Modificări

Slavă Ţie, Dumnezeul [[Dumnezeu]]l nostru, Slavă Ţie! Împărate Ceresc, ... . Sfinte Dumnezeule, ... (de trei ori) Mărire ... Şi acum ... . Amin. Preasfântă [[Sfânta Treime|Treime ]] ... . Doamne miluieşte (de trei ori), Mărire ... Şi acum ... . Amin. Tatăl nostru ... Amin. Pentru rugăciunile [[Fecioara Maria|Preasfintei Născătoare de Dumnezeu]], ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfintilor[[Sfinţi]]lor, Doamne Iisuse [[Iisus]]e Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, [[mila|miluieşte-ne ]] pe noi. Amin.

Împărate al veacurilor şi Doamne cel mai înainte de veci, Făcătorule a toată făptura cea văzută şi cea nevăzută, Dumnezeule cel slăvit în Sfânta Treime, Căruia se închină tot genunchiul; al celor cereşti, al celor pământeşti şi al celor de dedesubt. Pentru aceasta şi noi, ca cei ce suntem luminaţi cu [[botez|Sfânta Taină a Botezului ]] întru numele Tău cel întreit sfânt deşi nevrednici fiind, îndrăznim a-Ţi aduce această cântare de laudă; iar Tu ca Făcătorul, Purtătorul de grijă şi Judecătorul nostru, ia aminte spre glasul [[rugăciune|rugăciunii ]] robilor Tăi şi nu depărta mila Ta de la noi, pentru ca din adâncul sufletului pururea să strigăm Ţie: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru numele Tău cel Sfânt.

Arhanghelii şi îngerii[[înger]]ii, începătoriile şi puterile, scaunele şi domniile, stând înaintea scaunului slavei Tale, nu pot a slăvi mărimea desăvârşirilor Tale. Heruvimii cei cu ochi mulţi şi serafimii cei cu câte şase aripi, acoperindu-şi feţele, cu frică şi cu [[iubirea|dragoste ]] grăiesc unii către alţii: Sfânt, Sfânt, Sfânt Domnul Savaot. Iar noi ca unii ce suntem pământ şi ţărână mai lesne ar fi să iubim tăcerea; însă pentru ca să nu ne arătăm nerecunoscători şi nemulţumitori, pentru atâtea îndurări revărsate asupra noastră, urmând doxologiei celor de sus, cu [[credinţa|credinţă ]] şi cu dragoste zicem unele ca acestea:

Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce pe toate le faci numai cu voia, aducând în fiinţă pe cele ce nu sunt, ca şi cum ar fi; Cel ce cobori până la [[iad ]] şi iarăşi ridici;

Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce răsplăteşti păcatele [[păcat]]ele părinţilor asupra fiilor, miluieşti şi ajuţi din neam în neam;

Văzându-Te pe Tine [[Isaia ]] pe scaun înalt şi preaînălţat a zis: O! ticălosul de mine, că om fiind şi buze necurate având, am văzut pe Domnul Savaot cu ochii mei; iar când cărbunele cel de foc purtat de înger s-a atins de buzele lui, cu curăţie Te laudă pe Tine, Tatăl şi Fiul şi [[Sfântul Duh]], pe Unul Dumnezeu. Deci, o, Preasfântă Treime arde cu focul Dumnezeirii Tale spinii fărădelegilor noastre celor multe, ca să cântăm Ţie cu inimă curată: Aliluia!

Înţelegerea cea neînţeleasă căutând să o înţeleagă marele între prooroci [[Proorocul Moise|Moise]], a zis: arată-mi mie faţa Ta! Însuţi cunoscut să Te văd pe Tine. Iar Tu ai zis către dânsul: spatele Meu vei vedea, dar faţa Mea nu se va arăta ţie că nu va vedea omul faţa Mea şi să rămână viu. Dar nouă, deşi nevrednici fiind, ai binevoit a Te arăta pe Tine în faţa Unuia-Născut Fiului Tău; pentru aceasta cu mulţumire grăim:Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce eşti dragostea cea cu văpaie arzătoare a serafimilor şi [[înţelepciunea ]] cea pururea luminătoare a heruvimilor;

Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai nemurire şi petreci în Lumina cea neapropiată; iar cu aleşii Tăi, ca şi cu nişte [[prietenia|prieteni]], faţă către faţă vorbeşti;

Cu puterea Ta cea nespusă, toate le ţii; cu cuvântul înţelepciunii Tale celei neurmate, toate le chiverniseşti; şi cu Duhul gurii Tale, toate le înviezi şi le faci a se bucura. O, Cel în trei sori a toate Făcătorule, Tu ai măsurat cerul cu dreapta şi pământul cu palma, Care porţi şi hrăneşti toată făptura, toate pe nume le chemi; şi nu este nimeni care să se poată ascunde de puternicia dreptei şi a vederii Tale. Pentru aceasta împreună cu toate puterile cele de sus şi de jos, cu [[smerenia|umilinţă ]] căzând, cântăm Ţie: Aliluia!

Vifor având înăuntru eresul cel pierzător de suflete, al doilea Iuda, [[Arie ]] nebunul, s-a lepădat de Tine, Fiul lui Dumnezeu, a fi unul din Sfânta Treime; iar noi, deşi pe un Ipostas al Tatălui, altul al Fiului şi altul al Sfântului Duh numim, însă o Dumnezeire în Tatăl şi în Sfântul Duh, deopotrivă puterea, de o fiinţă slava, cu inima şi cu buzele mărturisim şi cu Lumina cea întreit luminătoare în baia Sfântului Botez luminaţi fiind, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, unui Dumnezeu ne închinăm, cântând: Aliluia!

Auzind păstorii şi învăţătorii Sfintei [[Biserică|Biserici ]] pe Arie, ca o fiară cumplită intrând în turma cea cuvântătoare a lui Hristos şi răpind oile de la adevărata mărturisire a dreptslăvitoarei credinţe, adunându-se în Niceea la sobor, au mărturisit pe Hristos Dumnezeu, iar nu făptura; şi deopotrivă Tatălui pe Fiul şi pe Sfântul Duh cinstindu-I, cu glas ca de tunet au grăit:

Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru: Părinte, Care ne-ai chemat pe noi dintru nefiinţă; Fiule, Cel ce ne-ai răscumpărat pe noi cei căzuţi prin [[cruce|Crucea ]] Ta; Duhule Sfinte, Cel ce sfinţeşti şi [[învierea|înviezi ]] pe toţi cu darul Tău;

Treime cea fără de început şi a toate făcătoare, zidindu-ne pe noi după chipul şi asemănarea Ta, ai poruncit nouă a face cele plăcute înaintea Ta; iar noi ticăloşii voia noastră cea rea iubind-o, făgăduinţele Sfintei Taine a Botezului am lepădat şi chipul Tău l-am întinat. Deci acum iarăşi alergăm la Tine şi ne rugăm: trimite nouă darul Tău, scoate-ne pe noi din mâna vrăjmaşilor celor văzuţi şi nevăzuţi şi ne [[mântuire|mântuieşte ]] pe noi cu judecăţile pe care le ştii, ca în vecii vecilor să cântăm Ţie: Aliluia!

Văzând înţelegerea, care covârşeşte desăvârşirile Tale şi nespusele faceri de bine către fiii cei săraci ai lui [[Adam]], Dumnezeule cel în trei Ipostase, cel mort cu duhul se înviază, cel întinat cu ştiinţa se curăţeşte şi cel pierdut se mântuieşte; deci cu minte mulţumitoare, cu inimă mulţumitoare şi cu buze de mulţumire zidite de Tine, plecând genunchii grăim:

Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce în faţa lui Adam cu chipul şi asemănarea Ta, pe noi, pe toţi ne-ai cinstit şi bunătăţile raiului [[rai]]ului moştenitori ne-ai făcut;

Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce strămoşii noştri, cei care au călcat porunca, nu i-ai părăsit nici după greşeală, ci întru [[nădejdea ]] mântuirii în preajma Edenului i-ai sălăşluit;

noastre şi cu darul Evangheliei[[Evanghelie]]i, după naştere, ne-ai sfinţit;

Propovăduitorul [[dreptatea|dreptăţii ]] şi râvnitorul sfântului Tău nume, [[Ilie Tesviteanul|Ilie]] cel prealuminat, chemat fiind de înger, a stat pe Muntele Horeb; deci s-a făcut mai întâi vânt mare şi tare, risipind munţii, apoi s-a făcut cutremur mare şi foc arzător; ci nu în acestea Te-a văzut pe Tine. Iar după foc, glas de vânt subţire şi acolo Te-a văzut; deci acoperindu-şi faţa, cu veselie şi cu frică a grăit: Aliluia!

Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai pierdut până în sfârşit cu apele potopului toată făptura cea stricată prin păcat şi în faţa lui [[Noe ]] ai înnoit tot neamul omenesc;Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai despărţit pe părintele credincioşilor [[Avraam ]] din amestecarea limbilor şi din seminţia lui ai întemeiat adevărata Biserică;

Minunată în [[adevăr ]] şi nouă minune ai arătat, Minunatule întru cele înălte Doamne, când după trimiterea Preasfântului Duh peste aleşii ucenici [[ucenic]]i şi apostoli[[apostol]]i, i-ai trimis pe ei la propovăduire în toată lumea, ca să vestească numele cel mare al Preasfintei Treimi şi să aducă toate neamurile la ascultarea credinţei. Pentru aceasta, minunându-ne de puterea şi lucrarea cuvintelor lor, celor insuflate de Dumnezeu, cu bucurie grăim:

Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai întărit nenumărate cete de mucenici[[mucenic]]i, ca prin nenumărate chinuri şi omoruri să fie pecetluit adevărul Evangheliei [[Evanghelie]]i şi puterea darului lui Hristos;Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce prin semnul [[cruce|Crucii ]] ai plecat inima marelui [[Constantin cel Mare|Constantin]] cel întocmai cu apostolii şi prin acela ai pus sfârşit cumplitelor prigoniri asupra creştinilor;Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai întărit [[Biserica]], prin cele şapte soboare a toată lumea, ca şi cu şapte stâlpi, a purtătorilor de Dumnezeu părinţi şi de învăluirile eretice nevătămate ai păzit-o;

Cu totul pretutindenea eşti şi totdeauna purtător de grijă pentru toată zidirea Ta, nu numai cu tăria nemăsuratei puterii Tale, ci şi cu bogăţia cea atotlucrătoare; iar nouă, precum a zis Fiul Tău, că şi perii capului toţi sunt număraţi la Tine, că nici unul dintr-înşii să nu cadă fără voia Ta. Pentru aceasta, [[nădejdea|nădăjduind ]] spre pronia Ta, cu îndrăzneală şi cu [[iubirea|dragoste ]] grăim:

Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce faci semne pe cer şi pe pământ, trimiţi foc, [[boala|boli ]] şi foamete asupra oamenilor, ca să nu rătăcească ei până în sfârşit din căile Tale cele drepte;Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce înalţi pe cei [[smerenia|smeriţi ]] pe pământ şi îi pui să stea cu domnii poporului Tău; iar pe cei mândri îi nimiceşti ca să nu se afle locul lor;

Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai rânduit cu dreaptă judecata Ta nouă tuturor a ne întoarce în pământul din care suntem luaţi şi în ziua [[învierea|învierii ]] iarăşi a ne scula;

Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai rânduit ziua, în care vor sta înaintea Ta la [[Judecată|judecată ]] toate seminţiile şi neamurile, ca să-şi ia fiecare plata după faptele sale;Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce vei zice drepţilor în ziua răsplătirii: veniţi binecuvântaţii Părintelui Meu de moşteniţi [[împărăţia lui Dumnezeu|împărăţia]] care este gătită vouă de la întemeierea lumii;Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, de la Care păcătoşii cei care nu s-au [[pocăinţă|pocăit ]] cu frică atunci vor auzi: duceţi-vă de la mine, blestemaţilor, în [[iad|focul cel veşnic]], care este gătit diavolului [[diavol]]ului şi îngerilor lui;

Vrând să mântuieşti lumea, Te-ai arătat la râul Iordanului, Preasfântă şi Dumnezeiască Treime: Tatăl în glas din cer mărturisind pe Fiul cel iubit; Fiul în chip omenesc primind Botezul de la rob; şi Duhul Sfânt pogorându-Se în chip de porumbel peste Cel ce Se boteza. Deci întru [[numele lui Dumnezeu]], însă în trei Feţe: a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, ne-am învăţat a lumina cu Botezul pe tot omul ce vine în lume, cântând: Aliluia!

Împărate preaveşnice, Care răsari soarele peste cei buni şi peste cei răi; Cel ce iubeşti pe cei drepţi şi pe cei păcătoşi miluieşti, spală necurăţia noastră cea sufletească şi trupească; binevoieşte a face în noi lăcaşul Tău, deşi nevrednici robi ai Tăi suntem. Pierde gândurile cele necurate, şterge faptele cele necuviincioase, îndreaptă limba noastră spre a vorbi cele plăcute înaintea Ta, pentru ca, cu inimă şi cu buze curate, cu [[smerenia|umilinţă ]] să grăim unele ca acestea:Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, despre Care ceata Apostolilor [[Apostol]]ilor învederat vorbeşte şi către Care soborul proorocilor pururea priveşte;Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru pe care ceata mucenicilor [[mucenic]]ilor cu dumnezeiască cuviinţă Îl mărturiseşte şi oastea preacuvioşilor numele Tău cel Sfânt Îl slăveşte;

Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, primeşte rugăciunea [[rugăciune]]a cea pentru noi şi mijlocirea tuturor sfinţilor, iar mai ales a Preasfintei Fecioare, care îşi întinde mâinile sale către Tine pentru noi;Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, îngrădeşte-ne pe noi cu sfinţii Tăi îngeri [[înger]]i şi goneşte de la noi duhurile cele rele de sub cer;

Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, în Care toţi cei flămânzi şi însetaţi vor afla [[dreptatea|dreptate]], pe saţiul ce niciodată nu se împuţinează;Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, de la Care făcătorii de [[pacea|pace ]] fii iubiţi se vor chema, ca cei ce sunt următori Unuia-Născut Fiului Tău, Cel ce pe toate le-a împăcat;Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, în care cei [[blândeţea|blânzi ]] vor moşteni pământul; iar cei [[smerenia|săraci cu duhul ]] se vor învrednici de împărăţia cerului;

Preasfântă Treime, dă-ne nouă darul Tau cel atotputernic; primeşte mărturisirea [[mărturisire]]a păcatelor noastre înaintea slavei împărăţiei Tale; caută la suspinurile noastre, trimite-ne nouă duhul umilinţei şi al îndurărilor; pentru ca să ne învrednicim, cu suflet şi cu inimă curată, fără de osândă a grăi către Tine pe pământ, precum grăiesc îngerii în cer: Aliluia!

Cântând Pronia Ta cea iubitoare de oameni, Te slăvim pe Tine toţi, Treime fără de început; credem într-Unul Dumnezeu Tatăl şi Dumnezeu Fiul şi Dumnezeu Duhul Sfânt; că pe altul afară de Tine Dumnezeu nu ştim, către Tine cădem şi Ţie ne [[rugăciune|rugăm]], zicând:

Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce mântuieşti pe păcătoşii cei ce se pocăiesc; deci [[mântuire|mântuieşte-ne ]] şi pe noi mult-păcătoşii;

Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, izbăveşte-ne pe noi de ispitele ce ne împresoară: de lume, de trup şi de diavol şi ne hrăneşte în [[credinţa ]] şi [[iubirea|dragostea ]] cea către Tine;

 Mulţumim Ţie, Dumnezeule al dragostei şi al puterilor, că după înălţarea la cer a Preascumpului nostru Mântuitor, ai trimis şi pe [[Duhul Sfânt|Preasfântul Tău Duh ]] peste aleşii Lui ucenici şi apostoli, pentru că prin puterea propovăduirii lor celei de Dumnezeu insuflate pe toată lumea s-o lumineze cu lumina cea curată a Evangheliei [[Evanghelie]]i Tale. Deci, Însuţi, Iubitorule de oameni, Stăpâne, ascultă acum rugăciunea cea smerită a nevrednicilor fiilor Tăi, că aşa precum ne-ai zidit pe noi numai pentru bunătatea Ta şi ne-ai răscumpărat pe noi pentru îndurarea Ta, aşa ne şi mântuieşte pe noi pentru îndurarea Ta, aşa ne şi mântuieşte pe noi după milostivirea Ta cea neasemănată; fiindcă din faptele noastre nici urmă de pocăinţă nu avem, ci dreapta răsplătire şi despărţire de prealuminată faţa Ta ne aşteaptă. Că, dacă şi pentru tot cuvântul în deşert se va cere de la noi răspuns în ziua [[Judecată|judecăţii ]] şi a răsplătirii, pentru nenumăratele noastre fărădelegi, cu care am greşit înaintea Ta, apoi, ce răspuns vom da noi, săracii, în ziua aceea? 

 Şi păzeşte mai ales mintea, ştiinţa şi inima noastră de răutăţile lumii; izbăveşte-ne pe noi şi ne mântuieşte de viforul cel mult învăluitor al patimilor şi al căderilor în păcatele cele ştiute şi neştiute; ne îndreptează pe noi la limanul cel lin al [[credinţa|credinţei]], al [[iubirea|dragostei ]] şi al [[nădejdea|nădejdii ]] vieţii celei veşnice. Adu-Ţi aminte, Doamne, de noi, întru mila Ta; dăruieşte-ne nouă toate cererile cele spre mântuire, iar mai ales viaţă curată şi fără de prihană; învredniceşte-ne pe noi a Te iubi pe Tine şi a ne teme din toată inima noastră şi a face voia Ta cea sfântă; pentru rugăciunile [[Fecioara Maria|Preacuratei Stăpânei noastre Născătoarei de Dumnezeu ]] şi ale tuturor sfinţilor[[sfinţi]]lor. 

 Unule-Născut, Fiule şi Cuvântul lui Dumnezeu, Cel ce pentru mântuirea noastră ai binevoit a Te întrupa şi moarte a pătimi; iar acum şi cu preacuratul Tău Trup la cer de-a dreapta împreună cu Tatăl şezi şi toată lumea o cârmuieşti, nu ne uita cu [[mila|milostivirea ]] Ta pe noi, cei ce suntem jos, care măcar că suntem cu totul întinaţi şi nevrednici, însă întru Tine, Mântuitorule şi Dumnezeul nostru, credem şi pe alt mijlocitor şi nădejde a mântuirii nu ştim.

 Iar aducându-ne aminte de aceasta, să ne păzim de pofte şi de păcate, care au fost pricină de înfricoşătoare patimi şi de moartea Ta; şi să iubim [[dreptatea ]] şi virtutea[[virtute]]a, care sunt mai plăcute Ţie decât tot darul cel adus de noi. Deci, ca Cel ispitit după toate, Preabunule, singur ştii cât este de mare slăbiciunea duhului şi a trupului nostru şi cât de puternic şi viclean este [[diavol|vrăjmaşul ]] nostru care umbla ca un leu, căutând pe cine să înghită, pentru aceasta nu ne lipsi pe noi de ajutorul Tău atotputernic; ci fii de-a pururea cu noi, păzindu-ne şi acoperindu-ne, povăţuindu-ne şi întărindu-ne, bucurând şi veselind duhul nostru. 

 Împărate ceresc, preabunule Mângâietorule, Duhule al adevărului[[adevăr]]ului, Cel ce din Tatăl mai înainte de veci purcezi şi întru Fiul pururea Te odihneşti; nepărtinitorule Izvor al darurilor celor dumnezeieşti, pe care le împarţi precum voieşti; prin care şi noi nemernicii ne-am sfinţit şi ne-am uns în ziua botezului [[botez]]ului nostru. Caută spre rugăciunea robilor Tăi, vino la noi şi Te sălăşluieşte întru noi şi curăţeşte sufletele noastre, ca să putem a ne face locaş [[Sfânta Treime|Preasfintei Treimi]]. 

 Iar duhul [[lenea|lenevirii]], al mâhnirii, al iubirii de stăpânire şi al grăirii în deşert, goneşte-l de la noi; şi ne dă nouă duhul [[iubirea|dragostei ]] şi al [[răbdarea|răbdării]], duhul [[blândeţea|blândeţii ]] şi al [[dreptatea|dreptăţii]], ca îndreptând inimile cele slăbite şi genunchii, fără de lenevire să călătorim pe calea sfintelor porunci; şi aşa, ferindu-ne de tot păcatul [[păcat]]ul şi împlinind toată dreptatea, să ne învrednicim a primi sfârşit creştinesc şi neruşinat şi a intra în Ierusalimul cel ceresc; iar acolo a ne închina Ţie, împreună cu Tatăl şi cu Fiul, cântând în vecii vecilor: Treime Sfântă, slavă Ţie!

 Pentru aceasta, ca cei ce suntem întinaţi, nu numai că nu îndrăznim a ne arăta înaintea preasfintei feţei Tale celei întreit strălucitoare, ci nici preasfânt numele Tău a-l chema, de nu ai fi binevoit Însuţi Tu spre a noastră mângâiere a ne vesti nouă; că pe cei drepţi şi curaţi iubeşti, iar pe păcătoşii care se [[pocăinţă|pocăiesc ]] îi mântuieşti şi cu milostivire îi primeşti.