Călugăr
Versiunea din 29 mai 2007 18:21, autor: Inistea (Discuție | contribuții)
Călugărul sau monahul este vieţuitorul unei mănăstiri care duce o anumită formă de viaţă monastică.
Sinonimie şi etimologie
Termenul de călugăr provine din ngr. Καλόγερος - posibil prin intermediul sl. kalugerŭ; cf. bg., sb. kaluger -, kalo-gheros însemnând "bătrân frumos".
Este practic sinonim cu monah, care provine din ngr. monahós - posibil prin intermediul sl. monahŭ [1]. Etimologic, "monah" aduce nuanţa de "singur" sau "în unitate" a grecescului monos. Monahul este cel care trăieşte singur, în sensul separării de lume, şi în cautarea unităţii, cu Dumnezeu şi în sine [2]
Legături externe
Note
- Salt ↑ Existenţa formei româneşti vechi "monac" aduce totuşi împrumutul, etimologic, mai aproape de varianta greacă
- Salt ↑ A se vedea: Antoine Guillaumont, Originile vieţii monahale. Pentru o fenomenologie a monahismului, Ed. Anastasia, Bucureşti, 1998, în special capitolul "Monahism şi etică iudeo-creştină" (pp. 61-89).
