Modificări

* Episcopul Luca din Cipru (1583-1602), mitropolit și sfetnic al lui [[Mihai Viteazul]], miniaturist, creator al unui mare număr de manuscrise caligrafice, care se găsesc astăzi în biblioteci și muzee din mai multe orașe din lume.* [[Mitrofan al Buzăului|Episcopul Mitrofan]] (1691-1702), ctitorul primei tipografii domnești de la Buzău și un apropiat al voievozilor [[Șerban Cantacuzino]] și [[Constantin Brâncoveanu]] (în perioada 1686-1691 el s-a aflat la conducerea tipografiei domnești din București, unde s-a tipărit celebra [[Biblia de la București (1688)|Biblie de la București]]).* Episcopul Damaschin (1702-1708), traducător iscusit al cărților de cult și de învățătură teologică.* Episcopul Metodie (1741-1748), cel care a reînființat tipografia episcopală de la Buzău.* Episcopul Dositei Filitti (1787-1793), autorul primei condici a tuturor documentelor și actelor de proprietate ale Episcopiei Buzăului și viitor mitropolit al Ungro-Vlahiei între 1793-1810.* Episcopul Costandie Filitti (1793-1819), fondator al unei școli grecești în Buzău, care a funcționat până în anul 1807, conducătorul Eforiei Școalelor în anul 1814 și colaborator la redactarea ''Legiuirii Caragea''.* Episcopul Chesarie (1825-1846), cel care a refăcut [[Catedrală|Catedrala]] cu [[hram]]ul [[Adormirea Maicii Domnului]], a înfințat Seminarul Teologic din Buzău (1836) și a reînființat tipografia eparhială (1834).* Episcopul Filotei (1850-1860), a continuat opera culturală și tipografică a Episcopului Chesarie, tipărind, printre altele, [[Biblia]] în cinci volume (1854).* Episcopul Dionisie Romano (1865-1873), cărturar, tipograf consacrat, publicist și gazetar, traducător remarcabil, bibliofil și ctitor al Bibliotecii Academiei Române.* Episcopul Dionisie Climescu (1894-1921), în timpul căruia a fost redeschis Seminarul Teologic din Buzău (1914).* Episcopul Ghenadie Niculescu (1923-1942), care a refăcut forma arhitecturală exterioară inițială a Catedralei „Adormirea Maicii Domnului”, între anii 1939-1942, și care a desfășurat acțiuni catehetice, sociale și filantropice la nivelul întregii eparhii, cu organizarea unei biblioteci și a unei colecții muzeale în cadrul Centrului eparhial și cu o continuă activitate a tipografiei episcopiei Buzăului. Episcopii Antim Angelescu (1944-1979), [[Antonie Plămădeală]] (1979-1982) și Epifanie Norocel (1982-2013) au păstorit în vremurile tulburi ale epocii comuniste, când s-a efectuat și o rearondare jurisdicțională, în urma restrângerii numărului de eparhii. În acea perioadă, viața monahală și activitatea catehetică și social-filantropică a Episcopiei Buzăului au fost mult diminuate, opera culturală izvorâtă dintr-o tradiție seculară fiind sever cenzurată.<ref name=istoric/> După 1989, Eparhia de la Curbura Carpaților a cunoscut din nou o înflorire a vieții bisericești, prin refacerea sau construirea unor noi lăcașuri de închinare, prin reinițierea unor publicații periodice bisericești (revista „Glasul Adevărului” și „Almanahul bisericesc” anual), prin reîntoarcerea Bisericii în școală și în societate, în general. De la 8 noiembrie 2009, [[Scaun|scaunul episcopal]] de la Buzău a fost ridicat la rangul de '''Arhiepiscopie a Buzăului și Vrancei''', tot atunci [[Târnosire|târnosindu-se]] și noua Catedrală arhiepiscopală cu hramul „Înălțarea Domnului și Sfinții Trei Ierarhi”.<ref name=istoric/>