar adevărata ei formare este datorată unor scriitori ca [[Diodore of TarsusDiodor de Tars|Diodor din Tars]], [[John ChrysostomIoan Gură de Aur|Ioan Hrisostom]], [[Theodore of Teodor de Mopsuestia|Teodor al Mopsuestiei]], [[NestoriusNestorie]], and şi [[Theodoret of CyrrhusTeodoret din Cir|Teodoret de Cyr]]. At timesUneori, this difference in emphasis caused conflicts within the Church as the tension between the two approaches came to diferenţa între cele două perspective a headprovocat conflicte înlăuntrul Bisericii, especially regarding the doctrinal disputes over [[Arianism]] and [[Nestorianism]]tensiunile atingând punctul culminant îndeosebi în timpul disputelor asupra arianismului şi nestorianismului. Saints such as [[John Chrysostom]] are somewhat regarded as synthesizers of the Antiochian and Alexandrian approaches to theologySfinţi ca Ioan Hrisostom sunt priviţi întrucâtva ca autori ce au sintetizat cele două perspective teologice - cea antiohiană şi cea alexandrină -, and the Antiochian school of theologyiar şcoala antiohiană de teologie, whose more deviant proponents produced ai cărei susţinători rătăciţi au creat [[ArianismArie|arianismul]] and si [[Nestorianismnestorianism]]ul, also enabled the Orthodox fight against the Alexandrian school's deviancesa ajutat totodată Ortodoxia în lupta împotriva devierilor din cadrul şcolii alexandrine, namely precum [[Apollinarianismapolinarism]] and ul şi [[EutychianismEutihie|eutihianismul]].
===Schism over ChalcedonSchisma de la Calcedon===Disputes over the [[Christology]] of the [[Fourth Ecumenical Council]] at Chalcedon&mdash;the [[Monophysitism|Monophysite]] controversy&mdash;in 451 led to a [[schism]] within the Church of Antioch, which at that same council was elevated to the status of a [[patriarchate]]. The larger group at the time repudiated the council and became the [[Church of Antioch (Jacobite)|Syriac Orthodox Church]] (also called the "Jacobites" for [[Jacob Baradeus]], an early bishop of theirs who did extensive missionary work in the region). They currently constitute part of the [[Oriental Orthodox]] communion and maintain a Christology somewhat different in language from that of Chalcedon.
The remainder of the Church of AntiochDisputele [[Hristologie|hristologice]] din timpul [[Sinodul IV Ecumenic|Sinodului al IV-lea Ecumenic]] de la Calcedon - controversa [[monofizitism|monofizită]] din timpul acestuia, primarily local Greeks or Hellenized sections of the indigenous populationîn anul 451, remained in communion with Romeau provocat o [[schismă]] în interiorul Bisericii Antiohiei, Constantinoplecare a fost ridicată la rangul de patriarhat cu ocazia acestui Sinod Ecumenic. Un grup care la acea vreme era majoritar a respins hotărârile Sinodului, Alexandriatransformându-se în ceea ce se numeşte astăzi [[Biserica Antiohiei (siriacă)|Biserica Ortodoxă Siriacă]] (numită şi "iacobită", and Jerusalemdupă [[Iacov Baradeu]], unul din episcopii acestora care au desfăşurat o intensă activitate misionară în zonă). This is the current ''Greek Orthodox Patriarchate of Antioch and All the East'' which is considered by the other bishops of the Orthodox Church to be the sole legimate heir to the Aceasta face parte actualmente din comuniunea [[seeBiserici Orientale Ortodoxe|Bisericilor Ortodoxe Orientale]] of Antioch, păstrând o viziune hristologică oarecum diferită ca limbaj de cea de la Calcedon.
The schism greatly weakened the Antiochian churchRestul Bisericii Antiohiei, and in 637 when Antioch fell to the [[Islam|Muslim]] Arabsîn primul rând greci sau părţi ale populaţiei locale elenizate au rămas în comuniune cu Roma, the "Greek" church was perceived by the invaders as allied to the Romano-Byzantine enemies of the ArabsConstantinopolul, Alexandria şi Ierusalimul. During the subsequent period, Antiochian Orthodox Christians underwent Urmaşii acestora formează astăzi ''Patriarhia Ortodoxă Greacă a Antiohiei şi a lengthy period of persecution, and there were multiple periods of either vacancy or non-residence on the Antiochian patriarchal throne during the 7th and 8th centuries. In 969întregului Răsărit'', the Roman Empire regained control of Antioch, and the church there prospered again until 1085, when the Seljuk Turks took the city. During this period of more than considerată de comuniunea ortodoxă drept unica moştenitoare legitimă a hundred years, the traditional West Syrian [[liturgy]] of the church was gradually replaced by that of the tradition of the Great Church, [[Hagia Sophia (Constantinople)|Hagia Sophia]] in Constantinople. This process was completed sometime in the 12th centuryBisericii din Antiohia.
===Crusader and Muslim conquests===In 1098Schisma a slăbit mult Biserica Antiohiei, iar în 637, Crusaders took the city and set up când Antiohia a Latin Patriarchate of Antioch to adorn its Latin Kingdom of Syriafost cucerită de arabii musulmani, while Biserica "greacă" a fost percepută de către invadatori ca aliată a Greek patriarchate continued in exile in Constantinopleduşmanilor lor, romano-bizantinii. After nearly two centuries of Crusader ruleUlterior, the Egyptian Mamelukes seized Antioch in 1268creştinii ortodocşi antiohieni au fost supuşi unui lung şir de persecuţii, and the Orthodox patriarchastfel încât au existat numeroase perioade de timp în care scaunul patriarhal al Antiohiei a fost vacant sau în care Patriarhul nu rezida efectiv în Antiohia, mai ales în timpul secolelor al VII-lea şi al VIII-lea. În anul 969, Imperiul Roman de Răsărit a recucerit Antiohia, iar Biserica de aici s-a dezvoltat iarăşi, până în 1085, când cetatea a fost cucerită de turcii selgiucizi. În timpul acestei perioade care a durat mai bine de un secol, [[Theodosius IV of Antioch|Theodosius IVLiturghia]], was able to return to the region. By this point, Antioch itself had been reduced to vest-siriacă tradiţională a fost treptat înlocuită cu cea a smaller townMarii Biserici, and so in the 14th century [[Ignatius II of AntiochSfânta Sofia (Constantinopol)|Ignatius IIAghia Sophia]] transferred the seat of the patriarchate to Damascus, where it remains to this day, though the patriarch retains the Antiochian titledin Constantinopol. Acest proces a luat sfârşit în timpul secolului al XII-lea.
The Ottoman Turks conquered the city in 1517, under whose control it remained until the breakup of the Ottoman Empire at the end of World War I. During this period, in 1724, the Church of Antioch was again weakened by schism, as a major portion of its faithful came into submission to the [[Roman Catholic Church]]. The resultant [[Uniate]] body is known as the [[Melkite Greek Catholic Church]], which in the current day maintains close ties with the Orthodox and is currently holding ongoing talks about healing the schism and returning the Melkites to Orthodoxy.===Cruciadele şi cucerirea musulmană===
By the 18th century the great majority of the communicants of the Antiochian church were ArabsÎn 1098, cruciaţii au cucerit cetatea şi au instaurat un Patriarhat Latin de Antiohia pentru nou-creatul Regat Latin al Siriei, în timp ce patriarhatul grecesc şi-a continuat existenţa în exil, la Constantinopol. In 1898 the last Greek patriarch was deposedDupă aproape două secole de dominaţie a cruciaţilor, mamelucii egipteni au cucerit Antiohia în 1268, and an Arab successor was elected in 1899iar patriarhul ortodox, [[Teodosie IV al Antiohiei|Teodosie al IV-lea]] s-a putut întoarce în cetatea sa de reşedinţă. Thus the patriarchate became fully Arab in character. A strong renewal movementAntiohia devenise, în această perioadă, un oraş mic, astfel încât, în secolul al XIV-lea, [[Ignatie II al Antiohiei|Ignatie al II-lea]] a mutat reşedinţa Patriarhatului la Damasc, involving Orthodox youth in particularunde a rămas până astăzi, has been under way since the 1940sdeşi Patriarhul păstrează titlul scaunului episcopal al Antiohiei.
===The Antiochian church today===[[Image:Ignatius HazimTurcii otomani au cucerit cetatea în 1517, păstrându-şi dominaţia asupra acesteia până la dezmembrarea Imperiului Otoman la sfârşitul Primului Război Mondial.jpg|right|thumb|200px|În această perioadă, în 1724, Biserica Antiohiei a fost slăbită de o nouă schismă, în urma căreia o mare parte a credincioşilor a intrat sub ascultarea [[Ignatie IV (Hazim) al AntiohieiBiserica Romano-Catolică|Patriarhul Ignatie IV al Antiohiei]Bisericii Catolice]]]The [[St. John of Damascus Patriarchal Institute of Theology Gruparea catolică orientală (Tripoli, Lebanonuniată)care a rezultat din această schismă este cunoscută ca [[Biserica Greco-Catolică Melkită]] was established by the patriarchate in 1970, and in 1988 it was fully incorporated into the University of Balamand. The Institute functions as the primary seminary for theological schooling for the patriarchate's clergy and lay leaderscare păstrează în zilele noastre strânse legături cu ortodocşii, purtând discuţii cu aceştia asupra vindecării schismei şi asupra reîntoarcerii melkiţilor la Ortodoxie.
The [[Holy Synod]] of Antioch includes the [[patriarch]] and all the ruling [[bishop]]s. Meetings are held each year in Spring and Autumn to consider churchDeja în secolul al XVIII-wide issueslea, and to elect the patriarch and other [[bishop]]s as neededmarea majoritate a credincioşilor Bisericii Antiohiei erau arabi. The patriarch and holy synod govern the Church of Antioch to preserve the true faithÎn 1898, to maintain ecclesiastical orderultimul patriarh grec a fost depus, and to carry out the commandments of Christun succesor arab fiind ales în 1899. In addition to the synod itselfAstfel, patriarhatul s-a general conciliar body meets twice a year to see to the financial, educational, judicial, and administrative matters of the patriarchatearabizat complet. It is composed of members of the synod and of lay representatives. When Din anii 1940 a new patriarch is to be elected, this body selects three candidates from whom the holy synod chooses the new patriarchapărut în Biserica Antiohiei o puternică mişcare de înnoire care îi implică mai ales pe tinerii ortodocşi.
The current patriarch is His Beatitude Patriarch ===Biserica Antiohiei astăzi===[[Image:Ignatius Hazim.jpg|right|thumb|200px|[[Ignatie IV (Hazim) of Antiochal Antiohiei|Patriarhul Ignatie al IV-lea al Antiohiei]]]] and all the East, elected in 1979. Patriarch Ignatius has been particularly active in strengthening ties with other Christian communions, but particularly with those whose roots are in Antioch. His Beatitude and the holy synod of Antioch were enthusiastic for the Church of Antioch to participate in general talks between representatives of all the Eastern Orthodox and Oriental Orthodox Churches.
At Chambesy in Switzerland, plenary talks were held resulting in [http://www[Institutul Teologic Sf.antiochian.org.au/content/category/7/30/21/ agreementsIoan Damaschin (Tripoli, Liban)]] in 1989a fost creat de Patriarhia Antiohiei în 1970, 1990 and 1993. All official representatives of the Eastern Orthodox and the Oriental Orthodox reached agreement in these dialogues that the Christological differences between the two communions are more iar în 1988 acesta a matter of emphasis than of substancefost complet incorporat în Universitatea din Balamand. Although elements in a number of the Eastern Orthodox Churches have criticized the apparent consensus reached by the representatives at Chambesy, the patriarch and holy synod of the Antiochian Orthodox Church welcomed the agreements as positive moves towards a sharing in the Love of God, and a rejection of the hatred of insubstantial divisionInstitutul funcţioanează ca principal seminar de instruire teologică pentru clerul şi laicatul Patriarhiei.
As recommended in the Second Chambesy Agreement, that of 1990, the Antiochian (Eastern) Orthodox Patriarch Ignatius IV formally met with the Syriac (Oriental) Orthodox Patriarch, Ignatius Zakka I, on Sfântul Sinod al Antiohiei îl cuprinde pe patriarh şi pe toţi [[July 22episcop]]ii eparhioţi. Acesta se întruneşte în fiecare primăvară şi toamnă pentru a dezbate problemele Bisericii, pentru a alege episcopii sau pe patriarh, 1991după caz. At that formal meetingPatriarhul şi Sfântul Sinod conduc Biserica Antiohiei pe calea dreptei credinţei, the two patriarchs signed a [http://wwwpăstrării disciplinei ecleziastice şi a urmării poruncilor lui Hristos.antiochian.org.au/content/view/143/21 pastoral agreement] which called for "complete and mutual respect between the two churches." It also prohibited the passing of faithful from one church to the otherPe lângă Sinodul propriu-zis, un organism sinodal general se întruneşte de două ori pe an pentru a dezbate problemele financiare, envisaged joint meetings of the two holy synods when appropriateeducaţionale, and provided for future guidelines for intercommunion of the faithful and [[Eucharist]]ic [[concelebration]] by the [[clergy]] of the two churchesjudiciare şi administrative ale Bisericii. Acest organism este alcătuit din membrii Sfântului Sinod şi reprezentanţii laicatului. The Church of Antioch expects these guidelines to be issued when the faithful of both churches are readyCând urmează să aibă loc alegeri pentru scaunul patriarhal, but not beforeacest organism desemnează trei candidaţi dintre care Sfântul Sinod îl alege pe noul patriarh.
Patriarch Ignatius has also overseen participation in Ultimul patriarhat de lungă durată a bilateral commission with the [[Melkite Greek Catholic Church]]fost cel al Preafericitului Ignatie al IV-lea; ales în 1979, which is exploring ways of healing the 18th century schism between the Melkite Catholics and the Antiochian Orthodoxacesta a rămas pe tron până la moartea sa, în anul 2012. In an unprecedented eventPatriarhul Ignatie a fost deosebit de activ în ceea ce priveşte strângerea legăturilor cu celelalte comunităţi creştine, Melkite Patriarch Maximos V addressed a meeting of the Orthodox holy synod in October 1996îndeosebi cu cele care au rădăcini antiohiene. Prea Fericirea Sa şi Sfântul Sinod al Antiohiei erau susţinători entuziaşti ai participării Bisericii Antiohiei la discuţiile între reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe şi cei ai Bisericilor Ortodoxe Orientale (pre-calcedoniene).
The members of the holy synod of Antioch continue to explore greater communication and more friendly meetings with their SyriacÎn Elveţia, Melkitela Chambésy, and Maronite brothers and sistersdiscuţiilor plenare au dus la [http://www.antiochian.org.au/content/category/7/30/21/ acorduri] semnate în 1989, who all share a common heritage1990 şi 1993. Toţi reprezentanţii oficiali ai Bisericilor Ortodoxe şi ai celor pre-calcedoniene au fost de acord, la capătul acestor discuţii, că diferenţele hristologice între cele două comuniuni sunt mai degrabă legate de aspectele subliniate decât de substanţă. Mai mulţi membri ai Bisericilor Ortodoxe au criticat consensul aparent exprimat în acordurile de la Chambesy. Totuşi Patriarhul şi Sfântul Sinod al Antiohiei au primit cu bucurie acordurile, ca pe nişte paşi necesari de apropiere întru iubirea lui Dumnezeu şi de refuz al urii bazate pe diferenţe care nu sunt de substanţă.
In May of 1997Conform recomandărilor Acordului al II-lea de la Chambesy (1990), the holy synod met and declared that the whole Patriarhul ortodox Ignatie al IV-lea s-a întâlnit formal cu Patriarhul ortodox (Oriental) siriac, Ignatie Zakka I, pe [[Pascha22 iulie]]ltide period is to be observed festally1991. Cu ocazia acestei întruniri formale, thus balancing the lengthy fasting of cei doi patriarhi au semnat un [[Great Lenthttp://www.antiochian.org.au/content/view/143/21 acord pastoral]] with an equal feasting period in celebration of the Resurrection of care chema la "respect reciproc desăvârşit între cele două Biserici". De asemeni, acordul interzicea trecerea credincioşilor de la o Biserică la cealaltă, pregătea terenul pentru ţinerea de întruniri comune ale celor două sinoade şi formula nevoia pregătirilor pentru intercomuniunea deplină a credincioşilor şi concelebrarea euharistică a [[Jesus Christcler]]ului celor două Biserici. Biserica Antiohiei va emite aceste directive pentru pregătirea intercomuniunii numai atunci când credincioşii ambelor Biserici vor fi pregătiţi pentru aceasta - în nici un caz înainte.
This decisionPatriarhul Ignatie este responsabil şi de participarea Bisericii Antiohiei la comisia bilaterală de dialog cu Biserica Greco-Catolică Melkită, the diplomatic activitiesdialog care caută soluţii pentru vindecarea schismei - ce datează din secolul al XVIII-lea - între catolicii melkiţi şi ortodocşii antiohieni. În octombrie 1996, and other moves by Patriarch Ignatius and the holy synodîntr-un gest fără precedent, have drawn criticism from some elements within the mainstream Eastern Orthodox Church and particularly from "resistance" groups who have walled themselves off from communion with most of world Orthodoxypatriarhul melkit Maxim al V-lea a vorbit la o întrunire a Sfântului Sinod ortodox.
Of the churches receiving approbrium for Membrii Sfântului Sinod al Antiohiei continuă să caute căi de comunicare mai extinsă şi pentru organizarea de întâlniri prieteneşti cu fraţii şi surorile lor siriaci, melkiţi şi maroniţi cu care împărtăşesc o mare moştenire comună.  În mai 1997, Sfântul Sinod s-a întrunit si a declarat că, pentru a echilibra lunga perioadă de post a [[Postul Paştilor|Postului Paştilor]], întreaga perioadă pascală va fi una de sărbătoare, în cinstea Învierii Domnului [[Iisus Hristos]]. Această decizie, alături de activităţile diplomatice şi de alte gesturi ale Patriarhului Ignatie şi ale Sfântului Sinod au atras criticile mai multor elemente din rândurile Bisericii Ortodoxe universale şi îndeosebi din partea grupărilor "de rezistenţă" care s-au rupt de comuniunea cu majoritatea ortodocşilor. Dintre Bisericile cunoscute pentru atitudinea lor "[[ecumenism|ecumenică]]"lor, Biserica Antiohiei este poate cel mai bun exemplu. În decembrie 2012, Sf. Sinod al Bisericii Antiohiei l-a ales ca patriarh pe Preafericitul [[Ioan X (Yazigi) al Antiohiei|Ioan al X-lea]], Antioch probably has received the greatest amountfostul mitropolit antiohian al Europei.
===Expansiunea externă===
[[Image:Antiochian bishops.jpg|right|thumb|300px|'''Noi episcopi antiohieni împreună cu patriarhul'''<br>De la stânga la dreapta: PS [[Marcu (Maymon) de Toledo]], PF [[Ignatie IV (Hazim) al Antiohiei]], PS [[Toma (Iosif) de Oakland]], PS [[Alexandru (Mufarrij) de Ottawa]]]]
Imigrația Imigraţia pe scară largă a arabilor către Lumea Nouă în secolele XX și şi XXI a determinat o creștere creştere a numărului, forței și influenței Biseriii forţei şi influenţei Bisericii Antiohiei; în zilele noastre, majoritatea credincioșilor credincioşilor antiohieni trăiesc în afara Orientului Mijlociu și şi cuprind numeroși numeroşi ne-arabi convertiți convertiţi la credința credinţa ortodoxă. În consecințăconsecinţă, pe lângă teritoriile Bisericii Antiohiei din Orientul Mijociu (Siria, Liban, Iraq, Kuweit, Iran, Peninsula Arabică și şi parte din Turcia), aceasta cuprinde [[eparhie|dieceze]] misionare în America de Nord, Centrală și şi de Sud, în Europa, în Australia și şi Pacific. Arhiepiscopia cu cel mai mare număr de credincioși credincioşi este cea a[[Arhiepiscopia Creştin-Ortodoxă Antiohiană a Americii de Nord|Americii de Nord]]. Este singura alcătuită din mai multe eparhii. Arhiepiscopia cu teritoriul cel mai întins este cea a [[Arhiepiscopia Ortodoxă Antiohiană a Australiei şi Noii Zeelande|Australiei şi Noii Zeelande]]. Numărul credincioșilor credincioşilor Patriarhiei Antiohiei este estimat la 750.000-1.000.000 numai pe teritoriul Siriei.
==Sfinţi antiohieni==
De-a lungul secolelor, numele Bisericii Antiohiei a fost asociat cu cel al multor [[sfânt|sfințisfinţi]] din calendarul bisericesc, între care: Over the centuries, the Church of Antioch has been associated with many [[saint]]s on the Church's calendar. [[Image:Antiochian saints.jpg|right|thumb|250px|[[Sobor]]ul Marilor [[sfânt|SfințiSfinţi]] ai Sfintei Biserici a Antiohiei]]
*[[Andrei Criteanul|Andrei Cretanul]] (sau ''Criteanul'', într-o versiune mai veche)*[[Apostol]]ii [[Apostolul Petru|Petru]] and şi [[Apostolul Pavel|Pavel]]*[[Vavila al Antiohiei|Vavila din Antiohia]]
*[[Serghie şi Vah]]
*[[CristoforHristofor|Marele Mucenic CristoforHristofor]]
*[[Daniel Stâlpnicul]]
*[[Dorotei din Gaza]]
*[[Efrem Sirul]]
*[[Eustatie al Antiohiei]]
*[[Gheorghe|Gheorghe Purtătorul de biruințăbiruinţă]]
*[[Habib]]
*[[Ignatie al Antiohiei]]
*[[Isaac Sirul]]
*[[Ioan Hrisostom|Ioan Gură de Aur]]
*[[Ioan Damaschin]]
*[[Iosif din Damasc]]
*[[Roman Melodul]]
*[[Simeon Stâlpnicul]]
*[[Tecla|Întâia Muceniță Muceniţă Tecla]] *[[Listă a patriarhilor Antiohiei]]
==Eparhii==
<small>''Apar în listă doar eparhiile pentru care există articole OrthodoxWiki (în limba engleză).''</small>
Patriarhia Antiohiană este formată din nouăsprezece [[arhiepiscopie|arhiepiscopii]], fiecare păstorită de un arhiepiscop mitropolitan. Dintre acestea, doar Arhiepiscopia Americii de Nord este la rândul ei împărțită în [[eparhie|eparhii]]. <small>''Doar acele eparhii care au pagini OrthodoxWiki sunt listate aici.''</small> *[[Arhiepiscopia Ortodoxă Antiohiană a Australiei şi Noii Zeelandedin Australia și Noua Zeelandă|Arhiepiscopia Australiei, Noii Zeelande și a întregii Întregii Oceanii]]*[[Arhiepiscopia Creștin Ortodoxă Creştină Antiohiană a Americii de Nord|Arhiepiscopia Americii de Nord]]:*[[Eparhia din New York și Washington, DC (Antiohiană)]]:*[[Eparhia din Los Angeles și Vest (Antiohiană)]]:*[[Eparhia din Charleston, Oakland și Mid-Atlantic (Antiohiană)]]:*[[Eparhia din Eagle River și Nord-vest (Antiohiană)]]:*[[Eparhia din Miami și Sud-est (Antiohiană)]]:*[[Eparhia din Ottawa, Canada Estică și din New York-ul Superior (Antiohiană)]]:*[[Eparhia din Toledo și Midwest (Antiohiană)]]:*[[Eparhia din Wichita și Mid-America (Antiohiană)]]:*[[Eparhia din Worcester și New England (Antiohiană)]]*[[Arhiepiscopia Ortodoxă Antiohiană din Santiago și Întregul Chile|Arhiepiscopia Ortodoxă Antiohiană din Santiago și Întregul Chile]]*[[Arhiepiscopia Ortodoxă Antiohiană a Europei Occidentale şi Centrale|Arhiepiscopia Europei Occidentale şi Centrale]]*[[Mitropolia din Damasc]]: eparhie patriarhală*[[Arhiepiscopia din Alep|Mitropolia din Beroea (Alep) și Alexandretta]]*[[Arhiepiscopia din Beirut|Mitropolia de Beirut și Exarhatul Feniciei]]*[[Arhiepiscopia din Bosra-Hauran, Jabal al Arab și Golan|Mitropolia de Bosra, Hauran și Jabal al-Druze]]:*[[Mitropolia din Emesa]] (Homs)*[[Mitropolia din Epifania]] (Hama) și Exarhatul Siriei de Nord: *[[Mitropolia din Latakia]] și Exarhatul de Theodorias*[[Mitropolia din Baghdad]], Kuwait și a Întregii Mesopotamii*[[Mitropolia din Akkar]]*[[Arhiepiscopia din Byblos și Botris (Muntele Liban)|Mitropolia din Muntele Liban, Byblos și Botrys]]*[[Mitropolia din Seleucia (Zahle) și Heliopolis (Baalbek)]] *[[Arhiepiscopia din Tripoli și Al-koura|Mitropolia din Tripoli și Al-Koura]]*[[Mitropolia din Tir și Sidon]]*[[Mitropolia din Tars și Adana]]*[[Mitropolia din Amida]] (Diyarbakır) *[[Mitropolia din Theodosioupolis]](Erzurum)
{{Biserici}}
==Legături externe==
* [http://www.antiochpat.org/ Patriarhia Greco-Ortodoxă a Antiohiei și şi a întregului Răsărit] (în limbile arabă și şi engleză)* [http://www.cnewa.org/ecc-bodypg.aspx?eccpageID=15&IndexView=toc Eastern Christian Churches: The Patriarchate of Antioch], un text academic de Ronald Roberson, CSP, un preot romano-catolic specialist în creștinismul creştinismul răsăritean
*[http://www.cc.uoa.gr/theology/html/english/pubs/doctrsec/scouteris/27/27.pdf The Spiritual Tradition of the Antioch Patriarchate], de Prof. [[Constantin Scouteris]]
*[http://www.antiochcentre.net/ 'Antioch']: Centru de studii și şi cercetări creștincreştin-ortodoxe antiohiene (Oxford, UK)
*[http://www.antiochian.org.au/content/section/22/57/ Photos of patriarchal sites]
===Arhiepiscopii şi episcopii===
====Orientul Mijlociu====
*[http://www.quartos.org.lb/ Arhiepiscopia Ortodoxă de Beirut] (în limbile arabă și şi engleză)*[http://www.ortmtlb.org.lb/ Arhiepiscopia Creştină Ortodoxă de Byblos şi Botrys (Muntele Liban)] (în limbile arabă și şi engleză)*[http://www.alepporthodox.org/ Arhiepiscopia Greco-Ortodoxă de Alep] (în limbile arabă și şi engleză)
*[http://www.lattakiaorth.org/ Arhiepiscopia Greco-Ortodoxă de Lattakia] (în limba arabă)
{{Biserici}}
====Americile====
*[http://www.antiochian.org/ Arhiepiscopia Ortodoxă Antiohiană a Americii de Nord] (în limba engleză)
*[http://www.catedralortodoxa.com.br/ Arhiepiscopia Ortodoxă Antiohiană a Braziliei] (în limba portugheză)
*[http://www.iglesiaortodoxa.org.mx/ Arhiepiscopia Ortodoxă Antiohiană a Mexicului, Venezuelei, Americii Centrale și şi Caraibelor] (în limba spaniolă)
*[http://www.chileortodoxo.com/ Arhiepiscopia Ortodoxă Antiohiană din Chile] (în limba spaniolă)
====Europa====
*[http://www.antiochian-orthodox.co.uk/diocese.htm Episcopia Ortodoxă Antiohiană a Europei Occidentale și şi Centrale] (în limba englezăși franceză)
*[http://www.rum-orthodox.de/ Biserica Greco-Ortodoxă Antiohiană din Germania] (în limba germană)
*[http://www.antiochian-orthodox.co.uk/ Biserica Ortodoxă Antiohiană din Marea Britanie și şi Irlanda] (în limba engleză)
====Pacific====
*[http://www.antiochian.org.au/ Arhiepiscopia Ortodoxă Antiohiană a Australiei și şi Noii Zeelande]
===Mănăstiri===
*[http://www.hamatoura.com/ Hamatoura : Sfântul Munte al Maicii Domnului (Amyoun El-Koura,Wadi Kadeesha, Libanul de Nord)]
*[http://www.stgeorgesyria.org/ Mănăstirea Patriarhală Sf. Gheorghe Al-Humayrah (Homs, Siria)]
*[http://www.balamandmonastery.org.lb/MonastSaydnaya.htm Sfănta Sfânta Mănăstire Patriarhală a Maicii Domnului din Saydnaya (Siria)] [[ar:أنطاكية]] 
[[Categorie:JurisdicţiiJurisdicții|Antiohia]][[Categorie:Ortodoxia în Siria]][[Categorie:Eparhii antiohiene]][[en:Church of Antioch]][[es:Iglesia Ortodoxa de Antioquía]][[fr:Église d'Antioche]][[ru:Антиохийская православная церковь]]
4.112 modificări

Meniu de navigare