14.992 de modificări
Modificări
→Istoric
Odată cu sfârșitul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1714), se încheie perioada medievală de prosperitate a Mănăstirii Plătărești. În timpul domniilor fanariote, cel mai probabil în perioada domniei lui Nicolae Mavrocordat (1719-1730), mănăstirea a fost închinată către [[Biserica Sfântului Mormânt (Ierusalim)|Sfântul Mormânt]], deși hrisovul ctitorului Matei Basarab interzicea în mod expres închinarea Mănăstirii Plătărești sub pedeapsa [[Anatema|anatemei]] și [[Excomunicare|excomunicării]].<ref>Gregoire Bengesco, ''Memorandum sur les eglises, les monasteres, les biens conventuels et specialemente sur les monasteres dedies de la Principaute de Valachie'', Imprimeria C.A. Rosetti, 1858, pp. 24-33</ref>
Mănăstirea Plătărești a suferit distrugeri în timpul războaielor purtate pe teritoriul țărilor române în secolele XVIII și XIX. Astfel, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în mânăstire și-au stabilit punctele de comandă, de mai multe ori, trupele de ocupație austriece și ruse, angajate în luptele cu Imperiul Otoman, ceea ce a dus la mari pierderi materiale pentru acest complex monahal.<ref>[https://web.archive.org/web/20161220090124/http://sf-esc.ro/pagini/12946-manastirea-sfantul-mucenic-mercurie-plataresti.html%22%20target=%22_parent ''Episcopia Sloboziei și Călărașilor: Mănăstirea Sfântul Mucenic Mercurie – Plătărești''], 20 decembrie 2016, accesat 22 noiembrie 2023</ref> Devastatorul cutremur din 1802 a afectat profund biserica mănăstirii, provocând prăbușirea celor două turle, iar [[Chilie|chiliile]] au fost în mare parte deteriorate, având nevoie de reparații importante.<ref name=lumina/>
==Arhitectură==
