2.625 de modificări
Modificări
m
* [http://www.descoperaromania.eu/obiective_turistice/bucovina/7/manastirea_humor Mănăstirea Humor pe DescoperaRomania.eu]
Adăugare legătură
{{În cursarticol de calitate}}{{Mănăstire
|nume=Mănăstirea Humor
|Imagine=[[Fișier:Manastirea_Humor.jpg|330 px|Mănăstirea Humor]]
|mărime aprox=30 [[călugăr|călugărițe]]
|localizare= {{flag|Romania}} Comuna Mănăstirea Humorului,<br> județul Suceava
|limba liturgică=[[limba română|română]]
|cântarea=[[Cântarea bizantină|bizantină]]
|schituri=
Interiorul bisericii este compartimentat în cinci încăperi (de la vest spre est: [[pridvor]]ul deschis, [[pronaos]]ul, încăperea mormintelor (gropnița), [[naos]]ul și [[altar]]ul. Pridvorul deschis are patru arcade mari, care se înalță până sub șirul de ocnițe. Dintre cele patru arcade, două se află pe fațada vestică și au parapete înalte de zidărie și câte una se află pe fațadele laterale. Aceste arcade sunt separate de stâlpi de secțiune pătrată și groși cât zidul bisericii.<ref>I. Constantinescu, ''România de la A la Z. Dicționar turistic'', Editura Stadion, București, 1970, p. 229</ref>
Interiorul bisericii este luminat prin șase ferestre: câte una pe fațadele laterale ale pronaosului, una pe peretele sudic al încăperii mormintelor, câte una în axul absidelor laterale ale naosului și încă una în axul absidei altarului. Din pridvor se intră în pronaos printr-un portal cu ancadrament cu muluri în stil gotic, care se termină în arc frânt. Între pronaos și încăperea mormintelor („gropnița”), precum și între încăperea mormintelor și naos, se află câte un perete de zidărie străpuns de o deschidere încadrată de baghete încrucișate. Încăperea mormintelor are o boltă semicilindrică, iar deasupra naosului se află o calotă sferică sprijinită pe un sistem de arcuri în [[Arhitectura_bisericească_românească#Stilul_moldovenesc|stil moldovenesc]]. În peretele nord-vestic al încăperii mormintelor se află o ușă către o scară care duce într-o încăpere secretă, numită „tainiță”, unde era ascuns tezaurul bisericii în caz de primejdie.<ref name="PSP"/>
Ancadramentele ușilor și ferestrelor sunt de factură gotică. În partea estică, biserica se termină prin absida de formă semicirculară a altarului, despărțit de naos printr-un [[iconostas]] foarte vechi, o excepțională sculptură în lemn.<ref>[http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/mitropolia-moldovei-bucovinei/manastirea-humor-68097.html Mitropolia Moldovei și Bucovinei: Mănăstirea Humor]</ref> În părțile laterale ale altarului sunt încadrate în grosimea zidului cele două nișe tradiționale: [[proscomidiar]]ul și [[diaconicon]]ul.
====Necropola====
[[Fișier:Manastirea_Humor18.jpg|thumb|270 px|<center>Mormântul marelui logofăt Toader Bubuiog</center>]]
În încăperea mormintelor din biserica Mănăstirii Humor sunt înmormântați ctitorii sfântului lăcaș. Mormintele acestora sunt amplasate în două nișe boltite. Mormântul marelui logofăt Toader Bubuiog se află în nișa din peretele sudic, iar pe piatra sa funerară, sculptată în marmură, se află următoarea inscripție în limba slavonă: „''Această piatră de mormânt și-a împodobit-o pentru dânsul și în timpul vieții sale Jupân Toader mare logofăt ca să fie pe mormântul său, în zilele Domnului Petru Voievod, unde singur și-a pregătit mormântul și a trecut în lăcașul de veci în anul 7047 luna ianuarie''”. Mormântul soției ctitorului, Anastasia, se află într-o nișă din peretele nordic al aceleiași încăperi, iar pe piatra sa de mormânt este săpată inscripția: „''Acest mormânt l-a împodobit domnul Toader, mare logofăt, cneaghinei sale Nastasia care a trecut în veșnicul locaș în anul 7035 luna septembrie 29 zile''”. Pe pereții de deasupra nișelor sunt zugrăviți cei doi soți, îngenuncheați în fața [[Iisus Hristos|Mântuitorului Iisus Hristos]] și a [[Maica Domnului|Maicii Domnului]].<ref name="PSP172">Pr. Scarlat Porcescu, ''Biserica Humor'', 1974, p. 172.</ref>
În [[pronaos]]ul bisericii se află mormântul [[episcop]]ului Eftimie al Rădăuților (1558-1561), decedat în anul 1561. Pe piatra sa funerară se află următoarea inscripție: „''Aici este mormântul Prea Sfințitului nostru Părinte Eutimie - fost episcop de Rădăuți și care s-a înmormântat aici unde s-a călugărit - să-i fie lui pomenirea veșnică''”.
Tot în pronaos, pe partea stângă, se află mormântul logofătului Solomon. Piatra sa de mormânt, împodobită de ginerele său, Dumitru, este foarte ștearsă, inscripția de pe ea fiind aproape ilizibilă.<ref name="PSP172"/>
===Turnul lui Vasile Lupu===
===Pictura exterioară===
[[Fișier:Manastirea_Humor31.jpg|thumb|220 px|<center>[[Judecata de Apoi]], frescă exterioară</center>]]Biserica Mănăstirii Humor păstrează încă pictura exterioară originală, caracterizată prin predominanța diferitelor nuanțe de roșu, culoare specifică acestei biserici. Totuși, din cauza intemperiilor, pictura exterioară a fost deteriorată parțial. Pictura de pe peretele nordic este cel mai afectată, din ansamblul iconografic putându-se distinge doar fragmente din acatistul [[Gheorghe purtătorul de biruință|Sf. Mare Mucenic Gheorghe]], din [[Arborele lui Iesei]], două coloane de filozofi și chipul [[stareț]]ului Paisie (starețul mănăstirii la data pictării bisericii).).<ref name="PSP169"/>
Pe peretele vestic este reprezentată [[Judecata de Apoi]].
==Mănăstirea Humor în prezent==
În iulie 1991, prin hotărârea [[arhiepiscop]]ului [[Pimen (Zainea) al Sucevei și Rădăuților|Pimen al Sucevei și Rădăuților]], Mănăstirea Humor a fost reactivată ca așezământ monahal de maici.<ref name="cp2013-06-15">[http://ziarullumina.ro/memoria-bisericii/memoria-bisericii-imagini-manastirea-gropnita-de-la-humor Adrian Nicolae Petcu, ''Memoria Bisericii în imagini: Mănăstirea gropniță de la Humor''], 25 martie 2010, ''Ziarul Lumina'', accesat la 15 iunie 2013</ref>
În prezent, aici viețuiesc circa 30 de [[monah|maici]] care, pe lângă îndatoririle monahale, se îndeletnicesc și cu lucrul în atelierele de pictură și de croitorie pentru veșmintele preoțești, înființate în mănăstire.<ref name="Catana"/>
În anul 1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a inclus Biserica „Adormirea Maicii Domnului și Sf. Gheorghe” a Mănăstirii Humor pe lista patrimoniului cultural mondial (în grupul ''Bisericile pictate din nordul Moldovei'').
În patrimoniul Mănăstirii Humor se află mai multe obiecte de mare valoare documentară și artistică, printre care:<ref name="PSP173"/>
* [[Catapeteasmă|Catapeteasma]] sculptată și aurită. Deasupra sa se află o [[cruce]] pe care există următoarea inscripție: „''Această răstignire a făcut-o chir Movilă mitropolitul Sucevei, fiind egumen la Humor arhimandritul Anastasie, în zilele domnului Petru Voievod în anul 7098 august 15''”.<ref>Inscripția se referă la Gheorghe Movilă, mitropolit al Moldovei (1588-1591 și 1595-1605) și la Petru Șchiopul, Domn al Moldovei (1574-1579 și 1582-1591).</ref>
* Jețul domnesc (tronul) din lemn, datând din secolul al XVI-lea și având sculptat pe montanții spetezei câte un cap de bour (emblema Moldovei medievale).
* Un [[analog]]hion pe care se află următoarea inscripție: „''L-au făcut Toma Fântânaru și soția sa Boghina la anul 7053 luna septembrie''”.
* Șase [[Icoană|icoane]] de mari dimensiuni, zugrăvite în secolele XV-XVI. În acestea sunt reprezentați Mântuitorul Iisus Hristos (două icoane), Maica Domnului (două icoane), Adormirea Maicii Domnului și Arhanghelul Mihail.
==Note==
==Legături externe==
* [http://www.travelworld.ro/manastire/manastirea_humor.php Mănăstirea Humor la travelworld]
* [http://turism-center.ro/2011/03/manastirea-humor/ Mănăstirea Humor în cuvinte și imagini]
