2.632 de modificări
Modificări
m
→Perspectiva lui P. P. Panaitescu: Reformulare
== Perspectiva lui P. P. Panaitescu ==
Istoricul P. P. Panaitescu, în acord cu N. Iorga, vede o continuare a formelor bizantine în țările române. Mai precis, în viziunea sa, este o continuare a bizantinismului popular—adică o formă simplificată a culturii bizantine—, preluat și comunicat românilor de către slavii sud-dunăreni. Tot în acord cu Iorga, Panaitescu consideră aceste forme bizantino-slave continuate până în secolul XVIII, plasând sfârșitul acestor infuențe la sfârșitul secolului sau chiar la începutul secolului XIX. În sfârșit, în opoziție cu Iorga, Panaitescu, adoptând aceeași interpretare istorică pe care o adoptă în majoritatea teoriilor sale cultural-istorice, vede sfârșitul bizanțului românesc ca o consecință socialăsocial-economică, în acest caz datorată introducerii capitalismului din Apus și apariției clasei burgheze românești<ref>P. P. Panaitescu, ''Interpretări românești. Studii de istorie economică și socială'', Editura Encicopedică, 1994.</ref>:
:''Capitalismul propriu-zis (spre deosebire de Frühkapitalismus, care începe din secolul al XVI-lea), noul val de invenții, noua expansiune colonială duc la un capitalism internațional mondial; acest capitalism a început să se intereseze și de România, care nu era până atunci cunoscută comerțului internațional; se face atunci „descoperirea” grâului românesc. Intrarea României în comerțul internațional a creat instrumentele, personalul acestui comerț, iar în interior agenții exploatării capitaliste a negoțului, ca și a pământului; acest personal a fost burghezia românească. Din ce elemente sociale vechi s-a recrutat această burghezie românească nu este ușor de spus, dar pare a fi dintr-o proporție egală din mica boierime, coborâtă de la conacurile moșiilor la orașe și care capătă o educație tehnică, din membrii vechilor bresle din veacurile al XVII-lea și al XVIII-lea, cu caracter local și interese reduse, cărora nu le putem acorda numele de burghezie, din funcționarii locali și, eventual, o mică parte de țărani așezați la orașe, fii de preoți și de chiaburi.''
