Modificări

| Imagine =[[Imagine:Biserica_Domnita_Balasa_din_Bucuresti.jpg|300 px|Biserica Domnița Bălașa (BucureştiBucurești)]]

| Jurisdicţie =[[Arhiepiscopia BucureştilorBucureștilor]]

'''Biserica Domnița Bălașa''' este o [[Biserică#Biserica – locaș de rugăciune|biserică]] [[Biserica Ortodoxă|ortodoxă]], construită în stil neo-bizantin, aflată în centrul municipiului București (pe Str. Sfinții Apostoli nr. 60, Sectorul 5). [[Hram]]ul sfântului lăcaș este [[Înălțarea Domnului]]; un al doilea hram este cel al [[Constantin Brâncoveanu|Sfinților mucenici Brâncoveni]] (la [[16 august]]). Biserica (precum și ''Așezămintele Brâncovenești'' din preajma sa) a fost [[ctitor]]ită de Domnița Bălașa, fiica [[Constantin Brâncoveanu|Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu]].

Biserica Domnița Bălașa este inclusă în ''Lista monumentelor istorice din România'', având codul de clasificare ''B-II-m-A-19682''.<ref name="Lista">[http://www.cultura.ro/page/17 Cultura.ro - – Lista monumentelor istorice din România], accesat 29 aprilie 2013.</ref>

Prima biserică ridicată pe acest loc, în anii 1743-17441743–1744, a fost ctitorită de Domnița Bălașa (fiica [[Constantin Brâncoveanu|Sf. Voievod Constantin Brâncoveanu]]) și de soțul ei, Marele Ban Manolache Rangabe, zis Lambrino. Această primă biserică fost demolată în 1871, pe locul altarului fiind pusă o piatră comemorativă (în 1883).<ref name="domnitabalasa">[http://www.domnitabalasa.ro/index.php/istorc.html Așezămintele Brâncovenești: Biserica Domnița Bălașa], accesat 30 aprilie 2013.</ref>

În 1750, Domnița Bălașa a înălțat alături de prima ctitorie, chiar pe locul bisericii actuale, o a doua biserică, cu [[hram]]ul [[Înălțarea Domnului]], lângă care a înființat o școală și un azil de bătrâni, care au format primul nucleu al ''Așezămintelelor Așezămintelor Brâncovenești''. Clădirea acestei de-a doua biserici, grav afectată de cutremurul din 1838, a fost demolată ulterior.

Între 1838-18421838–1842, pe același loc, s-a construit o a treia biserică cu același hram, Înălțarea Domnului. Ctitor a fost Safta Brâncoveanu, fiica lui Teodor Balș și a Profirei Rosetti, văduva Marelui Ban Grigore Brâncoveanu. Tot Safta Brâncoveanu a fost fondatoarea ''Spitalului Brâncovenesc'' din vecinătatea bisericii, spital care împreună cu școala și azilul de bătrâni, deja existente, a completat ''Așezămintele Brâncovenești''. Deoarece terenul pe care a fost clădită biserica era expus inundațiilor Dâmboviței, aceasta s-a degradat destul de repede, astfel că, după doar numai 40 de ani, și această biserică a trebuit sa fie demolată în 1881. S-a păstrat doar [[pisanie|pisania]] acestui sfânt lăcaș, încastrată în zidul actualei biserici).<ref name="domnitabalasa"/>

Actuala biserică a fost ridicată în perioada 1881-18851881–1885, în timpul domniei Regelui Carol I, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu,

Din cauza deteriorărilor produse de cutremurul din 1940, biserica a fost restaurată și consolidată între anii 1959-1962 după proiectul acad. prof. Aurel Beleș, ing. Ion Stanculescu și ing. Ion Beleș.<ref>[http://www.ziarullumina.ro/documentar/la-domnita-balasa-rugaciunea-educatia-si-milostenia-se-fac-din-secolul-al-xviii-lea Ziarul Lumina: ''La Domniţa BălaşaDomnița Bălașa, rugăciunea, educaţia şi educația și milostenia se fac din secolul al XVIII-lea'', 30 mai 2009]</ref>

Sfântul lăcaș a mai fost consolidat și după cutremurul din 1977. A fost resfințit în anul 1994 cu ocazia [[Proslăvire|canonizarii]] [[Sfinții mucenici BrâncoveniConstantin Brâncoveanu|Sfinților martiri Brâncoveni]], adăugați la [[hram]]ul bisericii.

Actuala ''Biserică Domnița Bălașa'' (al patrulea sfânt lăcaș ridicat pa acest loc) a fost construită în anii 1881-1885, în stil neoromantic și neobizantin, după planurile de arhitectură întocmite de Alexandru Hristea Orăscu, împreună cu [[Carol Benesch]] și Hartman, și avizate de André Lecomte du Noüy.<ref>Arhitectul francez André Lecomte du Noüy fusese chemat în România de Regele Carol I pentru restaurarea mai multor lăcaşuri lăcașuri de cult, cel mai celebru dintre acestea fiind [[Mănăstirea Curtea de Argeș]].</ref><ref name="locuridetrecere">[http://locuridetrecere.blogspot.com/2010/01/bucuresti-biserica-domnita-balasa.html Biserica Domnița Bălașa]</ref> Are un plan în formă de cruce, la care se adaugă absida poligonală a [[altar]]ului<ref name="crestinortodox">[http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-domnita-balasa-67800.html CrestinOrtodox.ro: Biserica Domnita Balasa]</ref>.

Pictura interioară a bisericii a fost executată de doi pictori vienezi: Kott si Rihofsky, în stil neorenascentist. Ușile de la intrare, [[catapeteasmăIconostas|catapeteasma]] și mobilierul interior au fost realizate de Petre si și Mihai Babici, Vitraliile ferestrelor au fost executate la Munchen, iar policandrul, de o valoare artistică deosebită și unic in în felul său, a fost realizat la Viena.

În interiorul bisericii, în două nișe laterale, se află mormintele Domniței Bălașa (1693-17521693–1752), fiica Sf. Voievod Constantin Brâncoveanu. și al Domniței Zoe Brâncoveanu (1800-18921800–1892), soția Domnitorului Gheorghe Bibescu. Monumentul funerar al Domniței Bălașa, „''Întristarea''”, este opera sculptorului Ion Georgescu; el este înscris în ''Lista monumentelor istorice din București'' având codul de clasificare ''B-IV-m-B-20115''.<ref name="Lista"/> Monumentul funerar al Domniței Zoe Brâncoveanu, aflat în partea opusă, este opera sculptorului francez Jules Roulleau.

În curtea bisericii, amenajată ca un mic parc, se află monumentul Domniței Bălașa, una dintre cele mai reușite lucrări ale sculptorului Karl Storck, realizată în 1881 . Statuia din marmură o înfățișează pe Domnița Bălașa, în mărime naturală, ținând în mână actul de ctitorie al ''Așezămintelor Brâncovenești''. Pe soclul de piatră al statuii sunt înscrise numele moșiilor cu care a fost înzestrată biserica și așezămintele.<ref name="locuridetrecere"/>

Acest cor datează încă din anul 1867, când Alexandru Podoleanu, care urmase cursurile Conservatorului din București, unde îl avusese ca profesor de armonie pe Eduard Wachmann, a luat inițiativa înființării unui astfel de cor la Biserica Așezămintelor Brâncovenești Domnița Bălașa, care dispunea pe atunci doar de doi [[cantor|cântăreți psalți]] și un număr de copii divizați în două grupe care țineau [[ison]]ul. Epitropia a fost de acord cu propunerile de înființare a corului bisericii, iar Alexandru Podoleanu a fost numit dirijorul corului. Corul era format din 4 tenori, 4 bași-baritoni şi 15-20 de copii, soprano și altiști. După mai multe repetiții, corul a susținut partea muzicală a primei liturghii în [[Duminica Ortodoxiei]] (prima din [[Postul Maremare]]). Printre urmații lui Alexandru Podoleanu la conducerea acestui cor s-au numărat muzicieni români renumiți: Eduard Wachmann, Dumitru Georgescu-Kiriac, Simeon Niculescu, Ioan D. Chirescu, Ştefan MureşanȘtefan Mureșan, Petru Simionescu, Cătălin Petrescu.

În prezent Corala Carmen este dirijat de Cristina Mihai și este formata din 15 membri, toți fiind interpreți profesioniştiprofesioniști, membri ai corurilor Operei Române, Operetei, Filarmonicii George Enescu, sau foști coriști ai acestora.<ref>[http://www.domnitabalasa.ro/index.php/slujitori/coralacarmen.html Biserica Domnița Bălașa: Corala Carmen]</ref>

Biserica Domnița Bălașa este și [[capelă|paraclis]] patriarhal, [[steag]]ul bisericesc fiindu-i înmânat de Preafericitul Părinte Patriarh [[Daniel (Ciobotea) al României|Daniel]] la 11 aprilie 2012.<ref>[http://www.basilica.ro/stiri/steaguri_bisericesti_pentru_patru_paraclise_patriarhale_6248.html Agenția de știri Basilica: ''Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit la Reşedinţa Reședința Patriarhală steaguri bisericeşti bisericești pentru patru Paraclise Patriarhale''], accesat 1 mai 2013.</ref>

* [http://www.revistamagazin.ro/content/view/2809/7/ Amprente ale spiritualității noastre - – Domnița Bălașa], ''Revista Magazin'', 18 februarie 2004.

[[Categorie:Biserici ortodoxe din RomâniaBucurești|Domnița Bălașa]]