2.632 de modificări
Modificări
m
Adăugare legătură
Voievodul a încredințat supravegherea lucrărilor de construcție și decorare ale ansamblului lui Pârvu Cantacuzino, vărul său primar. După moartea acestuia, în anul 1691, este numit în locul lui, boierul Cernica Ştirbei.
Sinteză a „artei brâncovenești”, mănăstirea a fost terminată în 1693, biserica mare a așezământului fiind târnosită la 8 septembrie 1693. Meșterii care au creat această impozantă dar echilibrată construcție au fost: Istrate lemnarul, Vucasin Caragea pietrarul și Manea vătaful zidarilor. Cei care au executat pictura, terminată complet abia la [[30 septembrie]] 1694, au fost zugravii [[Zugravul Constantinos|Constantin]], Ioan, Andrei, Stan, Neagoe și Ichim.<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', Tipografia "Neamul Românesc", Vălenii de Munte, 1908</ref>
Constantin Brâncoveanu, ca om de o aleasă cultură a epocii sale, distingându-se prin inteligență și mult echilibru politic, a înființat tipografii și a patronat tipărirea a numeroase cărți. În timpul domniei sale mănăstirea Hurezi a devenit un puternic centru cultural al Ţării Românești. Aici a înființat voievodul vestita bibliotecă, rămasă peste veacuri sub denumirea de „''Biblioteca lui Constantin Brâncoveanu''”, care mai numără și în prezent peste 4000 de volume. Aici se găseau importante lucrări ale vremii: Odiseea lui Homer (tipărită la Basel în 1541), Tragediile lui Euripide (tipărite tot la Basel, în 1551), ''Novellae''-le adăugate de [[Iustinian cel Mare]] Codexului său (tipărite la Paris în 1568), precum și lucrări ale istoricilor bizantini Ana Comnena, Laonic Chalcocondil, [[Ioan Zonaras]], Constantin Manasses.<ref>Nicolae Iorga, ''Byzance après Byzance. Continuation de l'„Histoire de la vie Byzantine”'', București, 1935, ([http://www.unibuc.ro/CLASSICA/byzance/cuprins.htm online])</ref>
