Modificări

{{ÎmbunătăţireSfinti|nume=Sf. Ierarh Alexandru<br>al Constantinopolului|Imagine=[[Imagine:3008 alexandru.jpg|300px|Sf. Ierarh Alexandru al Constantinopolului]]|nastere= secolul III d.Hr.|adormire= 337 d.Hr.|localizare= [[Constantinopol]]|recunoastere= pan-ortodoxă|etnie=grec (cetățean roman)|tip= [[Ierarh]]|canonizare=|calendar= [[30 august]]|biserici=|site=|}}Cel între [[sfânt|sfinți]], părintele nostru '''Alexandru al Constantinopolului''' a fost primul [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|episcop al Constantinopolului]], el fiind deja episcop al Bizanțului atunci când numele orașului a fost schimbat în [[Constantinopol]]. Alexandru a participat la [[Sinodul I Ecumenic]] de la [[Niceea]] și a luptat împotriva [[erezie]]i [[Arianism|ariene]]. El este [[Praznic|pomenit]] de [[Biserică]] la [[30 august]].

==Viața==Se crede despre Sfântul Alexandru că s-a născut între 237 și 244. A fost ales [[vicar]] pentru a-l asista pe [[Mitrofan de Constantinopol|Mitrofan]], care era episcop al Bizanțului în primele decade ale secolului al IV-lea și care era foarte bătrân în vremea Sinodului de la Niceea. Există o mare incertitudine legată de transferul dintre Alexandru și Mitrofan privind episcopia Bizanțului și decesul lui Mitrofan. [[Hirotonie|Hirotonirea]] lui Alexandru ca vicar a avut loc, probabil, între 313 și 314, când Alexandru avea 72 de ani. Din cauza vârstei lui Mitrofan, Alexandru a fost cel care a participat la Sinodul de la Niceea, deși se poate ca și Mitrofan însuși să fi participat la acest sinod<ref> Site-ul Patriarhiei Ecumenice [[http://www.ec-patr.org/list/index.php?lang=en]] spune că Alexandru i-a succedat lui Mitrofan în 314.</ref>. În realitate, Alexandru i-a succedat lui Mitrofan numai după decesul acestuia, conform voinței lui Mitrofan<ref>Datarea tranziţiei tranziției scaunului patriarhal dintre Mitrofan şi și Alexandru din acest articol urmăreşte informaţiile urmărește informațiile postate pe site-ul Patriarhiei Ecumenice [[http://www.ec-patr.org/list/index.php?lang=en lista patriarhilor]]. TotuşiTotuși, aceste informaţii informații nu coincid cu cele din biografia lui Mitrofan I de pe acelaşi același site şi și nici cu perioada [[Sinodul I Ecumenic|Primului Sinod Ecumenic]], Alexandru fiind deja Episcop al Bizanţului Bizanțului cu zece ani înainte de sinod</ref>. [[User:Wsk|Wsk]] 14:13, September 28, 2009 (UTC)

Cel între Punctul central al Sinodului de la Niceea a fost disputa teologică provocată de [[sfântArie (eretic)|sfinţiArie]] și învățătura sa numită [[arianism]]. Alexandru l-a sprijinit pe [[Alexandru al Alexandriei]]în apărarea poziției trinitare la sinod, în final sinodul condamnându-l pe Arie și arianismul. După sinod, părintele nostru Arie a cerut să fie reprimit în comuniune. Cu sprijinul lui [[Eusebiu de Nicomidia]], care l-a convins pe împărat, [[Constantin cel Mare]] l-a obligat pe Alexandru să îl reprimească oficial pe Arie în comuniune<ref>[[Atanasie al Alexandriei]] ''Ep. ad Serap.''; Rufinus, ''Hist.'' i.</ref>. În conformitate cu relatarea lui Socrate Scolasticul, Arie nu s-a dezis faptic de erezia lui, ci a adoptat o poziție echivocă, lucru de care Episcopul Alexandru de Constantinopolfusese avertizat<ref>Socrates Scholasticus, ''op. cit.'' a fost primul i. 37</ref>. Deși adepții lui Eusebiu l-au amenințat pe Alexandru cu [[episcopdepunere]] de Constantinopola și alungarea, el fiind episcop al Bizanţului atunci când numele oraşului a fost schimbat persistat în a refuza să-l admită pe Arie înapoi în Constantinopolsânul Bisericii. Alexandru s-a participat închis singur în Biserica Sfânta Irina, care la acea vreme era [[Sinodul I Ecumeniccatedrală|catedrala]] de la Constantinopolului, în rugăciuni fierbinți către Dumnezeu cerând să fie luat din lumea aceasta mai degrabă decât să fie forțat să refacă comuniunea cu cineva care doar se prefăcea că se [[Niceeapocăință|pocăiește]] şi . Așa cum se cunoaște, Arie a luptat împotriva [[erezie]]i ariene. El este pomenit murit în 336 în drum spre biserică, înainte de Biserică a putea fi reprimit în [[30 august]]comuniune.

==Viaţa==Se crede despre Sf\ntul Alexandru că s-a născut între 237 şi 244. A fost ales [[vicar]] pentru a-l asista pe [[Mitrofan de Constantinopol|Mitrofan]], care era episcop al Bizanţului în primele decade ale secolului al IV-lea şi care era foarte bătrân în vremea Sinodului de la Niceea. Există o mare incertitudine privind transferul dintre Alexandru şi Mitrofan privind episcopia Bizanţului şi decesul lui Mitrofan. [[http://ro.orthodoxwiki.org/Hirotonie#Episcopia|Hirotonirea]] lui Alexandru ca vicar a avut loc, probabil, între 313 şi 314, când Alexandru avea 72 de ani. Din cauza vârstei lui Mitrofan, Alexandru a fost cel care a participat la Sinodul de la Niceea, deşi se poate ca şi Mitrofan însuşi să fi participat la acest sinod. <ref> Site-ul Patriarhiei Ecumenice [[http://www.ec-patr.org/list/index.php?lang=en]] spune că Alexandru i-a succedat lui Mitrofan în 314</ref>. În realitate, Alexandru i-a succedat lui Mitrofan numai după decesul acestuia, conform voii lui Mitrofan.  Punctul central al Sinodului de la Niceea a fost [[Arie (eretic)|Arie]] şi învăţătura sa numită [[arianism]]. Alexandru l-a sprijinit pe [[Alexandru al Alexandriei]] în apărarea poziţiei trinitare la sinod, în final sinodul condamnându-l pe Arie şi arianismul. După sinod, Arie a cerut să reprimit în comuniune. Cu sprijinul lui [[Eusebiu de Nicomidia]], care l-a convins pe acesta, [[Constantin cel Mare|Constantin I]] l-a obligat pe Alexandru să îl reprimească oficial pe Arie în comuniune. <ref>[[Atanasie al Alexandriei]] ''Ep. ad Serap.''; Rufinus, ''Hist.'' i.</ref> În conformitate cu relatarea lui Socrate Scolasticul, Arie nu s-a dezis faptic de erezia lui, ci a adoptat o poziţie echivocă, lucru de care Episcopul Alexandru fusese avertizat.<ref>Socrates Scholasticus, ''op. cit.'' i. 37</ref> Deşi adepţii lui Eusebiu l-au ameninţat pe Alexandru cu [[depunere]]a şi alungarea, el a persistat în a refuza să-l admită pe Arie înapoi în sânul Bisericii. Alexandru s-a închis singur în Biserica Sfânta Irina, care la acea vreme era [[catedrală|catedrala]] Constantinopolului, în rugăciuni fierbinţi către Dumnezeu cerând să fie luat din lumea aceasta mai degrabă decât să fie forţat să refacă comuniunea cu cineva care doar se prefăcea că se [[pocăinţă|pocăieşte]].Aşa cum se cunoaşte, Arie a murit în 336 în drum spre biserică, înainte de a putea fi reprimit în comuniune.  Alexandru nu i-a supravieţuit supraviețuit mult timp lui Arie.<ref>Socrates Scholasticus, ''op. cit.'' ii. 6 ; Theodoret, ''op. cit.''i. 19</ref> . Se spune că pe patul de moarte el şiși-a numit succesorul în persoana vicarului său, [[Pavel I de Constantinopol|Pavel]] şi și că şiși-a avertizat [[cler]]ul împotriva lui [[Macedonius]], un [[semi-arianismArie|semi-arian]] care a devenit episcop de Constantinopol în 342 şi și ale cărui învăţături învățături au inspirat [[macedonianism]]ul. ==Referinţe==<references/> {{start box}}{{succesiune|înainte=?|titlu=Episcop al Bizanţului &ndash; [[vicar]]|ani= xxx-314 |după=&mdash;}}{{succesiune|înainte=Mitrofan|titlu=[[Listă a patriarhilor de Constantinopol|Episcop de Constantinopol]]|ani=314-337|după=[[Pavel I de Constantinopol|Pavel I]]}}{{end box}}

: Dumnezeul Părinţilor noştriPărinților noștri, care facu faci pururea cu noi după blândeţile blândețile Tale, nu depărta mila Ta de la noi, ci pentru rugăciunile lor [Sfinţilor Sfinților Patriarhi Alexandru, Ioan şi și Pavel cel Nou], în pace îndreptează viaţa viața noastră.

: Cu turma ta, ca cel ce m-am izbăvit de cei răucredincioşirăucredincioși, aduc semne de biruinţă şi mulţumirebiruință și mulțumire, ţie ție nebiruitului viteaz, ierarhe. Pentru că ai omorât pe [[Arie (eretic)|Arie]] cel nebun şi și ai amuţit amuțit pe filosoful cel semeţsemeț. Pentru aceea grăiesc către tine: Bucură-te, Părinte, de trei ori fericite.

:Aprinşi Aprinși fiind de dragostea lui Hristos, slăviţilorslăviților, aţi ați luat jugul sfintei Sale Cruci, următori arătându-vă Lui în vieţile viețile voastre, şi și astfel făcutu-v-aţi părtaţi dumnezeieştii ați părtași dumnezeieștii Sale slave, înţeleptule înțeleptule Alexandru împreună cu minunatul Ioan şi și cu slăvitul Pavel. Stând înaintea tronului Său, rugaţirugați-vă statornic pentru sufletele noastre. ==Iconografie== [[Dionisie din Furna]] arată că Sf. Sfințit Alexandru de Constantinopol se zugrăvește sub chipul unui bătrân (''Erminia picturii bizantine'', ed. Sophia, București, 2000, p. 212, 218). ==Note și referințe==<references/>

<small><references /></small>==IzvoareSurse==

[[Categorie: SfinţiSfinți]]

[[Categorie: Patriarhi de Constantinopolai Constantinopolului]]