Nil Ascetul

De la OrthodoxWiki
Versiunea din 12 noiembrie 2009 14:03, autor: Inistea (Discuție | contribuții) (Pagină nouă: Sfântul '''Nil Ascetul''' (sau "pustnicul") a trăit în secolul al V-lea, a fost stareţ al Mănăstirii Sfânta Ecaterina din Muntele Sinai şi autor al unor tratate de [[spiri...)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Salt la: navigare, căutare

Sfântul Nil Ascetul (sau "pustnicul") a trăit în secolul al V-lea, a fost stareţ al Mănăstirii Sfânta Ecaterina din Muntele Sinai şi autor al unor tratate de spiritualitate.

Viaţa

Originar din Ancira în Galatia (Asia Mică), sfântul Nil a fost în lume prefect (eparh) al Constantinopolului în timpul domniei împăratului Teodosie al II-lea (401 - 450). S-a căsătorit cu o creştină binecredincioasă, şi a avut doi copii, un băiat şi o fată.

Disciple de saint Jean Chrysostome, il fut préfet de Constantinople à l'époque de l'empereur Théodose. Marié à une pieuse chrétienne et père d'une fille et d'un fils, ils décidèrent quelques années plus tard d'aller vivre au désert. Ils se retirèrent au Mont-Sinaï, dans la solitude, rejoignant les moines du monastère de Sainte Catherine seulement les dimanches et les jours de fête. Une bande arabe fit un jour irruption dans le monastère. Beaucoup de moines furent massacrés. Les plus jeunes dont Théodule, le fils de saint Nil, furent emmenés pour être vendus comme esclaves. Quelques-uns s'enfuirent et, parmi eux, saint Nil. Revenu au monastère, il reprit sa vie ascétique, écrivit plusieurs traités spirituels dont "la philosophie du Saint-Esprit". Il défendit par ses écrits saint Jean Chrysostome alors exilé. Il eut la joie de retrouver son fils quelques années avant sa mort.


Acesta avea multă putere în cuvinte, fiind eparh al Constantinopolului, pe vremea împărăţiei lui Mavrichie, şi s-a căsătorit cu o femeie cinstită, care i-a născut doi copii, unul parte bărbătească şi altul parte femeiască; după aceea şi-a înduplecat femeia cu cuvintele şi a făcut-o ca să lase Constantinopolul, şi să meargă să locuiască la mănăstirile Egiptului, împărţind copiii: să ia el pe fiul său Teodul, şi ea pe fiică-sa. Şi făcând aşa, s-au despărţit unii de alţii.

Deci aflându-se Sfântul Nil cu părinţii şi cu fiul său la Muntele Sinai, nişte barbari i-au lovit fără de veste ca nişte fiare, şi au luat rob, împreună şi cu alţi mulţi, pe fiul său Teodul, pe care îl plângeau fără de seamă ca pe un rob, precum se vede în cartea ce este făcută de dânsul. Deci, învrednicindu-se după aceasta de dumnezeiasca preoţie, a alcătuit cuvinte pustniceşti pline de toată înţelepciunea şi înţelegerea şi folosul, care cu puterea cuvântului şi cu harul Sfântului Duh îndeamnă spre nevoinţă. Şi tocmind multe cărţi prin care aducea pe mulţi către Hristos cu dragoste dumnezeiască, cu pace s-a săvârşit. Şi zace cu fiul său Teodul împreună şi cu alţi pustnici, precum zic unii în sfânta biserică a Sfinţilor Apostoli, la Orfanotrofion dedesubtul jertfelnicului, puşi acolo de Iustin împăratul.