Modificări

Înălţarea Înălțarea Sfântului locaş locaș având hramul „[[Buna Vestire]]” sau „Blagoveştenia” „Blagoveștenia” a fost începută în anul 1863 de către comunitatea grecească existentă la acea dată în Giurgiu. Biserica a aparţinut aparținut statului grec până în anul 1965, motiv pentru care mai este cunoscută şi și sub denumirea de "Biserica Grecească"„Biserica Grecească”. Marea ei faimă pe care şiși-a cucerit-o de-a lungul vremii se datorează atât penelului marelui pictor de biserici Gheorghe Tattarescu, pictor care în anul 1864 execută în stil renascentist tâmpla, iar în anul 1867 termină pictură murală din interior în tehnica ulei, procedeu revoluţionar revoluționar la acea vreme în România, cât şi și aurei de legendă care o învăluie. De-a lungul vremii, sfântul locaş locaș a rămas neatins în urma unui incendiu provocat de un trăsnet, nu s-a prăbuşit prăbușit în urma nenumăratelor cutremure de pământ devastatoare, deşideși, paradoxal, cărămida este făcută manual, iar plafoanele din paiantă, pe când numeroase clădiri din jur, făcute din beton şi și cărămidă trainică de fabrică au fost avariate. La acestea,se mai adaugă şi și faptul că în două rânduri a fost la un pas de demolare, dar Dumnezeu a salvat-o în chip miraculos. Giurgiuvenii cred că biserica are un har deosebit, iar icoanele sunt făcătoare de minuni.

Biserică se află amplasată chiar în centrul urbei. Este de mărime mijlocie. Lipseşte Lipsește turla, lucru neobişnuit neobișnuit pentru bisericile construite în stil bizantin din România. Acest fapt o face să pară smerită precum o cuvioasă maică încărcată de ani şi și de fapte bune. Este o expresie a duhului de smerenie ortodox, aşa așa cum a fost înţeles înțeles de ctitorii acestui sfânt locaşlocaș. Orientarea edificiului este canonică, cu altarul spre răsărit, punct cardinal închipuind locul de ridicare al Soarelui DreptăţiiDreptății, Iisus Hristos, altarul sărutând în fiecare dimineaţă dimineață lumină văzuta, precum întreaga Ortodoxie sărută lumină nevăzută a Mirelui Ceresc. La fel ca celelalte biserici în stil bizantin, sfântul locaş locaș este împărţit împărțit în trei încăperi principale: nartică, naos şi și altar. Are şi și un pridvor împodobit cu frumoase ornamente. Acesta este închis, iar deasupra lui se află clopotniţaclopotnița. Fundaţia Fundația este de piatră, iar pavimentul pavat cu dale. Formă bisericii este de navă trilobată, având un plan cruciform, caracteristic arhitecturii bizantine. O tâmplă (catapeteasmă) de lemn, care are 64 de icoane, dispuse pe patru niveluri, pictate în întregime de Gheorghe Tattarescu, desparte naosul de altar. Pe primul nivel se află icoanele împărăteştiîmpărătești, icoana Mântuitorului şi și a Fecioarei Maria. Icoana Mântuitorului Îl înfăţişează înfățișează pe Iisus Hristos binecuvântând. Chipul Său este aureolat de o lumină nepământească. Artistul a ştiut știut să redea bine măreţia măreția Lui dumnezeiască, atât de înfricoşătoare înfricoșătoare ochiului omenesc, dar, totodată, să nuanţeze blândeţeanuanțeze blândețea, bunătatea şi duioşia și duioșia Lui, realizând o adevărată capodoperă, din păcate, foarte puţin puțin cunoscută. Icoana Maicii Sfinte, purtând Pruncul în braţebrațe, o înfăţişează înfățișează pe [[Fecioara Maria]] ca o mamă fericită. Pruncul Iisus din braţele brațele ei priveşte privește undeva în depărtare, parcă încercând să cuprindă cu privirea Lui dumnezeiască întreaga omenire coruptă de păcat. Icoana hramului bisericii înfăţişează înfățișează binecunoscuta scenă când [[Arhanghelul Gavriil]] vesteşte vestește fecioarei hotărârea lui Dumnezeu cu privire la destinul ei şi și al nostru. Din icoană, iradiază o lumină şi și o căldură nepământească, dătătoare de linişte şi siguranţăliniște și siguranță. Artistul a ştiut şi știut și aici cu mult meşteşug meșteșug să apropie imaginea de sufletul credinciosului atât de mult, încât acesta să participe la misterul evenimentului cu o intensitate şi înţelegere și înțelegere deosebită. Întreaga icoană pare atât de sfântă şi și familiară. Pe nivelul al doilea, deasupra uşilor împărăteştiușilor împărătești, se află icoana "Cinei „Cinei cele de Taină"Taină”. Momentul când Mântuitorul descoperă vânzarea lui [[Iuda]], [[ucenic]]ilor Săi, este zugrăvit emoţionantemoționant, de o manieră care să ne facă să ne gândim la marii voievozi români, care le descopereau căpitanilor că vor muri trădaţi trădați de unul din oamenii lor de încredere. Tot pe nivelul al doilea se găsesc cele douăsprezece icoane care înfăţişează înfățișează cele douăsprezece praznice împărăteştiîmpărătești. Pe nivelul al treilea se află o suită de şase șase icoane înfăţişând înfățișând pe cei doisprezece apostoli, aceştia aceștia fiind grupaţi grupați doi câte doi. Nivelul al patrulea este rezervat celor doisprezece prooroci ai Vechiului Testament. Pe plafonul pronaosului este zugrăvită Sfânta Treime formată din cele trei persoane dumnezeieştidumnezeiești, Tatăl, Fiul şi și Sfântul Duh, iar pe cel al naosului se regăseşte regăsește imaginea ce reprezintă pe Iisus Pantocrator, pe Mântuitorul în slava Sa. De o frumuseţe frumusețe deosebită sunt şi și celelalte icoane care, împreună cu cele descrise mai înainte se îmbină într-o armonie desăvârşitădesăvârșită.

==Anul 1965 şi și minunea care a avut loc atunci==

În anul 1965, când sfântul locaş îşi locaș își prăznuia centenarul, autorităţile autoritățile comuniste impun administraţiei administrației bisericii să doneze municipiului o parte din terenul ei, pentru a se începe construcţia construcția unui nou bloc de locuinţelocuințe. Apoi,i se pune în vedere preotului paroh, venerabilul Ieremia Decu, să elibereze biserica de obiectele de cult, deoarece s-a hotărât demolarea ei. Vestea a căzut ca un trăsnet. Nu numai enoriaşiienoriașii, ci mulţi mulți giurgiuveni iubeau biserica şi și o frecventau. Toţi Toți se rugau Fecioarei Maria, patroana locaşului locașului să nu-i lase. Mulţi Mulți aveau lacrimi în ochi. Dumnezeu i-a trimis parohului un gând înţeleptînțelept: să apeleze la ambasada Greciei. Preotul împreună cu administratorul fac demersuri. Autorităţile condiţionează menţinerea Autoritățile condiționează menținerea ei de renovare. TotuşiTotuși, statul grec nu este dispus să facă investiţiiinvestiții. Mai rămânea o singură soluţiesoluție: ca Biserica Ortodoxă Română să o preia şi și să suporte financiar cheltuielile renovării. Lucrul era posibil deoarece, cu excepţia excepția a cinci familii de origine greacă, ceilalţi enoriaşi ceilalți enoriași erau români. Stăpânirea jubila. Nu credea că Patriarhia română va face asemenea gest. TotuşiTotuși, spre surprinderea tuturor, B.O.R. acceptă. Este incontestabil şi și meritul celui de-al treilea patriarh, Iustinian Marina. Biserica era salvată. Lucrările de renovare au început imediat. Enoriaşii Enoriașii fac donaţiidonații. Dar după cinci ani, preotul Iermia Decu se îmbolnăveşte şi îmbolnăvește și trece la cele veşniceveșnice. Succesorul lui, preotul Lucian Manicatide este instalat ca paroh la 1 octombrie 1980. Acesta continuă procesul de restaurare. Când nimeni ne se mai aşteptaaștepta, autorităţile autoritățile revin la vechea obsesie. În anul 1987, se comunică oficial decizia de demolare. Vestea a îndurerat pe toată lumea. Preotul şi enoriaşii și enoriașii erau disperaţidisperați. Se roagă în taina Fecioarei. OmeneşteOmenește,nu mai era nimic de făcut

==Ambasadorul Statelor Unite şi și a doua minune==

În aprilie 1987, noul ambasador al Statelor Unite, Roger Kirk, face o vizită la Giurgiu. Întrucât se ştia știa că înaltul demnitar american este şi și un mare amator de artă autentică, în special artă sacră, în programul vizitei a fost inclus şi și un obiectiv religios de valoare. Aceasta nu putea fi decât o biserică pictată de un mare artist. Lesne de înţelesînțeles, autorităţile autoritățile evită biserica de la Giurgiu şi și se decid pentru biserica din satul limitrof, Vedea, pictată tot de penelul lui Gheorghe Tattarescu. Din cauza unor disfuncţionalităţi disfuncționalități administrative, programul vizitei este dat peste cap. Intervine criza de timp. TotuşiTotuși, ambasadorul insistă să viziteze biserica. Brusc şi și inexplicabil, vremea se strică şi și este nevoit să renunţerenunțe. Se pregăteşte pregătește de întoarcerea la BucureştiBucurești. Dar în ultimul moment, nu se ştie știe cum, a aflat de existenţa existența bisericii din Giurgiu. Insistă să o vadă. Impactul emoţional emoțional a fost zdrobitor. Înaltul demnitar a rămas mut în faţa fața splendorilor de aici. Măreţia şi nobleţea Măreția și noblețea icoanelor l-au copleşit şi copleșit și tulburat. Se spune că, atunci când a ieşit ieșit din biserică, era cu totul schimbat. Şocul emoţional Șocul emoțional a fost atât de puternic, încât niciodată nu a încetat să se intereseze de soarta sfântului locaşlocaș.Cel puţin puțin ,în acel an,demolarea a fost considerată inoportună. Cu toate acestea, spectrul buldozerelor dictaturii a continuat să planeze peste gingăşia gingășia de paradis a sfintelor icoane şi și a picturilor murale din sfântul locaşlocaș. Căderea regimului ateist, în decembrie 1989 a pus capăt acestui coşmarcoșmar.

==Sfântul locaş locaș după căderea regimului ateist==

La câteva zile de la căderea dictaturii, în sfântul locaş locaș au fost adăpostite ajutoarele trimise de Occident pentru populaţiepopulație. Într-o revistă locală, „Ziua de Giurgiu”, avea să apară un articol semnat de Gabriel Iordan-DorobanţuDorobanțu, unde se arătau pentru prima dată minunile înfăptuite de Dumnezeu cu acest sfânt locaşlocaș, precum şi și abuzurile dictaturii ce voia să-l demoleze. După RevoluţieRevoluție, procesul restaurării a fost de lungă durată. Astăzi, biserica, complet renovată străluceşte strălucește într-o splendoare de neimaginat.

* Gabriel Iordan-DorobanţuDorobanțu, ''Biserica „Buna Vestire” din Giurgiu/Între legendă şi și adevăr'' ( Ziua de Giurgiu, nr. 1, octombrie 1995)

[[Categorie:Biserici ortodoxe din România]]