14.992 de modificări
Modificări
→Artele, arhitectura, literatura: completări
===Artele, arhitectura, literatura===
[[Image:Hagia_Sophia_no_minarets.jpg|right|thumb|340px|Biserica [[Sfânta Sofia (Constantinopol)]]]]
În Imperiul Bizantin artele s-au dezvoltat îndeosebi în jurul valorilor creştine. Astfel, artele plastice (îndeosebi pictura) au avut ca obiectiv central deservirea cultului [[icoană|icoanelor]]. Tot reprezentarea [[sfinţi]]lor şi a scenelor biblice au stat şi în centrul preocupărilor mozaicarilor bizantini. Arta [[iconografie|iconografilor]] a atins uneori perfecţiunea, continuând să-i inspire chiar şi în perioada contemporană pe pictorii religioşi.
În ceea ce priveşte arhitectura, bizantinii au creat adevărate capodopere în construcţia [[biserică|bisericilor]]. Caracteristice arhitecturii bizantine sunt domul, bolta semicirculară, şi forma de cruce în plan a bisericilor. De-a lungul secolelor s-au păstrat numeroase biserici bizantine vechi, cu mozaicurile lor tradiţionale reprezentând sfinţi şi scene din [[Biblie]].
Chiar şi după căderea Imperiul Bizantin (1453) impactul artelor bizantine a fost puternic în zonele populate de creştinii ortodocşi, astfel încât să genereze o ''renaştere neo-bizantină'', vizibilă mai ales în domeniul arhitecturii. Influenţa artei religioase bizantine s-a exercitat în Rusia, sud-estul Europei, [[Ţara Sfântă]] şi în unele zone din Orientul Mijlociu (inclusiv în Turcia, acolo unde creştinismul a supravieţuit). Arhitectura bizantină (mai ales stilul neo-bizantin) a influenţat în mod decisiv arhitectura bisericilor şi [[mănăstire|mănăstirilor]] din Ţara Românească şi Moldova, acolo unde a căpătat noi valenţe şi au fost realizate unele capodopere ale construcţiilor religioase, putându-se vorbi despre un adevărat „Bizanţ după Bizanţ”, aşa cum în mod inspirat s-a exprimat marele istoric român Nicolae Iorga.
==Moştenirea Imperiului Bizantin==
