Modificări

Salt la: navigare, căutare

Biblia de la București (1688)

4.998 de octeți adăugați, 4 iunie 2021 05:40
fără descrierea modificării
{{Articol de calitate}}[[Imagine:Biblia_de_la_Bucuresti_1.jpg|thumb|240px|right|Biblia de la București - foaia de titlu]]'''Biblia de la Bucureşti București (1688)''' sau '''Biblia lui Şerban Șerban Cantacuzino ''' este prima traducere integrală a [[Sfânta Scriptură|Bibliei]] în limba română. Este un monument al limbii române vechi, jucând un rol major în dezvoltarea limbii literare.<ref>''Dicţionar Enciclopedic'', Editura Enciclopedică, București, 2009, ISBN 973-45-0046-5</ref> Biblia de la Bucureşti București este ,,cel „cel mai însemnat monument al literaturii religioase la români, atât prin întinderea, cât şi și prin limba ei cea minunată”, spunea istoricul Alexandru D. Xenopol.<ref>(A.Alexandru D.Xenopol , ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', vol . 4, pag . 449, Editura Enciclopedică, București, 1993, bucureşti, . ISBN 973-45-0016-3</ref>George Călinescu afirma că „Biblia românească (1688) reprezintă pentru poporul român, ceea ce a reprezentat Biblia lui Luther pentru germanigermani”.<ref>[http://www.kosson.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=165%3Abiblia-de-la-bucuresti-1688&catid=45%3Acultura-scrisa&Itemid=43&lang=roBiblia de la București (1688)]</ref><ref>[https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/o-carte-fundamentala-pentru-limba-romana-biblia-lui-serban-cantacuzino Oana Oroș, ''O carte fundamentală pentru limba română: Biblia lui Șerban Cantacuzino''], Historia.ro, accesat la 3 iunie 2021</ref> Nicolae Iorga spunea că ea este „cel dintâi document sigur de limbă literară stabilită pe înțelesul tuturor românilor”.<ref name=iorga>[[Nicolae Iorga]], ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', Tipografia „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, 1908, p. 206</ref><ref>N.Iorga - Istoria Bisericii Române, I, pag. 402, citat de Vladimir Prelipcean, Nicolae Neaga, Gheorghe Barna, Mircea Chialda, ''Studiul Vechiului Testament'', pp. 159-166, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4</ref>
==Protectori==
A fost tipărită la Bucureşti București prin grija şi și cu cheltuiala domnitorului [[Şerban Șerban Cantacuzino]] şi și a urmaşului urmașului său, [[Constantin Brâncoveanu]].<ref name=iorga/> Pagina de gardă a primei ediții are următorul cuprins::''Biblia, adecă Dumnezeiasca scriptură. Care s-au tălmăcit dupre limba elinească spre înţăleagerea limbii rumânești, la porunca Prea bunului creștin și luminatului domn IOAN ŞERBAN CANTACOZINO BASARAB VOEVOD, și cu îndemânarea dumnealui COSTANDIN BRÂNCOVEANUL marele logofăt''.:''Tipăritu-s-au întâiu în scaunul Mitropoliei Bucureștilor, în vreamea păstoriei Preasfinţitului părinte Chir Theodosie, mitropolitul ţării si exarhul laturilor''.:''Şi pentru cea de obște priinţă s-au dăruit neamului rumânesc, la anul de la Facerea lumii 7197, iară de la Spăsenia lumii 1688, în luna lui noiemvrie în 10 zile''.
==Traducerea==
[[Imagine:BibliaCantacuzino.jpg|thumb|340px|left|Biblia lui Şerban Cantacuzino]]
Fraţii [[Radu Greceanu]] și [[Șerban Greceanu]] au asigurat traducerea Bibliei, au făcut „grosul lucrului” după cum spune istoricul C. C. Giurăscu. Ei au fost ajutaţi de stolnicul Constantin Cantacuzino, fratele domnitorului, cărturar și istoric renumit al acelor vremuri, care a fost răspunzător de „clarificarea pasajelor dificile și a termenilor tehnici”, potrivit aceluiași istoric. Arhiereul Gherman din Nissa Capadociei și Mitrofan, episcopul Hușilor, au ajutat și ei la traducerea Bibliei<ref>C. C. Giurăscu, pag 601</ref>
 
În Predoslovia sa, domnitorul Şerban Contacuzino scria că traducătorii din [[Septuaginta]] (fraţii Greceanu) au luat „lumina dentr-alte izvoade vechi” românești, adică din vechile traduceri ale Bibliei (fie ele și parţiale), pe care „alăturându-le cu cel elinesc al celor 70 de dascăli, cu vrerea lui Dumnezeu o au săvârșit, precum se vede” (Septuaginta este traducerea în limba greacă a Bibliei).
Fraţii [[Radu Greceanu]] şi [[Şerban Greceanu]] au asigurat traducerea Editarea Bibliei, au făcut ,,grosul lucrului” după cum spune istoricul C.C.Giurăscu .Ei au fost ajutaţi şi de cărturarul şi istoricul Constantin Cantacuzino care la 1688 a fost răspunzător un proces complicat, care trebuia să rezolve chestiuni de ,,clarificarea pasajelor dificile şi a termenilor tehnici”, potrivit aceluiaşi istoriclimbă și de terminologie bisericească nemaiîntâlnite până atunci. Arhiereul Ghermano din Nyssa Capadociei Cu 6 ani înainte a ajutat şi el la traducerea început să se formeze grupul de cărturari responsabili cu scrierea Bibliei<ref>Cîn limba română. CAu început să fie strânse materialele necesare, ediţii străine, traduceri parţiale în limba română. Giurăscu, pag 601</ref>
În Predoslovia sa, domnitorul Şerban Contacuzino scria că traducătorii [[Septuaginta|Septuagintei]] au luat "lumina dentr-alte izvoade vechi", româneşti, adică din vechile traduceri ale Bibliei (fie ele şi parţiale), pe care "alăturându-le cu cel elinesc al celor 70 de dascăli, cu vrerea lui Dumnezeu o au săvârşitConcret, precum se vede" (Septuaginta este traducerea greacă a Bibliei)Concret au fost folosite ca surse: #[[Septuaginta]] tipărită la Frankfurt la 1597 sau 1610 (folosită, aşa așa cum spune epilogul, şi și de Biblia de la Veneţia, 1687), ; # Vechiul Testament tradus de [[Nicolae Milescu]], (1662-1668),;# Noul Testament tradus de [[Simion Ştefan]],1648, Alba Iulia.
Cărţii îi este anexată şi și o errataerată, prima consemnată în istoria tiparului românesc.
==Tipărirea==
[[Imagine:Biblia_de_la_Bucuresti_2.jpg|thumb|240px|right|Biblia de la București - prima pagină (verso)]]
Tipărirea a început în 5 noiembrie 1687 sub [[Şerban Cantacuzino]] și s-a terminat în 10 noiembrie 1688, după moartea acestuia, la începutul domniei lui [[Constantin Brâncoveanu]]. La conducerea tipografiei domnești din București, unde s-a reușit această importantă lucrare, se afla viitorul [[episcop]] [[Mitrofan al Buzăului]].
Tiparul Tehnica redacţională și tipografică a început Bibliei este remarcabilă pentru perioada respectivă. Este publicată în 5 noiembrie 1687 sub [[Şerban Cantacuzino]] şi format mare, „in folio” . Textul este pe două coloane, cu litere mici chirilice, cu cerneală de două culori, negru și roșu. Are 938 pagini din hârtie densă. Titlul este bogat, încadrat în chenar floral și arată că s-a terminat tradus „dupre limba elinească spre înţelegerea limbii românești”. Pe verso-ul foii de titlu se găsește stema ţării (corbul cu crucea în 10 noiembrie 1688cioc), la începutul domniei lui [[Constantin Brâncoveanu]]într-un mare medalion oval.
==Răspândirea==
Biblia de la București a avut o largă răspândire pe întreaga suprafață a României actuale, în Țara Românească, Moldova și Ardeal<ref>C. C. Giurăscu, pag 601</ref> Exemplare ale Bibliei de la București au circulat și în afara granițelor Țărilor Române. De pildă, un exemplar al ei a fost înmânat fostului mitropolit [[Dosoftei al Moldovei|Dosoftei]], aflat atunci în surghiun în Polonia. Un alt exemplar al acestei Biblii, care a aparținut cândva Papei Benedict al XIV (1740-1758), se află astăzi în Biblioteca Universității din Bologna.
Ea a avut Biblia lui Șerban Cantacuzino este pentru ortodoxia românească o largă răspândire pe întreaga suprafaţă carte fundamentală, care a României, în Munteniafurnizat poporului textul integral al Bibliei. Din punct de vedere literar, Moldova şi Ardeal<ref>Cimportanța sa este deosebită pentru dezvoltarea limbii literare române. CBiblia lui Șerban fixează definitiv drumul pe care avea să-l urmeze limba scrisă bisericească. Giurăscu, pag 601</ref> Exemplare ale Bibliei de la Bucureşti au circulat şi în afara graniţelor Ţărilor Române. De pildă, un exemplar al ei Ea a utilizat tradiția fonetică a fost înmânat şi fostului mitropolit textelor lui [[DosofteiCoresi]] , [[Varlaam al Moldovei|Varlaam]] și [[Simion Ștefan]], aflat atunci în surghiun în Poloniaîmbogățind lexicul și îmbunătățind sintaxa. Un alt exemplar Este un rezultat al acestei Biblieiprelucrării graiului moldovenesc din traducerea lui Milescu, care a aparţinut cândva Papei Benedict ardelean din Noul Testament al XIV (1740-1758)lui Simion Ștefan și muntean din intervențiile fraților Greceanu. Biblia apare în istorie ca un simbol de unitate națională, se află astăzi în Biblioteca Universităţii din Bolognadeoarece circulația sa intensă și efortul depus pentru tipărirea ei au contribuit la conservarea unității de limbă a românilor.
==O carte apocrifă==
Biblia din 1688 conţine, în afara cărţilor canonice, şi și o carte apocrifă: „A lui Iosip la Macavei carte, adecă despre singurul ţiitoriul gând“, adică lucrarea „Despre raţiunea dominantă“ atribuită lui [[Iosif FlaviuFlavius]], tradusă în româneşte românește de [[Nicolae Milescu]].<ref>http://www.episcopiacaransebesului.ro/readarticle.php?article_id=397</ref>
==Ediţia jubiliară din 1988==
La 300 de ani de la apariţie, Biblia lui Şerban Cantacuzino a fost retipărită în facsimil şi și transcriere la Tipografia Institutului Biblic şi și de Misiune al [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]] într-o ediţie jubiliară. Iniţiativa a aparţinut patriarhului [[Iustin Moisescu ]] (1977-1986) şi și a fost desăvârşită desăvârșită de patriarhul [[Teoctist ]] (1986-2007). Comisia de specialişti specialiști căreia i s-a încredinţat această lucrare a fost coordonată de acad. Ioan C. Chiţimia († 1989). Ediţia jubiliară a Bibliei de la Bucureşti București a fost lansată la BucureştiBucurești, la Geneva, Viena şi și Tesalonic.<ref>http://www.episcopiacaransebesului.ro/readarticle.php?article_id=397</ref>
==Un exemplar din Biblia de la Bucureşti București la Arhivele Naţionale==Mai există în ţară doar câteva exemplare din Biblia de la lui Şerban Cantacuzino în ţară. Unul dintre exemplare se află în acest moment la Arhivele Naţionale din Brăila. În anii "'50 ea a fost „epurată" şi „epurată” și urma să fie distrusă pentru totdeauna de către [[comunism|comunişticomuniști]]. Într-un inventar din 1971, cartea era evaluată la 10.000 de lei", a precizat arhivistul Cristian Filip. Biblia a fost trimisă la Bucureşti București pentru a fi restaurată, circa zece ani, la sediul central al Arhivelor Naţionale.<ref>http://www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/cum-fentat-prima-biblie-romaneasca-topitoria-comunistilor
</ref>
 
==Note==
<small>{{reflist|2}}</small>
 
==Bibliografie==
#C.C.Giurăscu- , ''Istoria românilor'', vol . 2, pag . 601, Editura All Educational, BucureştiBucurești, ISBN 973-584-510-9#A.Alexandru D.Xenopol , ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', vol . 4, pag . 449, Editura Enciclopedică, București, 1993, bucureşti, ISBN 973-45-0016-3#Vladimir Prelipcean, Nicolae Neaga, Gheorghe Barna, Mircea Chialda, ''Studiul Vechiului Testament'', pag. 96, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4 ==A se vedea și==*[[Sfânta Scriptură]] sau [[Sfânta Scriptură|Biblia]]*[[Septuaginta]], traducerea în grecește a [[Sfânta Scriptură|Bibliei]] din textele ebraice.*[[Vulgata]], traducerea în latină a [[Sfânta Scriptură|Bibliei]] de către Fericitul [[Ieronim]] ==Legături externe==* [http://www.scribd.com/doc/24849402/Biblia-de-la-Bucuresti-1688 Biblia de la București,1688 (www.scribd.com) - format pdf]  [[Categorie:Literatură creștină]][[Categorie:Sfânta Scriptură]][[Categorie:Texte]][[Categorie:Articole de calitate]]
14.991 de modificări

Meniu de navigare