Seminarul Teologic din Halki (Turcia)
Istoric
Activităţile Bisericii Ortodoxe pe insula Halki pot fi urmărite în timp până în perioada bizantină când mănăstirea Sfintei Treimi a fost înfiinţată pe insulă. Data înfiinţării mănăstirii nu este cunoscută cu toate că înfiinţarea mănăstirii este asociată cu Fotie I, Patriarh al Constantinopolului (r. 858–861 şi 878–886). După aceea, mănăstirea a căzut în ruină în perioada turcă.
Şcoala de teologie a fost înfiinţată pe ruinele vechii mănăstiri după ce Patriarhul Germanos al IV-lea a vizitat insula în 1842. Apoi, cu aprobarea autorităţilor turce, s-au deschis şcoala de teologie şi mănăstirea Sfintei Treimi în 1 octombrie 1844 printr-o ceremonie specială care a marcat această ocazie.
Un cutremur de pământ din iunie 1894 a distrus toate clădirile mănăstirii şi şcolii teologice cu excepţia unei capele. Acest lucru a oprit funcţionarea şcolii. Clădirile actuale, însă, au fost construite cu finanţarea lui Pavlos Skilitsis Stefanovick, de către arhitectul Periklis Fotiadis iar şcoala şi mănăstirea au fost reinaugurate în octombrie 1896. De asemenea, au avut loc renovări masive ale clădirilor în 1950, inclusiv biserica mănăstirii.
Sfânta Şcoală Teologică din Halki a fost înfiinţată pentru a veni în întâmpinarea nevoilor Patriarhiei din Constantinopol dar şi ale bisericii în general. De la înfiinţarea ei în 1844, şcoala a avut mai multe organizări. Iniţial, între 1844 şi 1899, şcoala a avut patru clase de liceu şi trei ani de şcoală teologică. În perioada 1899 – 1923 clasele de liceu au funcţionat discontinuu iar şcoala a funcţionat ca academie de cinci ani. Între 1923 şi 1951 au fost reactivate clasele de liceu iniţiale din 1844. În 1951, programul educaţional a fost schimbat iarăşi în trei ani de liceu şi patru ani de teologie. Acest aranjament a funcţionat până în 1971, când şcoala a fost închisă după adoptarea unei legi care interzice funcţionarea şcolilor private de nivel universitar. A rămas închisă chiar dacă clădirile sunt vizitabile şi sunt folosite pentru alte activităţi ortodoxe.
Moştenirea
Clădirile instituţiei include Capela Sfintei Treimi, instituţii sportive şi recreaţionale, dormitoare, o infirmerie, un ospiciu, birouri şi biblioteca şcolii cu colecţia sa de cărţi istorice, jurnale şi manuscrise. Studenţii din Halki nu sunt numai nativi greci ci şi creştini ortodocşi din toată lumea, ceea ce a dat şcolii un caracter internaţional.
Numeroşi profesori, preoţi, teologi, episcopi şi patriarhi ortodocşi au absolvit la Halki, inclusiv actualul Patriarh Bartolomeu I şi predecesorii său apropiaţi, Patriarhii Demetrius, Athenagoras, and Maximus al V-lea. Mulţi patriarhi, episcopi şi foşti profesori ai şcolii sunt înmormântaţi acolo.
Viitorul
În 1971, seminarul a fost închis de o lege turcă ce nu permite universităţilor particulare să funcţioneze în Turcia. În 1988, guvernul turc a ordonat dizolvarea comitetului de administratori din Halki, până când criticile internaţionale ale deciziei Ankarei au silit autorităţile turce să anuleze ordinul.
Halki a intrat în atenţia internaţională în anii recenţi. În octombrie 1998, ambele camere ale Congresului American au votat o rezoluţie care sprijină redeschiderea seminarului din Halki. Preşedintele american Bill Clinton a vizitat Halki în timpul vizitei sale în Turcia din 1999 şi l-a îndemnat pe preşedintele turc Suleyman Demirel să permită redeschiderea şcolii. De asemenea şi Uniunea europeană a cerut, ca parte a negocierilor de aderare, acest lucru.
Patriarhia a sperat că promisiunile din partea guvernului turc de a permite redeschiderea seminarului vor fi respectate, dar acest lucru încă nu s-a întâmplat.